1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Nicolae ROBU

Profesorul Nicolae ROBU nu m-a dezamăgit cât a fost primar al Timișoarei.
Profesorul Nicolae ROBU nu m-a dezamăgit că a făcut Piața Roșie la Timișoara.
Profesorul Nicolae ROBU nu m-a dezamăgit că a pus bilele de care se loveau tramvaiele.
Profesorul Nicolae ROBU nu m-a dezamăgit că a apărut în centrul unor scandaluri.
Profesorul Nicolae ROBU nu m-a dezamăgit că făcea el ce făcea și era prezent oriunde.
Profesorul Nicolae ROBU nu m-a dezamăgit că a făcut afirmații gratuite.
Profesorul Nicolae ROBU  m-a dezamăgit că deși avea peste 60 de ani, apărea cu părul negru ca pana corbului, ceea ce însemna că se vopsea și mie nu-mi place să văd bărbați care-și vopsesc părul de pe țeastă și sprâncenele.
Profesorul Nicolae ROBU  m-a dezamăgit și cum și-a făcut campania electorală în 2020 din moment ce a venirt un tip cu cetățenie germană și i-a suflat postul. Dezamăgirea nu a fost numai a mea, ci și a cetățenilor din Timișoara, care așteaptă de la primar cu mult mai mult decât profesorul Nicolae ROBU le-a oferit în ultimul său mandat.
Nicolae ROBU este la bază inginer și profesor universitar la Politehnica din Timișoara. El a fost și rector două mandate, căci atât prevede legea, deci avea experiența managementului unei instituții mari, căci o universitate nu este un lift. Mă mir că nu i-a folosit acestă experiență lui Nicolae ROBU în munca sa de primar.
Nicolae ROBU era profesor universitar.
Nicolae ROBU a fost rector.
Nicolae ROBU avea doctorat.
Nicolae ROBU obținuse tot ce și-a dorit.
Nicolae ROBU de pe funcția de primar trebuia să fie omul cetății, liber de constrângeri și dacă avea o strategie clară, el trebuia să facă minuni în Timișoara. Prima condiție era ca el să se înconjoare numai de oameni foarte deștepți, oameni foarte n=bine pregătiți profesional și care să fie gata să-i ofere cele mai bune soluții în problemele cu care se confruntă orașul. N-a făcut așa și m-a dezamăgit, că el trebuia să cunoască pe cei mai buni specialiști, căci se învârtea în mediul academic și acolo sunt creierele sau absolvenții cei mai buni de acolo vin.

(29 iunie 2022)

1000- de oameni care m-au dezamăgit: Marilen-Gabriel PIRTEA

Când am ajuns la Universitatea de Vest și mi s-a spus că este decan la facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor - FEAA cineva cu numele Marilen PIRTEA am zis:
- E bine că aveți decăneasă,  o femeie, că sunt soigur că o minte de femeie răzbate cu mult mai bine decât 10 bărbați.
Persoana care mi-a zis că Marilen PIRTEA e decan, s-a uitat la mine zâmbind și mi-a zis:
- Nu știai că Marilen PIRTEA e de fapt Marilen-Gabriel PIRTEA și deci e bărbat.
Nu mai aveam nimic de zis. La Craiova am întâlnit un inspector Julien Sorel nu mai știu cum, dar nume de-al nostru mioritic, așa că nu m-am mai mirat, din moment ce în Băneasa una dintre reginele magiei albe se numește Motorina.

În timp, Marilen-Gabriel PIRTEA a devenit rector.

Marilen-Gabriel PIRTEA a devenit om politic din partea PNL.

Marilen-Gabriel PIRTEA este deputat.

Marilen-Gabriel PIRTEA apare la televizor.

Marilen-Gabriel PIRTEA a fost implicat într-un plagiat și a justificat copilărește că unui dintre coautori s-a uitat prea mult într-o grădină străină și cum ochiul fură, a furat și el, ca și cum tu, Marilen-Gabriel PIRTEA, care semnezi în calitate de coautor, nu-ți asumi nimic.

M-a dezamăgit acest lucru, căci eu știu și ce înseamnă să-ți alegi colaboratorii și să scrii articole cu ei. Din start se pun standardele și se gestionează materialul, mai ales dacă ești conducător de doctorat. Nu ei nimic pe nerumegate. Tu ca specialist știi exact ce e în literatură și nu te lași dus de nas.

