Sondajul despre comunism

O casă de sondare a opiniei publice a avut ideea trăznită de a vedea care este părerea poporului român despre comunism și despre CEAUȘESCU, acum când nemulțumirea maselor a atins paroxismul, datorită pachetelor de măsuri de austeritate luate de guvernul BOLOJAN.
Eu am acum 78 de ani, dintre care 42 i-am trăit în comunism.

Comunismul mi-a dat posibilitatea să urmez școala elementară.

Comunismul mi-a dat posibilitatea să urmez liceul.

Comunismul mi-a dat posibilitatea să urmez o facultate.

Comunismul mi-a dat posibilitatea să achiziționez o casă în rate.

Comunismul mi-a dat posibilitatea să am un loc de muncă.

Sunt sigur, la cât mă cunosc, de faptul că și în democrație aș fi realizat toate acele lucruri și chiar mai multe, căci acum viața omului depinde strict de el și nu de alții așa cum depindea în comunism. Eu am publicat primul articol la 30 de ani, în timp ce acum, dacă faci un articol bun, posibilitățile sunt infinite. 
În comunism nu se găsea în alimentară carne.

În comunism nu se găsea în alimentară ulei.

În comunism nu se găsea în alimentară brânză.

În comunism salamul se vindea la suta de grame. 

În comunism untul se vindea la rație.

În comunism nu se găsea hârtie igienică.

În comunism nu se găsea pastă de bărbierit.

În comunism nu se găseau medicamente strict necesare. 

În comunism a mânca o banană era un vis greu de atins.

În comunism burghezia roșie avea de toate, mai ceva ca în țările capitaliste. 

Pe o scară de la 1 la 10, comunismul era o societate de nota 3(trei), iar societatea în care trăim noi azi este de nota 5(cinci). Oamenii sunt cei care ne conduc. Atunci, cei care ne conduceau erau de nota 2(doi), iar acum sunt de nota 4(patru). Cei de la nivelul de execuție mai dregeau și mai dreg și acum busuiocul și lucrurile se mișcau atunci și se mișcă acum, cât de cât.

Privitul în trecut este o mare prostie, căci trecutul este trecut, iar ceea ce contează este prezentul ca bază pentru a face un viitor cât mai bun și la viitor trebuie să ne gândim. Mortul de la groapă nu se mai întoarce...


(23 iulie 2025) 

Știința sondajelor nu mai este știință

Pe când eram la grădiniță la grupa mică, tovarășa educatoare ne-a învățat că știința este formată din adevăruri demonstrate complet și riguros, deci nu are nimic subiectiv, aproximativ și interpretabil în ea. Observ că teoria sondajelor nu mai face de la un timp parte din știință, din moment ce sunt bântuite de concluzii aproximative, subiective sau chiar mincinoase pe alocuri. Casele de sondare a opiniei publice se întrec în ultimul timp în a ne arăta cum stau viitorii candidați la  președinția României, publicând sondaje care mai de acre mai ciudate, schimonosite, distorsionate, deși eșantioanele sunt extrase din colectivitatea numită poporul român, care nu se schimbă de la o zi la alta nici numeric, nici la înfățișare și nici la caracter, ca să varieze atât de alarmant opiniile pentru a face ca rezultatele finale din sondaje să arate cu diferențele vecine cu grozăviile naturii specifice încălzirii globale.
În vremea studenției mele, pe când nu se vorbea de inteligența artificială și de algorimii de corectare automată a seriilor de date, când se lucra cu calculatorul electronic se spunea că  garbage in, garbage out - GIGO ceea ce este echivalent că dacă introduci date eronate la o prelucrare, vei obține rezultate eronate. În cazul sondajelor este clar că dacă datele eșantionului sunt corecte, rezultatele sunt corecte și toate sondajele ar cam trebui să semene unele cu celelalte în proporție de peste 90%. Acele diferențe grosolane care apar se datorează faptului că datele de intrare în programele de efectuare a prelucrărilor specifice sondării opiniei publice sunt mânărite până conduc la cele care plac celor cărora sunt destinate sondajele sau pur și simplu, rezultatele finale sunt ajustate din condei, pentru a se ajunge la muzica plăcută pentru cel care a plătit. Știința sondajelor este știință până la trucarea fie a datelor inițiale, fie a rezultatelor și de aceea, luată la pachet cu ceea ce se întâmplă, își pierde caracterul de știință datorită lăcomiei.

