Cartea de Informatică economică scrisă de T. SURCEL, Gh. SOFRONIE, C. BARON și L. TOMA.

Am în mână cartea referită prin:

Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Liviu TOMA - Informatica Economică, partea I, Hardware, Windows, Word, Excel, Internet, e-Mail, Editura Calipso 2000, București, 1999, 356 pag., ISBN: 973-97077-2-6

Am trei motive pentru care mi-a plăcut această carte și anume:

- este scrisă de oameni cu experiență,

- după ce o citești poți trece la treabă, folosind în practică ce-ai citit,

- exemplele furnizate creează drum larg cititorului să se dezvolte.

Cartea are șapte capitole.

Capitolul 1 de la paginile 1 - 40, intitulat Noțiuni introductive, prezintă conceptul de informatică economică, elemente legate de sistemele informaționale economice și de codificare a informației. Se prezintă într-un mod sugestiv reprezentarea datelor numerice în codul binar, pentru date întregi, pentru date în virgulă mobilă. Într-un tabel de la pagina 34 este prezentat sistemul EBCDIC de codificare binară, iar la pagina 35 este prezentat sistemul ASCII, cu care lucrează limbajele de programare, pentru a obține acces la bit în cadrul unui cuvânt, când programatorul dorește rezultate spectaculoase. 

Capitolul 2, de la paginile 41 - 109, intitulat Componentele unui sistem electronic de calcul, prezintă componentele unui sistem de calcul, iar autorii sintetizează aceste aspecte în figura 2.2 de la pagina 43. Sunt descrise memoria internă a calculatorului, componenta de bază a sistemului - BIOS, microprocesorul, comenzi și memorii externe (floppy-disk, hard-disk, CD-ROM), tastatura, scannerul, tipuri de monitoare (Tabelul 2.3) pagina 84. Sunt dezvoltate elemente legate de rețelele de calculatoare, încât cititorul care se așază în fața unui calculator dintr-un birou să știe că el este un nod într-o rețea de calculatoare și să se comporte respectând disciplina de lucru în rețea.

Capitolul 3, de la paginile 110 - 206, intitulat Sisteme de operare, prezintă structura unui sistem de operare format din șase componente, care sunt descrise detaliat în paginile care urmează.  Este prezentat sistemul MS-DOS de la calculatoarele personale IBM - PC. Sunt date comenzile uzuale precum copierea unui fișier, ștergerea unui fișier, afișarea conținutului unui fișier, comenzi pentru lucrul cu discuri, dar și comenzi precum CALL, ECHO, FOR, BREAK, BUFFERS, DEVICE și încă altele. Pentru aprofundare este necesară parcurgerea documentației de MS-DOS. Sistemul WINDOWS este prezentat de autori, deși toată lumea lucrează cu el, numai în raport cu cerințele acelor produse cu care trebuie să lucreze un economist, căci ar fi trebuit mii de pagini pentru a intra chiar în toate detaliile acestui sistem de operare clasic și universal. Sunt descrise versiuni ale sistemului WINDOWS, iar citind cartea ne dăm seama de evoluția vertiginoasă în timp a versiunilor. În carte este analizată versiunea WINDOWS '95. Sunt prezentate elementele de bază ale interfeței grafice, care fac din sistemul WINDOWS cel mai iubit sistem de operare de către programatorii din întreaga lume. Autorii folosesc capturi de ecran pentru a-i învăța pe utilizatori cum să înceapă sesiunile de lucru pe un calculator personal, operând sub sistemul de operare WINDOWS. Este o abordare practică rezultată din experiența de programatori a autorilor, iar partea referitoare la protejarea de viruși este extrem de eficientă, în opinia mea.

Capitolul 4 de la paginile 207 - 258, intitulat Editoare de texte, prezintă concepte de bază, după care se intră direct în prezentarea editorului de texte WORD. Autorii, cu bogată experiență, dezvoltă o astfel de prezentare, încât cititorul este luat cu problemele de la simplu la complex, ajungând în final să stăpânească unele dintre cele mai fine funcții ale editorului. Apreciez stilul abordat de autori, detaliile tehnice și mai ales orientarea spre eficiență a procesului de redactare. Mi-a plăcut felul în care autorii caută să-l obișnuiască pe utilizator să folosească combinații de taste pentru a obține efecte rapide în procesul de redactare. Sunt date operații pe texte (inserări, copieri, ștergeri, modificări), includerea de tabele, tipărirea textelor redactate cu WORD. Se merge mai departe la scrierea de ecuații, realizarea de grafice, includerea de fotografii. Modul practic al abordării îl încurajează pe cititor să aprofundeze fără a greși cât mai multe facilități ale acestui mediu de dezvoltare de texte complexe.