De aceea m-a dezamăgit Marilen-Gabriel PIRTEA, că de pe poziția de profesionist a arătat că are mai multe călcâie ale lui Ahile și e vulnerabil rău de tot.

Aparițiile sale la tv îl arată pe deputatul și profesorul universitar Marilen-Gabriel PIRTEA uimit de întrebări, ca un elev prin copiind și răspunsurile sunt de un simplism dezarmant și dezamăgitor.

(24 iunie 2022)

Vina o poartă marile colectivități

Am urmărit siderat cum mari colectivități de oameni fac alegeri proaste când votează în ideea de a da o șansă altei persoane, crezând că respectiva persoană este altfel. Ei nu verifică persoana pe care o votează, se uită la poleiala ambalajului, nu la substanță. 
La Nicușor DAN:
- le-a plăcut oamenilor că era împiedicat în vorbire,
- a creat impresia unui om onest, care luptă pentru oameni,
- se îmbrăca asemeni tuturor celorlalți,
- avea încălțări ieftine,
- părea că este de-al nostru.
Eu l-am apreciat până în momentul când l-am văzut că-și mânca mucii. Nu este în regulă ca un bărbat de peste 30 de ani să-și mănânce mucii. Are el niște minusuri fundamentale. L-am considerat după aceea ca pe un om epuizat ca matematician, căci dacă ar mai fi avut ceva de zis în matematică ar fi rămas acolo. Nu-și abandonează nimeni domeniul de fericire, cum nicio femeie nu divorțează de bărbat de bine. Pentru mine Nicușor DAN a devenit omul de nevotat, deși în 2016 l-am apreciat pentru verticalitatea sa în raport cu liberalii. Faptul că s-a dus să-i pupe-n car a fost un gest degradant, ceea ce ă determina să-l consider disperat și pe un disperat nu l-aș vota niciodată.
Despre primarul Timișoarei Dominic FRITZ am nenumărate elemente care mă fac să mă îndoiesc de felul în care au votat timișorenii, care nu au votat un om, ci o imagine, un ambalaj, căci nu vine unul de nicăieri să convingă pe cineva că el face și drege. Sunt oameni care la ei acasă nu fac doi bani, dar merg și se instalează acolo unde găsesc terenul slab și forează doar în direcțiile aducătoare de sclipici, pentru a-și ajusta imaginea. El așa a făcut, s-a prezentat într-un ambalaj interesant. Nimeni nu a luat în considerare că omul nu are meserie la vedere, să zicem potcovar, tâmplar, zidar, pentru a vedea oamenii ce-i iese din mâini. În acest context, folosindu-se de imaginea sa, a reușit să se impună, în detrimentul unui personaj detestat prin evoluțiile sale cu iz negativ și iată-l pe Dominic primar. Mă bucur pentru el, căci a reușit să atragă voturile orașului care a declanșat Revoluția din 1989. Mă bucur pentru el că a reușit performanțe nebănuite în a da utilizări multiple păturilor și bulendrelor adăugate, invocate de dictatorul dat jos de timișoreni, căci el ca primar nu a găsit soluție. Nici nu avea cum, căci pălăria de pe ochii lui este mult prea mare pentru căpșorul lui de neamț neinstruit.

Când în 1997 eram la Limmerick în Irlanda, gazda noastră ne-a zis:

- Păcat de voi că sunteți un popor special, dar vă alegeți prost conducătorii.

Așa este și va trebui să treacă 1.000 de ani până când vom învăța mai multe despre scara valorilor și să înțelegem că nu trebuie să votăm imagini, ci oameni reali cu meserie adevărată, cu rezultate adevărate, serioși, verificați de viață, puternici, așa cum trebuie unora care să ne conducă, nu să ne fure sau să ne afunde.
(21 februarie 2022)