(29 septembrie 2024)

Statistica politică

Se zice că știința este știință, nu are mamă, nu are tată, adică este obiectivă. E doar o vorbă zisă la necaz, căci în realitate, știința este folosită la greu în a manipula. Numai să ne amintim de pixelul albastru cu care un nefericit căuta cu disperare să demonstreze că un nene nu l-a pleznit pe un puști. Să se amintim și eroarea de dactilografiere care a dus în istorie cum că spanacul are foarte mult fier.

Statistica, despre care V. I. LENIN spunea că este baza deciziilor partidului comunist în economie, a folosit la greu la manipularea poporului și gurile rele zic despre existența unui institut de falsificare a datelor, căci trucajele în statistică nu se fac la întâmplare, corelațiile scoțând la iveală șmecheriile improvizate.

Nu vreau să scriu aici despre banalitatea eliminării comparabilității prin schimbarea unităților de măsură, ci doar câteva elemente legate de sondaje în general și de sondajele legate de prezidențiabilii noștri în special.

Avem același popor.

Există o tehnică precisă de eșantionare.

Metodele de culegere a datelor de calitate sunt bine definite.

Algoritmii de calcul există și nu ai ce le face, în afară de a-i aplica.

Dacă sunt profesioniști adevărați cei ce fac sondaje, pe un interval rezonabil, rezultatele nu trebuie să difere semnificativ de la o casă de sondare a opiniei publice la alta. Și totuși realitatea contrazice această ipoteză, ceea ce arată că teoria sondajelor, prin manipularea datelor din eșantion, căci gunoi bagi, gunoi scoți, se obține exact ceea ce-i place să citească clientului care a plătit sondajul.

(07 septembrie 2024)

Nici măcar manipulare nu se numește...

Am văzut un sondaj aiuritor, care nici măcar manipulare nu se numește, din moment ce face abstracție de cele mai elementare cerințe ale reflectării unor adevăruri elementare.

Voi fi foarte încântat ca respectiva casă de sondare a opiniei publice să aibă decența ca după primul tur de scrutin de la prezidențiale să pună în oglindă aceste estimări, cu rezultatele efective ale alegerilor și să și scrie ceva acolo, să înțelegem cât de profesionaliști au fost, că matematica, mai precis teoria sondajelor este una singură și erorile ar trebui să nu difere semnificativ, oricine ar face sondajul.


(06 septembrie 2024)

Limitele manipulării prin sondajele preelectorale

Teoria matematică a sondajelor este una, practica realizării sondajelor este altceva, iar sondajele făcute la comandă, este o altă mâncare de pește. Există nenumărate case de sondaje, există nenumărați decidenți care cred că dispun de bani cu care să plătească efectuarea sondajelor, ca și cum nu ar ști că statistica este o știință politică, în sensul că folosind statistica se crează premisele pentru a demonstra orice, din moment ce construirea seriilor de date este încărcată de subiectivismul, superficialitatea și mai ales ignoranța, dictate de calitatea îndoielnică a persoanelor care efectuează culegerea datelor.

Atât timp cât nu există analize serioase ale calității rezultatelor obținute din sondaje, prin comparație cu ceea ce se obține în realitate și nici nu se publică seriile de date inițiale folosite în prelucrările specifice teoriei sondajelor și nici rezultatele intermediare pentru a se asigura reproductibilitatea calculelor efectuate, totul se află pe nisipuri mișcătoare, iar rezultatele oricărui sondaj sunt privite cu multe rețineri.

Înainte de orice alegeri se publică și se discută rezultatele oferite de tot felul de case de sondare a opiniei publice și cetățenii chiar nu mai știu ce să creadă, din moment ce folosind același popor ca sursă de construire a seriilor de date, se obțin ierarhizări extrem de variate și de contradictorii, dacă se fac analize comparate. În plus, lumea nici nu știe ce înseamnă acea eroare pe care o dă sondajul, iar explicațiile acelei erori sunt halucinante, așa cum sunt date de a-a-zișii sociologi care apar pe sticlă și chipurile interpretează acele rezultate.

