1.000 de oameni care m-au impresionat: Un student excepțional

Deși nu au trecut foarte mulți ani de la acea întâmplare, totuși nu am reținut numele studentului care m-a impresionat, dar care a verificat una dintre teoriile mele și anume, un om care face o succesiune suficient de reprezentativă de fapte foarte bune și în continuare va face, de asemenea, fapte bune. În acele vremuri eu predam cursuri la disciplina Limbaje de asamblare și aveam la grupa acelui student și ore de seminar. Trebuia întocmit un proiect. Studentul despre care scriu făcuse un proiect bun și am stat de vorbă cu el, rugându-l să mai facă ceva. El a acceptat, deși nota pe care i-am propus-o i-ar fi permis să se retragă în glorie. Studentul a revenit după câteva zile și avea elementele adăugate cerute de mine, iar soluția lui era excelentă. Atunci mi-a venit încă o idee, iar studentul a acceptat să mai adauge la proiectul său câteva elemente. După alte câteva zile, el a revenit. Ceea ce făcuse era excelent și i-am adus câteva laude, lucru pe care eu nu-l prea fac, pentru că așa sunt eu. Spun lucrurilor pe nume, dar nu laud, ci apreciez.
Într-o zi eram pe holul de la parter al facultății de Cibernetică și am văzut sprijinind un zid, ca o fantomă, o persoană cunoscută. L-am recunoscut pe studentul care făcuse un proiect excepțional, cu cele câteva modificări pe care el le-a adus, fără a fi obligat. L-am întrebat ce mai face. Era un om sfârșit. Am insistat și am aflat că la disciplina de Metode numerice cadrul didactic îl acuza de copiat. Lucrurile au stat astfel: cadrul didactic, pentru a elimina copiatul de la examenul scris, deși existau cu totul alte metode în opinia mea, oferea studenților numai foi de hârtie semnate de ea. Studentul despre care vorbesc a scris mai multe pagini, chiar foarte multe, dar ultima pagină nu avea semnătura cadrului didactic, deși omul scrisese acolo numai câteva rânduri, căci era ultima pagină. Să ai vreo 10 pagini cu semnătură scrise cu rezolvări foarte bune și să existe câteva rânduri de încheiere și să tragi concluzia că respectivul a copiat, mi s-a părut exagerat. Atunci, l-am luat de mână pe student și am mers la decanul facultății.  El dăduse examenul la disciplina de Limbaje de asamblare și luase nota maximă. Eu nu arunc foile de hârtie scrise de studenți. Am recuperat foile scrise de el și când am ajuns la decan, aveam toate elementele, inclusiv proiectul. L-am prezentat pe student așa cum eu l-am perceput și am avut suficiente argumente încât problema să fie aplanată în favoarea respectivului tânăr, devenit victimă în condiții absurde. Îmi pare rău că nu am reținut numele studentului, căci acum după atâția ani m-ar interesa să știu că am confirmarea faptului că teoria mea se verifică, el fiind în studenție un om special ca profesionist și acum să știu că este la fel de performant ca în vremurile de demult, căci un om foarte bun cândva, trebuie să fi rămas foarte bun și acum.

(19 aprilie 2023)

Big data și ce trebuie știut în prealabil

Viteza cu care se merge înainte mă face să cred că fundamentele sunt lăsate altora, deși marile progrese de la ele încep. Pentru rezultate dintre cele mai spectaculoase, înainte de a pune carul înaintea boilor, adică înainte de a vorbi despre big data, se impune a vorbi despre fundamentele probabilităților și statisticii, privite cu ochii practicianului. Înseamnă că înainte de orice să ne aplicăm asupra lecturii cărții  Introduction to Probability and Statistics for Engineers and Scientists, a lui Sheldon M. ROSS, acum la a patra ediție. Eu am în mână ediția a III-a și despre ea voi scrie, pentru că nu vreau să mă dau rotund că aș fi eu de cea mai mare actualitate, vorbind despre o carte pe care nu am citit-o și doar din auzite, așa cum se face folosind frânturi de pe Internet.