Marea surpriză

Am scris cu mult înainte de 24 noiembrie 2019 că această zi ne va furniza o foarte mare surpriză . Se va întâmpla ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată pe meleagurile noastre cele mioritice. Totul a fost pregătit cu mare grijă și în cele mai mici detalii. Începerea campaniei electorale cu un an și jumătate înainte de data calendaristică stabilită de BEC, în curtea acelui liceu din Sibiu a însemnat foarte mult. Unii au mizat pe senzația de saturație și au crezut că în luna de campanie electorală oficială lumea va fi plictisită . N-a fost să fie așa . Sondajele de opinie pe care eu nu dau doi bani pentru că :
- nu respectă procedurile matematice,
- sunt făcute neprofesional,
- au subiectivism cât cuprinde,
- fac pe plac celui ce plătește , f
urnizează acum niște rezultate caricaturale, care nu țin seama de factorul emoțional, căci formulele de azi folosite în sondaje nu sunt actualizate de nicio sămânță . Să nu uităm o clipă că aducerea în discuție în ianuarie a fiului înfiat și pisălogeala cu cele șase case, au creat o anume emoție, legată de tragedia de la Timișoara unde și-au pierdut viața doi copilași, duc spre o schimbare de atitudine a votanților, care atitudine este decontată cu siguranță .

(22 noiembrie 2019)

Mircea SIBICEANU e mereu pe podiumurile de concurs

Așa cum ne-a obișnuit, celbrul Florin TEODORESCU, a organizat și anul acesta:

- a XIII-a ediție a concursului Classic Florin TEODORESCU care s-a desfășurat în ziua de 03  

  noiembrie 2018 începând cu ora 17,00 la Casa de Cultură din Lugoj;

- a XXIX-a ediție a Cupei Libertății-Memorialul Vasile BALMUȘ care s-a desfășurat la casa 

  Tineretului din Timișoara în ziua de 4 noiembrie 2018 începând cu ora 17,00.

La ambele competiții a participat și culturistul Piteștean  Mircea SIBICEANU care s-a clasat pe poziții care i-au adus trei medalii.

La concursul de sâmbătă 3 noiembrie 2018 Classic Florin TEODORESCU de la Lugoj, sportivul piteștean a obținut medalia pentru locul al III-lea la categoria masters +60 ani.

La concursul de duminică 4 noiembrie 2018 la Cupa Libertății-Memorialul Vasile BALMUȘ de la Timișoara, Mircea SIBICEANU a obținut o medalie pentru locul al II-lea de la categoria seniori 85 kg  și locul al IV-lea la categoria masters +60 de ani.

Trebuie menționat că la aceste concursuri este o participare internațională formată din sportivi renumiți printre care se numără și campioni mondiali, europeni și balcanici. Anu acesta a participat de exemplu marele culturist Petar CELYK multiplu campion mondial, european și balcanic.

Trebuie menționat aici că sportivul Mircea SIBICEANU a depus eforturi considerabile pentru pregătirea acestei participări. După câștigarea titlului de vicecampiona național șa concursul masters din 5 septembrie 2018 de la Sibiu a reușit să slăbească 18 kilograme, ajungând la Lugoj să cântărească 80 kilograme. Programul complex de antrenament, dieta și mai ales disciplina sa priverbială în realizarea ciclurilor de pregătire a competițiilor au făcut ca toate competițiile la care a participat să se concretizeze prin locuri pe podiumuri, învingând sportivi redutabili. Concret, el a executat exerciții la liber cu patru serii pe exercițiu și 25 -30 repetări  pe serie cu pauze de 30 de secunde între serii. Alimentația sa a constat din piept de pui, curcan, vită, peste fiert sau fript. Albuş de ou. Carbohidrați numai din legume. A băut numai apă distilată.

(08 noiembrie 2018)

365 împotriva României: Nicolae ROBU bărbatul cu părul ca pana corbului

Nicolae ROBU se laudă că a intrat direct în PNL fără a fi fost membru al vreunui alt partid nici înaintde de 1989 și nici până la intrarea în PNL. Este foarte frumos din partea lui. În 1989 Nicolae ROBU era un tânăr de 34 de ani și am mari dubii că Nicolae ROBU a fost angajat cu carte de muncă în învățământul superior înainte de 1989, căci condiția de start al oricărui dialog pentru a fi primit dosarul de concurs era să fi membru de partid. În plus, în merioada de după 1980 când el a terminat facultatea nu se făceau angajări de niciun fel în învățământul superior, nici cu dosar de membru pcr și nici fără dosar.