Sfătuiesc pe cei interesați să deschidă o carte de teoria sondajelor și să vadă că o eroare de 3% nu înseamnă în niciun caz că un nene care apare în sondaj cu 14%, în realitate are o poziție cuprinsă undeva între 11% și 17%, intervalul fiind obținut prin scăderea lui 3 din 14, adică 11, respectiv, din adunarea lui 3 la 14, adică 17, ci cu totul altceva.

Sondajele sunt nocive atunci când sunt infectate de subiectivismul plătitorului, căci cel care culege date și le prelucrează, dacă dorește să ofere celui ce plătește, exact ceea ce vrea să vadă, oricât de științifică este metoda folosită, trucarea sistematică și conștientă a seriilor de date prin eliminare de termeni, duce la obținerea de rezultate din burtă, cu scopul de a manipula. Lumea este sătulă de manipulările grosolane și de aceea evită bălăcăreala politică bazată pe numerele rezultate din sondaje scoase din joben asemeni scamatoriilor de prost gust, pe care unii le cred că joacă rolul unui trăznet, dar ele sunt bumerang.



(26 mai 2024)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Mirel PALADA

Mirel PALADA este un bărbat de un bărbat de 49 de ani.

Mirel PALADA este absolvent al Facultății de Sociologie de la Universitatea București, promoția 1999.

Mirel PALADA a absolvit Colegiul Național de Apărare, promoția 2009.

Mirel PALADA a fost doctorand în sociologie în intervalul 2009 - 2013.

Mirel PALADA a lucrat în mass-media. 

Mirel PALADA este din 2006 director al Companiei de Cercetare Sociologica si Branding - CCSB.

Mirel PALADA m-a dezamăgit pentru evenimentul pe care l-a generat într-un platou de televiziune, când a exercitat un act de violență asupra senatorului Mihai GOȚIU în 2017.

Mirel PALADA m-a dezamăgit că deși sociolog fiind a făcut erori în prognozarea comportamentului unor politicieni și în acest fel s-a poziționat greșit în raport cu aceștia, dând dovadă de slabe calități în confruntarea de idei.

Mirel PALADA m-a dezamăgit și ca șofer, căci indiferent de context trebuie să te supui regulilor jocului indiferent cine ești și ce hram porți. Îmi aduc aminte că acum mulți ani, după ce trăsesem motorină de la o conductă înfundată a mașinii mele, m-a oprit un echipaj de poliție. Eram murdar peste tot că fusesem sub mașină. Mi s-a spus să suflu în etilotest și am suflat. Mi s-a cerut să arăt actele și le-am arătat. Ei își fac datoria în felul lor, eu mi-o fac în felul meu. În octombrie 2020 Mirel PALADA s-a crezut Făt-Frumos ca șofer și s-a comportat neadecvat, ceea ce m-a dezamăgit.

Mirel PALADA m-a dezamăgit că l-a făcut pe un ins important matrafoxat, deși etilotestul mă ducea la proverbul că ce ție nu-ți place, altuia nu face.

(28 august 2022)

Aoleu, nene!

Sondajul arată:
Despre Alexandru RAFILA, o părere bună au  37% dintre respondenți. Ezitările în privința pregătirii valului al V-lea al pandemiei îl vor costa enorm.
Despre Marcel CIOLACU, o părere bună au 30% dintre respondenți. Lentoarea deciziilor din coaliție și iarna cu greutățile ei  vor reduce din aceste procente.
Despre Gabriela FIREA, o părere bună au 28% dintre respondenți. Importanța minoră a acțiunilor concrete nu vor afecta procentele căci este o bună comunicatoare.
Despre Mircea GIOANĂ, o părere bună au 27% dintre respondenți. Modul de mișcare îi este favorabil și va duce la creșterea acestor procente.
Despre Emil BOC, o părere bună au 27% dintre respondenți. Realizările din Cluj împreună cu luările de poziție ferme vor duce la menținerea acestor procente.
Despre Raed ARAFAT, o părere bună au 26% dintre respondenți. Va înregistra creșteri, el trecând în planul al II-lea al comunicării despre pandemie, scăderile vor fi la altul.
Despre Nicolae CIUCĂ, o părere bună au 19% dintre respondenți. Va înregistra scăderi căci va deconta tot ce este nereușită în perioada iernii, dacă va fi o iarnă grea.
Despre George SIOMION, o părere bună au 19% dintre respondenți. Va fi în creștere căci acțiunile sale sunt dinamice și zgomotoase, lucru care place vulgului.
Despre Klaus IOHANNIS, o părere bună au 17% dintre respondenți. Pe fondul liniștii politice, va crește în sondaje, căci politica externă duce la așa ceva.
Despre Ludovic ORBAN, o părere bună au 12% dintre respondenți. Ruperea de liberali și micuțul partid nou pe care-l clocește nu va avea succes, fiind mai mic decât ceilalți mici.
Despre Dacian CIOLOȘ, o părere bună au 7% dintre respondenți. Va scădea căci opoziția împărțită cu AUR și partidul lui ORBAN nu-i priește.
Despre Florin CÎȚU, o părere bună au 5% dintre respondenți. Tendința este de scădere și de izolare datorită modului slab de comunicare, căci nu lasă pe alții să iasă în față.
Despre Nicușor DAN, o părere bună au 4% dintre respondenți. Dezastrul îl pândește pe micuțul oengist, care nu știe deloc administrație, ci matematică, nefiind suficient.

