Burțile din neglijență ale românilor

Așa cum rezultă din titlu nu scot o vorbă despre oamenii care au burtă din cauze strict medicale, ci de oamenii care sunt neglijenți cu ei înșiși, care din lăcomie, mânâncă exagerat de mult, pierd nopțile în chefuri prelungite, fără să se menajeze cumva și fără să facă sport.
La televizor apar parlamentari pentru care excesele sunt descrise pe chipurile lor, cu fălcuțe și gușuliță, ce exprimă nivelul de nepăsare și slaba calității managementului față de propriul corp, mai ales, când mâncarea și băutura sunt moca.
Tot la televizor am văzut dansatori care se încing în sârbe și hore, dar cărora burțile le atârnă zglobii, ca podoabe necesare pentru a descrie nu bunăstarea, ci lipsa de preocupare pentru meseria pe care o practică și pentru care mai iau și salariu, doar pentru faptul că au contract pe durată nedeterminată și au posibilitatea s-o țină tot așa până ies la pensie.
Sunt cunoscute marile dezavantaje pe care le prezintă burțile pentru bărbați, mai ales când au trecut de o anumită vârstă și a continua stilul de viață nesănătos și când părul a încărunțit, este semnul nepăsării și lipsei de respect față de sine însuși, cu toate consecințele sociale și medicale.
Este adevărat că bucătăria românească nu este o bucătărie perfectă și felurile de mâncare tradiționale au acele caracteristici care în condițiile lipsei de efort fizic, duc la dezechilibre. Numai că, bucătăria românească a fost astfel proiectată de bunii și srtăbunii noștri care mergeau la câmp și dădeau cu coasa, dădeau la lopată, mânau vitele, arau cu cu plugul sau construiau case și biserici din zori și până la înserat.

În ziua de azi, când românul e sedentar și bucătăria românească ar trebui să arate altfel. Până atunci calea e lungă și de aceea vedem prea mulți oameni sănătoși, dar cu burți mari.
(10 mai 2025)

Burți dansatoare

Există așa-zise centre de conservare a patrimoniului cultural, centre care au și echipe de dansatori:
- lenți, 
- burtoși,
- bătrâni,
- netalentați,
- nesincronizați,

- netalentați,

- neglijenți,
care se produc pe tot felul de scene, cu dansuri care nu au nicio legătură cu dansurile tradiționale. În vremurile întunecate ale comunismului, erau niște reguli clare în ceea ce priveau diferitele profesii, mai ales în ceea ce se referea la pensionare. Acum în vremurile democrației originale, aceste reguli, inclusiv regulile bunului simț au dispărut. De aceea, așa-zisele centre de conservare a tradițiilor populare sunt de fapt locuri călduțe, unde se retrag tot felul de personaje cu tot felul de pile, căci acolo se iese la pensie la 100 de ani, dacă legea va impune așa ceva.

Deja și în zona aceasta a dansului popular, s-au creat dinastii de coregrafi, de manageri, de băgători de seamă, căci nu trebuie decât tupeu, nu talent, nu performanță fizică, pentru a ocupa o funcție fie în staff, fie în echipa de dansatori. O altă concepție, cu amatori la bază, cu voluntari, ar schimba radical înfățișarea celor care sunt puși să păstreze tradițiile, căci tradițiile sunt la sate, nu în așa-zise centre de conservare, căci nimeni nu conservă nimic, dacă se procedează după ureche, arbitrar și de prost gust.

(08 mai 2024)