1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Anca PALIU DRAGU

Anca PALIU DRAGU este o figură de tristă amintire pentru politica la vârf din România. 
Anca PALIU DRAGU a fost ministru de finanțe în guvernul CIOLOȘ din 17 noiembrie 2015 până în 4 ianuarie 2017.

Prima dezamăgire pe care mi-a produs-o această Anca PALIU DRAGU a fost în momentul în care a debitat idioțenia aceea privind faptul că muncitorul român câștigă prea mult pe zi și că dacă ar câștiga mai puțin s-ar pune pe treabă. Numai o femeie cu creierul ei minuascul avea șansa să spună o asemenea gogomănie. Se știe că nu salariul minim pe economie îl face pe om să muncească, ci un salariu bun, din care să se aleagă și el cu ceva este stimulentul universal.

A doua dezamăgire pe care mi-a produs-o Anca PALIU DRAGU a fost aceea că nu s-a lăsat dusă de la șefia senatului, deși USD se retrăsese de la guvernare și nu mai forma coaliție cu PNL. Ea a crezut în micimea gândirii ei de gospodină nepricepută, că fără majoritate va rămâne proțăpită la șefia senatului. S-a văzut că a fost dată la o parte ca o măsea stricată.

Anca PALIU DRAGU se dă cu calificare înaltă.

Anca PALIU DRAGU nu are un vocabular pe măsură.

Anca PALIU DRAGU nu a dat dovadă de idei novatoare.

Anca PALIU DRAGU s-a purtat ca un funcționar oarecare.

Fiind fără o strategie a ei, căci USR nu a avut nicio strategie când a intrat la guvernare, doar a intrat în corul celor care ziceau că sunt puși pe reforme, dar n-au făcut nicio reformă.

În mintea mea, asta care mi-a mai rămas acum la 75 de ani ai mei, eu zic că niște indivizi în general și Anca PALIU DRAGU în special, când vorbesc despre reforme, trebuie:

- enumere reformele,

- să spună la fiecare reformă ce înseamnă,

- să spună termene,

- să dea numele celor responsabili,

- să spună care sunt efectele fiecărei reforme,

- să estimeze beneficiile aduse poporului prin reforme.

Îmi aduc aminte că eram în Piața Amzei într-o zi când trecea pe acolo o ministreasă a comerțului din vremurile ceaușiste care zicea în gura mare:

- Decid! Decid! Decid!

Nu știu ce decidea femeia aia, dar doar a enunța că decide nu era suficient. Trebuia să spună clar ce decide, căci lumea așa ceva aștepta de la ea. Numai că ea nu avea nimic în cap și atunci se lansa în a repeta ca o moară stricată doar o intenție. Mie mi-a plăcut la USR-iști că s-au văitat că nu au fost lăsați să facă reformele, ceea ce este drăguț, șăgalnic și inspirațional.

(29 iunie 2022) 

365 împotriva României: Anca PALIU DRAGU pentru care doi lei valorează cât un tractor

Anca PALIU DRAGU a venit din spuma mării, căci ea nu a fost o mare finanțistă plimbată pe la BNR, pe la Banda Mondială, pe la FMI sau aiurea. Nici nu știm de unde a venit Anca PALIU DRAGU și nici nu știm unde se îndreaptă, căci finanțele ei sunt așa de bizare căci m-a apucat groaza când am auzit-o vorbind.

O femeie care habar nu are pe ce lume trăiește când îi trimite pe români să muncească pe doi lei, înseamnă că este mai rău decât STALIN pe când era bătrân, violent și senil și credea că se cumpără un tractor pe o copeică. Anca PALIU DRAGU așa cum se prezenta la televizor, nu a lăsat niciodată impresia că este ancorată în realitățile românești, ci trăia în nori, ruptă de realitate cu totul. Nimeni nu dă salarii astronomice pentru a spune exact ceea ce zic prezicătoarele Melissa și Vanessa. Ori această Anca PALIU DRAGU s-a lansat în ziceri bizare, iar ceea ce a făcut ca ministru a fost banal, ambiguu, tărăgănat, lătăreț, pufos și ermetic. 

(04 septembrie 2018)

Gaura de 10 miliarde

De câteva zile încoace se discută de un minus de 10 miliarde de lei în bugetul finanțelor generat de:

- neîncasări la ANAF;

- rectificarea pozitivă;

- prognozare optimistă;

- campania electorală.

Lucrurile sunt destul de neplăcute din moment ce acești bani ar fi fost utili să acopere măririle de salarii care deja au fost lansate și aprobate de Parlament.