Capitolul 5, de la paginile 259 - 313, intitulat Programe de calcul tabelar, prezintă concepte de bază precum tabel, celulă, coloană, rând, zonă, domeniu, formule. Exemplele folosite sunt sugestive și dau libertate utilizatorului spre rezolvarea propriilor probleme. Exemplele folosesc capturi de ecrane pentru programul EXCEL. Sunt date operații des întâlnite precum schimbarea fontului, adăugarea de linii în tabel, adăugarea de coloane în tabel, ștergerea de linii, ștergerea de coloane, sortarea pe coloană, efectuarea de calcule cu elementele coloanelor și tot așa. Experiența vastă a autorilor și-a spus cuvântul. Sunt sigur că toți cei care au citit acest capitol au fost extrem de mulțumiți, mai ales că în acest capitol se află suficient de multe informații pentru a obține forma finală a unui tabel care să-i satisfacă și pe cei mai exigenți utilizatori, mai ales când este vorba de tipărirea de tabele după un format impus.

Capitolul 6, de la paginile  314 - 331, intitulat Internet,  prezintă conectarea dedicată, conectarea la e-mail, conectarea directă. Sunt prezentate domeniile .EDU, .MIL, .GOV, .COM, .NET, .ORG, .simbol de țară. Sunt prezentate navigatoare și efectele pe care le generează selectarea comenzilor Copy, Edit, View, Select all, dar  și altele. Este prezentat programul ALTAVISTA și este detaliat conceptul WWW - World Wide Web. Se prezintă succint conceptele de Intranet și Extranet, URL și sunt definite adresele http.

Capitolul 7, de la paginile  332 - 356, intitulat Poșta electronică, le permite autorilor să prezinte tot ceea ce este necesar unei persoane care dorește să lucreze nu bine, ci foarte bine cu poșta electronică. Cititorul este învățat cum să-și creeze cont, cum să gestioneze conținutul, ce reguli trebuie să respecte în online când creează și trimite mesaje. Se vorbește despre ANTET, MESAJE, CORP MESAJ, INDEX și sunt analizate funcțiile care stau la dispoziția celui care vrea să gestioneze scrisori electronice, precum funcții de redactare, primire, memorare, editare, tipărire, asigurarea securității mesajelor. Capturile ecranelor din acest capitol sunt de mare ajutor pentru cititor. Sfaturile date cititorului referitoare la definirea subiectului, la alcătuirea conținutului, la modul de adresare și la modul de încheiere, dacă sunt respectate, vor face din cititor un utilizator perfect al poștei electronice.

                        *

                    *       *

Această carte este un ghid practic pentru cititorul care dorește să devină un bun utilizator al calculatorului personal și să devină factor activ în procesul de digitalizare, mai ales când este vorba de digitalizarea domestică, adică la el acasă, cu tot ce face el pe calculator, căci informația trebuie stocată, utilizată, dar mai ales regăsită exact atunci când este nevoie de ea.

(16 septembrie 2026) 

Impozitul pe salariul celor din IT

S-ar crede că cei din IT sunt niște privilegiați din moment ce sunt scutiți de impozitul de 10% pe salariu.
În IT sunt salarii foarte mari, ce depășesc lejer 2.000 de euro. Mințile fierbinți, având baza de date a celor ce lucrează în IT, au posibilitatea să stabilească nivelul pierderilor la bugetul statului prin această scutire. Și cum este și de așteptat, cei proști, care sunt și cei mulți, se și gândesc cât de bine ar fi să se elimine acestă scutire.
- Ia, mai dă-i dracului de îmbuibați! Tot ei să profite?
Este ceea ce am auzit de la mai mulți finanțiști îmbâcsiți, care nu văd nici cât lungul nasului. Ei uită că în IT:
- lucrează forță de muncă de top,
- oricare itist are loc de muncă în Occident de 3 sau 4 ori mai bine plătit,
- firmele de IT plătesc impozite cu mult peste acea scutire de ipozit,
- digitalizarea nu se face cu tâmpiți ci cu itiști.
Prin anul 2005 se discutat tot de eliminarea scutirii de impozit. Atunci vreo 5 din foștii mei studenți cu care țineam legătura au și plecat instantaneu în America și nu s-au mai întors, căci au primit viză de muncă fără nicio problemă. Acum, de când se vântură aceeași idee, l-am întâlnit pe stradă pe un tinerel aici în mahala și omul are deja aranjat totul să plece într-o săptămână în Olanda. S-a plictisit să stea cu sabia lui Damocles deasupra capului, căci pentru el 300 de euro nu este o sumă de neglijat, căci salariul său e de 3.000 de euro și omul are cheltuielile lui. Se felicita că nu și-a făcut casă aici.
Mi-am adus aminte de lozincile din anii 1990: 
Moarte intelectualilor!
Noi muncim, nu gândim!
Au trecut 32 de ani de la Revoluție și noi nu am evoluat deloc. În loc să gândim corect și să căutăm căile de a progresa, ne batem singuri cuie în talpă și credem că prostiile pe care le facem sunt culmi ale unei inteligențe extraterestre, neînțelese de cei din jur, din moment ce sunt respinse.