(07 decembrie 2021)

Sondajul profesorului PIELEANU

În neseriozitatea ei, societatea românească s-a apucat să dezbată aiurea și fără fundament logic, decent și mieros, dar prematur, problema candidaților la prezidențialele din toamnatârzie a anului 2019, deci cu 18 luni mai devreme. Se fac propuneri, se fac sondaje, deja se pune patimă. PNL și-a anunțat sprijinul față de actualul președinte Klaus IOHANNIS. Sociologul Marius PIELEANU nu s-a lăsat mai prejos și anunță că actualul președinte nu va intra în turul al II-lea, el lăudându-se cu calitatea sondajelor din 2014, fiind singurul care l-a dat câștigător pe IOHANNIS. Este deja o sarabandă inutilă de ipoteze, de încercări de a-i prinde pe politicieni pe picior greșit, de a lansa ipoteze și mai ales de a bate apa-n piuă. Nu-mi imaginam că și profesorul PIELEANU se va prinde într-o astfel de horă. Deocamdată el nu a dat publicității acel sondaj, dar de pe poziția sa de vedetă se mai lasă puțin așteptat și va face publice o chestie care se dovedește de maximă inutilitate. Să nu uităm că marile surprize apar cam cu 6 - 8 luni înainte de data primului scrutin al alegerilor prezidențiale. Nici materialele electorale de propagandă nu au fost proiectate. Cel mult, se lucrează la strategii, iar ceea ce se întâmplă cu facebook și cu google încurcă mult lucrurile propagandei.

Profesorul PIELEANU doar a anunțat procente. Adică intră în turul al II-lea reprezentantul PSD cu 30%, pe locul al II-lea va fi aun altul, dar nu IOHANNIS cu 15%, dar surpiza dreptei vine din regruparea ei pentru al II-lea tur, când se va prezenta monolit. Știam, bre, din 1996 asta.
Culmea este că eu nu cred nimic din acest sondaj și în loc să mă răscolească, m-a lăsat indiferent.

(12 aprilie 2018)

Sondajul lui Nicușor DAN

Au trecut câteva luni de când n-am mai scris nimic despre Nicușor DAN și despre construcția lui, USR, adică Uniunea Salvați România. Iată că acum a apărut un sondaj comandat de USR care scoate în evidență ceea ce se știa demult în ceea ce privește scena politică românească. Una este ce gândesc politicienii și cu totul alta gândește poporul despre ei.

Partidul	Intenție de vot
PSD	45%
PNL	25%
USR	10%
ALDE	7%
UDMR	5%
PMP	4%
PRU	1%

Lucrurile stau exact așa cum gândeam referitor la USR pentru că populația s-a plictisit să vadă figurile pline de suficiență ale politicienilor consacrați, care privesc pe toată lumea de foarte de sus și care nu mai știu ce este la talpa țării. În peisajul mocirlos al unei corupții endemice, orice nouă forță care apare sau care va apare pe scena politică va prinde și va avea succes pentru că lumea este sătulă de minciună și de furăciuni. Trebuie să dea de gândit tuturor acest sondaj, căci:

• imaginea unor miniștri care apar și dau senzația că-și disprețuiesc poporul,
• arătatul cu degetul spre stânga, dar coalizarea cu stânga la indemnizații și avantaje,
• moliciunea în determinarea unei schimbări de atitudine spre acțiuni îndrăznețe,
• vegetarea și culcatul pe o ureche că electoratul nu s-a săturat,
• platitudinile și lipsa de fapte mărețe, cu consecințe directe și pozitive,
• datul la geoale pentru a impune mizerii și nu a da soluții așteptate,

au efectul de bumerang, în ideia că mimarea bunelor intenții nu mai convinge. Cine crede că statul pe loc, fără creșteri de salarii, de pensii și fără creșterea calității vieții, duce spre progres, se înșeală. Aici nu este vorba de creșteri drept consecință a revendicărilor sindicale. Este vorba de faptul că n-a crescut productivitatea, n-a crescut producția, n-a crescut calitatea muncii. Numai acestea ar fi dus la o creștere sustenabilă a salariilor. Dacă creștea productivitatea muncii cu 20% cu siguranță că o creștere a salariilor cu 10% și a pensiilor cu 5% era decentă. Rămânerea în zona lanternei roșii prin statul pe loc arată că nu sunt economiști care să gândească pozitiv la nivel amcro și că acele echilibre macroeconomice sunt de fapt măsuri de contracarare a zgâlțâielilor, nicidecum implementarea de strategii de dezvoltare economică.

Sondajul lui Nicușor DAN arată marele potențial al USR, dar este important ca această formațiune politică să se țină de cuvânt și să nu preia deloc din metehnele celor care au făcut politică până la apariția sa. Adică: no traseism, no politruci, no ariviști, no tâmpiți-veleitari, no, no și iar no.

(03 octombrie 2016)

USR și Eroarea profesorului Pieleanu

USR este un partid lansat la apă, ca să vorbesc în jargon marinăresc, undeva la jumătatea lunii iulie.  Casă fie introdus  USR într-un sondaj de nivel național la două săptămâni de la lansare, mi se pare cel puțin bizar. metodele științifice ar trebui să aibe definite niște principii. În lipsa ipotezelor de lucru bazate pe niște principii cât de cât rezonabile, rezultatele devin neconcludente. În opinia mea acel sondaj era bun sau foarte bun dacă luau în calcul partidele deja existente de cel puțin doi ani. Altfel, consider că s-a speculat nasol referitor la USR și nu e frumos, nenea domn profesor. Șade rușine pe la nas. Vorbesc despre sondajul prezentat pe 04 august 2016 după amiaza la Antena 3.

(05 august 2016)

Un sondaj aiuritor

Un sondaj pe care îmi este greu să-l cred că nu este o manipulare grosolană arată că  Firea  are 37,5%, Nicusor Dan are 19,5% , iar Catalin Predoiu are 8,7% din opțiunile electoratului. Ar exista și explicații la acest rezultat interesant, mai ales dacă se are în vedere că:

• PNL a aduc pe cel creditat cu 8,7% ca fiind a patra propunere după trei eșuate;
• Predoiu, candidatul PNL  în discursul său arată cât de răi sunt ceilalți;
• nerealizând fuziunea la bază dintre cele două partide Predoiu este identificat cu PDL;
• în târg tot ce se întâmplă se concluzionează ca PDL a cotropit PNL;
• discursul lui Predoiu nu este viu, pe placul omului de rând;
• vocea candidatului Predoiu nu este convingătoare;
• lui Predoiu îi place să se audă vorbind, fără a răspunde la obiect întrebărulir;
• Predoiu este necolorat și plictisitor, deși spune lucruri interesante;
• nu are gesturi care să sublinieze că tot ce spune așa este.

Oare să funcționeze legea înjumătățirii intervalului, căci 19 și un pic este jumătatea lui 37,5+un pic, iar jumătatea lui 19,5 este 8,7+puțintel.

Cu siguranță săptămâna ce va începe luni 23 mai 2016 nu va schimba semnificativ nimic în aceste ierarhii, chiar daca se vor face manevre inteligente pe colo și pe dincolo.

Nici sondajele nu mai sunt ce erau cândva, când banul era ban și se rostogolea cu voioșie fără zdrăngănit de cătușe, de colo până colo în sacoșe de palstic ordinar sau genți de piele fină.

(23 mai 2016)