Am observat că lumea nu înțelege niște lucruri, legate de instrumentele moderne cu care se operează în economie, în științele inginerești dar și în viața de zi cu zi. Teoria probabilităților este un domeniu de studiu care permite cuantificarea șansei ca un eveniment cu efecte pozitive să se producă, respectiv, care este riscul ca un eveniment cu efecte negative să aibă loc. Valoarea obținută crează numai o imagine, permite o fundamentare adăugând noi argumente în luarea unei decizii, dar nu pune în evidență o certitudine. Tot așa stau lucrurile și în cazul prognozelor. Prognozarea unei creșteri economice se face:

- în ipoteze stabilite și acceptate;

- folosind modele matematice;

- pe baza unor seturi de date;

- ca proces reproductibil.

Prognozele sunt:

- realiste dacă ipotezele de lucru sunt bine fundamentate, seturile de date sunt reprezentative și modelele utilizare au structuri care țin seama de evoluțiile precedente ale economiei; știind că în niciun caz nu va fi vorba niciodată de un sistem care fincționează fără inerție, ceea ce pe perioade foarte scurte este lejer de identificat modelul adecvat; riscurile legate de calitatea prognozei sunt date de lungimea redusă a seturilor de date;

- pesimiste dacă ipotezele de lucru sunt fundamentate pe involuții sau stagnări ale nivelurilor asociate unor factori de influență, seturile de date sunt reprezentative și modelele utilizare au structuri care țin seama de reținerile legate evoluțiile precedente ale economiei; știind că în niciun caz nu va fi vorba niciodată de un sistem care fincționează fără inerție, ceea ce pe perioade foarte scurte este lejer de identificat modelul adecvat; riscurile legate de calitatea prognozei sunt date de lungimea redusă a seturilor de date; în cele mai multe cazuri evoluțiile reale depășesc nivelurile prognozate, aducând bucurie celor care au fost rezervați;

- optimiste dacă ipotezele de lucru sunt fundamentate pe evoluții excesiv de favorabile ale factorilor de influență deși realitatea arată că asemenea evoluții nu s-au produs în realitate niciodată; seturile de date sunt reprezentative și modelele utilizare au structuri care nu țin seama de evoluțiile precedente ale economiei , ci de tendința ce se dorește a fi obținută; știind că în niciun caz nu va fi vorba  de un sistem care fincționează fără inerție se face abstracție de acest lucru și se acceptă ideia salturilor spectaculoase; pentru perioade foarte scurte este lejer de identificat modelul neadecvat care garantează atingerea obiectivului; riscurile legate de calitatea prognozei sunt foarte mari tocmai datorită ipotezelor și modelului ales, verificările oferind niveluri reduse de credibilitate.

În elaborarea de prognoze, modelele de calitate permit efectuarea a tot felul de calcule care să stabilească niveluri de factori de influență și cu atât mai mult să se vadă caracterul realist sau fantezist al prognozei.

Consider că nivelul la care s-a ajuns acum în construirea modelelor de prognoză exclude erori mai mari de + sau - 10% calculate la lungimea domeniului de variație al variabilei prognozate. 

Ceea ce este foarte clar este legat de faptul că:

- procesul de prognozare este reproductibil;

- lista ipotezelor de lucru există;

- produsele software de prognozare sunt accesibile;

- datele de intrare sunt disponibile;

- intervalul de prognozare este foarte, chiar foarte scurt.

Lucrurile sunt simple:

- se ia nivelul care a stat la baza deciziei rectificării pozitive;

- se iau datele de intrare;

- se ia modelul de prognoză;

- se fac estimări cu produsul software;

- se compară ceea ce se obține cu ceea ce s-a operat;

- daca ce s-a obținut diferă de nivelul cu care s-a operat este o problemă.

Grecia a avut ceva probleme de raportare de date statistice. În URSS era un institut care falsifica datele statistice. Manipularea cu prognoze este un lucru extrem de simplu, fără a fi periculos atunci când rezultatele se referă la ceea ce se va produce peste 50 de ani. Reproductibilitatea prognozelor permite însă perfecționarea de modele ca mod de dezvoltare a științei ciberneticii și nu ca mijloc de a acuza pe cineva că a greșit, dacă și numai dacă acela nu a supraevaluat rolul prognozelor în analiza economică și în fundamentarea deciziilor. Și dacă nivelul de creștere economică a fost stabilit și nu prognozat, problema de analiză economică are un cu totul alt conținut, căci nimeni nu se aștepta ca PNL să facă în 11 decembrie 2016 doar 22% și să nu se alcătuiască o majoritate de dreapta.

(11 ianiarie 2017)