(17 noiembrie 2021)

Am fost contemporan cu matematicianul Marin VLADA

Profesorul matematician Marin VLADA a reușit să facă ceea ce nimeni din România nu a reușit să facă până la el. El a reușit să dezvolte proiectul ROINFO de mare complexitate, concretizat prin volume care să prezinte istoria informaticii românești. Până în momentul de față au apărut cinci volume. Proiectul ROINFO are planificată publicarea în intervalul 2018 - 2022 a unei serii de volume cu largă participare a tuturor celor care au dorința să contribuie la clarificarea principalelor aspecte legate de dezvoltarea informaticii românești.

Profesorul Marin VLADA a dispus de talentul necesar impliicării unui număr extraordinar de mare de persoane care au activat în zona informaticii teoretice sau a informatic ii aplicative în a scrie documentat despre activitățile și evenimentele la care au participat și care au dus la dezvoltarea acestui domeniu, știut fiind faptul că școala românească de informatică este o prezență specială prin specialiștii pregătiți în România,  atât în marile universități, cât și în marile companii care dezvoltă software.

Am avut ocazia să colaborez cu profesorul universitar Marin VLADA în cadrul proiectului ROINFO și am remarcat calitățile sale de excepție de a comunica, de a colabora și de a coordona activitatea deosebit de dificilă a construirii acelui conținut al volumelor, care să redea cât mai viu, întregul parcurs al istoriei informaticii românești, întrucât trecutul apropiat este extrem de dificil de transpus în capitolele unor volume care să redea cât mai fidel faptele, deciziile, efectele și acțiunile, așa cum au fost ele, nici mai frumoase, nici mai urâte, departe de patimi, orgolii și emoții.

(21 septembrie 2021)

Digitizare sau digitalizare?

Pandemia a accelerat dezvoltarea aplicațiilor informatice, din groaza birocraților de a contracta SARS COV 2, nu de dragul cetățenilor pe care ei aveau plăcerea nebună de a-i umili cu orice ocazie și cu orice preț. În noul context creat a apărut nevoia de a trimite pe poșta electronică sau de a încărca pe aplicații documente fotografiate sau scanate, căci o altă posibilitate precum poșta clasică nu mai este agreată.

Procesul de fotografiere, scanare și generare a documentului direct sub formă de fișier poartă generic denumirea de digitizare cum zic unii sau de digitalizare, cum zic alții. Ideea este să vedem care este forma corectă, căci e corect să zicem algoritme sau algoritmi pentru pluralul algoritm...

În dicționare apare pentru digitalizare transformarea semnalelor analogice în semnale digitale, altfel spus înseamnă a pune în corespondență informații definite îăn medii continue prin fragmentare, cu șiruri de numere. Se știe că sistemul RGB pune în corespondență culorile cu numere, reușind să construiască cam 16.777.216 nuanțe de culor dacă se lucrează cu codificări de 8 biți pentru fiecare dintre cele trei culori fundamentale. Apar foarte multe condiționări, mai ales cele legate de capacitatea de a se face conversiile, știut fiind faptul că totul este legat de senzori, de capacitatea de a capta valorile continue și de a realiza fragmentarea și punerea în corespondență astfel încât la derularea procesului invers, acela de redare, să nu existe diferențe semnificative între ceea ce a fost inițial și ceea ce a rezultat în procesul de digitalizare.

Limba engleză pornește de la cuvântul digit adică cifră și construiește verbele to digitize și to digitalize. Aici pe plaiurile mioritice este folosit conceptul de digitalizare, deși digitizare este un cuvânt mai scurt. Noi avem capitalizare, spitalizare, specializare, subtilizare, fertilizare și probabil din această cauză este mai plăcut să se folosească digitalizare în loc de digitizare. dacă s-ar vorbi de rădăcina  digital chiar că arătatul cu degetul nu prea are o legătură cu crearea de fișiere în care informația este stocată numeric.

(14 martie 2021)