Cartea are următoarele coordonate:

Sheldon M. ROSS - Introduction to Probability and Statistics for Engineers and Scientists,Third Edition, Elsevier Academic Press, Amsterdam, 2004, 624pp, ISBN 0-12-598037-4 (Text), ISBN 0-12-598059-0 (CD-ROM)

Cartea are următoarele capitole:Capitolul 1: Introducere în statistică

Capitolul 2: Statistică descriptivă

Capitolul 3: Elemente de probabilități

Capitolul 4: Valriabile aleatoare

Capitolul 5: Variabile aleatoare speciale

Capitolul 6: Distribuții și eșantioane

Capitolul 7: Estimarea parametrilor

Capitolul 8: Verificarea ipotezelor

Apreciez la această carte modul foarte clar și simplu cu care sunt tratate probleme complicate. Prin exemplele folosite, autorul reușește să fie convingător prin aceea că utilizarea metodelor cantitative are rolul de a crea o imagine cu mult mai clară asupra unor aspecte foarte complicate din viața reală. El ia date din diferite domenii pe care le explică și arată cum se organizează și ce calcule se fac cu acele date, folosind tot felul de indicatori statistici. Autorul arată încărcătura acestor indicatori, dând înțelesul exact al lucrurilor, fără a fetișiza niciun rezultat, așa cum fac mulți dintre statisticieni care turuie tot felul de formulte, fără a le explica semnificația și fără a-l ghida pe viitorul utilizator în direcția corectă de a trage concluzii, care nu trebuie să fie nici mecaniciste, nici primitive, nici înguste, ci care să sprijine luarea unor decizii, pur și simplu, folosind flerul decidentuliui și nicidecum sprijinul pe cifre seci și fără viață.

Cartea conține nenumărate definiții și formule foarte clar și complet prezentate, lucru posibil numai și numai prin faptul că autorul le-a mînțeles foarte bine înainte de a le include în carte. Este de lăudat că Sheldon M. ROSS niciodată nu folosește un concept înainte de a fi definit și niciodată nu face trimiteri de colo până colo îmbârligându-l pe cititor inutil, așa cum se face pe Dâmbovița uneori, adică, nepermis de des. Fiecare capitol are și probleme de rezolvat, care folosesc multe dintre soluțiile de la exemplele date anterior. Ceea ce-mi place este mai ales legat de faptul că el nu pictează formule, ci are niște elemente de start, după care face tot felul de calcule intermediare și ajunge la forme finale, demne de a fi incluse în biblioteci software ca proceduri de calcul eficient pentru acei indicatori descriși cu măiestrie. Peste tot sunt date exemple numerice și interpretări ale rezultatelor. Nenumăratele aspecte sunt foarte convingătoare și inginerii, dar și cercetătorii cărora li se adresează cartea nu trebuie să-și părăsească domeniile lor, cu pur și simplu, așa cum învață cuvinte dintr-un vocabular și utilizarea lor. tot așa vor înbăța indicatori și locul cel mai nimerit de folosire în a rezolva probleme inginerești dar și de cercetare științifică, unde volumele de date experimentale apar cu prisosință.

Îmi amintesc că o carte tot așa, directă scrisă pentru specialiștii din industrie, am văzut publicată la noi în 1982 la editura Științificăși Enciclopedică.

(10 iunie 2017)

CSIE'50 - operatorul nabla

Când am auzit pentrun prima dată cuvântul nabla, cred că mi-a venit să râd, deși eram un student de anul al III-lea de facultate. Am crezut că n-am auzit bine, că cel ce rostise acest cuvânt a spus cuvântul rabla și deja începusem să mă gândesc la niște bancuri care circulau în epocă. M-am lămurit imediat ce este cu acest cuvânt, pentru că el desemna la disciplina pentru care mă aflam în sala de curs, adică, ANALIZĂ NUMERICĂ, operatorul de diferență la stânga.

Ce frumos este lucrul cu aceste diferențe și cât de simplu se construiesc tot felul de formule, din aproape în aproape, căci se calculează diferențe la stânga de ordin doi, trei și tot așa, iar apropierea de dezvoltarea binomului lui Newton în ceea ce privește coeficienții este mirifică.

Tot la acel curs am descifrat de unde se pornește pentru a calcula derivate și integrale cu aproximări, iar formula lui Simson pe care un nefericit încercase să ne-o vâre pe gât, acum cu un exemplu grafic banal devenea floare la ureche.

Ce vremuri!

(09 martie 2017)