În anul 2021 orașul Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană și mă așteptam ca Nicolae ROBU să se zbuciume să facă lucruri mărețe, exact așa cum a făcut Klaus IOHANNIS în Sibiu cu mulți ani înaintea sa, pentru a face acel oraș să arate chiar ca o Capitală Culturală Europeană. L-am trecut aici pe Nicolae ROBU pentru faptul că anunțul a fost făcut de un an și în Timișoara nu se mișcă lucrurile, încât vizitând Oradea și Alba Iulia, mă întreb cum aceste două orașe nu au primit și ele dreptul de a organiza manifestări încă de pe acum specifice capitalelor culturale.
Cândva l-am întâlnit pe Nicolae ROBU la o conferință. Îi place să se audă vorbind. Faptul că a schimbat prin Timișoara și zona numită de timișoreni ironic Piața Roșie, arată că bilele acelea care au făcut imposibilă trecerea tramvaiului în curbă, nu sunt întâmplătoare.

(17 septembrie 2018)

Știu cine iubește porumbeii

Am avut ocazia să vizitez Timișoara de mai multe ori și sunt destul de multe piețele sau zonele deschise unde poposesc porumbeii. Vin oameni și le dau merinde. Vin copilași și se joacă cu ei. Aceste păsări reprezintă adevărata perfecțiune, căci ele depășesc simbolistica de care ne-am obișnuit în paginile de literatură, în sculptura lui Ion Pacea sau la ieșirea din biserici a mirilor.

Sunt sigur ca în anul când orașul va fi capitală culturală europeană și porumbeii vor înobila viața cetății și-i va da o notă aparte.

(31 octombrie 2016)

Știu cine nu iubește porumbeii...

Prin diferite orașe din bătrâna Europă am văzut puse niște țepi de sârmă pe la ștucaturi, ornamente sau pe la streșini ca păsările să nu se așeze acolo pentru a distruge cumva acele piese de arhitectură. Am înțeles astfel de situații, numai că am fost stupefiat să văd într-o gară de-a noastră, mioritică în marea sală unde sunt casele de bilete, asemena țepi de sârmă puse peste tot, ca porumbeii să nu aibă podibilitatea să se așeze acolo.  Totuși am văzut un porumbel mergând agale pe mozaicul drăguț al acelei săli.

Țepile acelea lungi și strălucitoare atrag atenția peste tot în respectiva sală să zicem de așteptare. Acolo vin păsări pentru că nu este folosită bine.

Există nenumărate modalități de a limita accesul într-un interior al păsărilor care nu sunt de apartament, dar pentru aceasta trebuie ca acel interior să capete aspectul cerut prezenței exclusive a omului. Adică să aibă aerul acela de interior primitor, nu de magazie în care bate vântul din toate părțile.

(31 boctombrie 2016)

Bravo Timișoara!

Timișoara va fi capitală europeană în anul 2021, ceea ce este o victorie istorică pentru orașul martir de unde a pornit flacăra Revoluției din Decembrie 1989. Am vizitat de multe ori acest oraș în primul rând pentru colaborarea mea cu Universitatea de Vest la un curs de master și în al doilea rând ori de câte ori mă întorc din plecările prin Europa prefer să intru în țară pe la Cenad și după aceea să poposesc o zi sau două în frumosul oraș de pe Bega. Când în 2015 am văzut la Plovdiv că acesta lupta pentru a fi capitală europeană și era în competiție cu Clujul, am văzut diferențele și am scris despre șansele fiecăruia dintre cele două. În 2019 orașul Plovdiv va fi capitală europeană.

Timișoara este un oraș special care merită să fie capitală europeană pentru că:

• are istorie;
• are tradiție;
• are trecut glorios;
• are arhitectură;
• are o catedrală impunătoare;
• are Balconul Operei;
• are Bega;
• are viață culturală;
• are un primar adevărat;
• are o dinamică adevărată;
• are prieteni peste tot.

M-am bucurat să aud că Timișoara a ieșit învingătoare într-o competiție de o asemenea anvergură.  povestea abia a început și dezvoltarea acestui oraș va fi și mai accelerată. Sunt sigur că în cei 5 ani care au rămas până în 2021 acest oraș va înflori și timișorenii vor pune umărul pentru a face din orașul lor, exact ceea ce Sibiul a fost în anul 2007, dacă nu chiar mai mult, pentru că toată lumea știe că Banatu-i fruncea.

Bravo vouă timișoreni de ispravă ce sunteti!

(17 septembrie 2016)