Românii au un talent cu totul special de a face din orice, un lucru strălucitor chiar dacă acesta nu este deloc strălucitor. Ei atribuie denumirile cele mai năstrușnice unor persoane, ceea ce arată că sunt mari meșteri în a pune fundamentul cultului personalității pentru oricine le iese în cale, chiar dacă nu știu prea multe despre persoana cu pricina.
Îmbătatul cu apă rece este sport național. Este modul esențial de a ocoli adevărul neplăcut, evident și de necontestat că lucrurile nu au ieșit așa cum ar fi trebuit. În sport se vede cel mai bine. La o olimpiadă există la fiecare disciplină:
- un campion cu medalie de aur,
- un vice-campion cu medalie de argint,
- un medaliat cu bronz.
- finaliști,
- calificați în sferturi,
- participanți,
- descalificați,
- neparticipanți.
Nu este un titlu de glorie pentru nimeni să te lauzi că ai participat la jocurile olimpice dacă nu ai obținut o medalie. Numai la noi ne apucăm să ne îmbătăm cu apă rece, că sportivii au participat și ne apucăm să înșirăm poziții jenante din clasamente, dar noi le privim cu atât de multă îngăduință, culoare și vervă, încât parcă ar fi mai valoroase ca titlul de campion olimpic.
Îmbătatul cu apă rece, crează contextul că dacă lozul actual a fost necâștigător, cu siguranță viitorul loz va fi câștigător și șansa ne va surâde. Transferând totul în zona șansei și nu a muncii, se vede clar că întreaga abordare este nepotrivită. Noi suntem excepționali, dar destinul nu a fost cu noi. Este cu mult mai decent să se facă o analiză, să se vadă greșelile și să se facă corecții, astfel încât munca să fie pe primul plan, iar sacrificiile care decurg din munca asiduă să ducă spre rezultate de excepție. Cine crede că performanța se face după rețete unde munca este trecută pe planul al III-lea și disciplina pe planul al V-lea, iar știința nu există, să nu se aștepte în vecii-vecilor la campioni pe la olimpiade sau campionate mondiale.
(09 august 2022)
Îmbătatul cu apă rece este sport național. Este modul esențial de a ocoli adevărul neplăcut, evident și de necontestat că lucrurile nu au ieșit așa cum ar fi trebuit. În sport se vede cel mai bine. La o olimpiadă există la fiecare disciplină:
- un campion cu medalie de aur,
- un vice-campion cu medalie de argint,
- un medaliat cu bronz.
- finaliști,
- calificați în sferturi,
- participanți,
- descalificați,
- neparticipanți.
Nu este un titlu de glorie pentru nimeni să te lauzi că ai participat la jocurile olimpice dacă nu ai obținut o medalie. Numai la noi ne apucăm să ne îmbătăm cu apă rece, că sportivii au participat și ne apucăm să înșirăm poziții jenante din clasamente, dar noi le privim cu atât de multă îngăduință, culoare și vervă, încât parcă ar fi mai valoroase ca titlul de campion olimpic.
Îmbătatul cu apă rece, crează contextul că dacă lozul actual a fost necâștigător, cu siguranță viitorul loz va fi câștigător și șansa ne va surâde. Transferând totul în zona șansei și nu a muncii, se vede clar că întreaga abordare este nepotrivită. Noi suntem excepționali, dar destinul nu a fost cu noi. Este cu mult mai decent să se facă o analiză, să se vadă greșelile și să se facă corecții, astfel încât munca să fie pe primul plan, iar sacrificiile care decurg din munca asiduă să ducă spre rezultate de excepție. Cine crede că performanța se face după rețete unde munca este trecută pe planul al III-lea și disciplina pe planul al V-lea, iar știința nu există, să nu se aștepte în vecii-vecilor la campioni pe la olimpiade sau campionate mondiale.
(09 august 2022)
No comments:
Post a Comment