Showing posts with label Irina LOGHIN. Show all posts
Showing posts with label Irina LOGHIN. Show all posts

Wednesday, March 13, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Irina LOGHIN

Despre cântăreața Irina LOGHIN se știu foarte multe lucruri. Mie mi-a plăcut că la aparițiile sale la televizor, Irina LOGHIN spune bancuri cu un talent cu totul remarcabil, bancuri pe care le-am inclus în portofoliul meu, fără a uita vreodată ca atunci când le spun să a mintesc de sursa de unde le știu, iar oamenii rămân mirați când află că este vorba de Irina LOGHIN.
Irina LOGHIN este o mare voce a cântecului popular românesc. Pe Internet se află foarte multe înregistrări ale artistei. Am preluat aici câteva din cântecele Irinei LOGHIN aflate pe discuri de la Electrecord sau filmate cu peliculă sau pe bandă magnetică, așa cum era tehnologia anilor 1970, 1980, ceea ce înseamnă că Irina LOGHIN era încă de foarte tânără o voce de primă mărime. Nu orice cântăreț avea în vremurile de demult acces la resursele planificate de producție în televiziune, în cinematografie sau la Electrecord. Nenumăratele filtre de atunci au fost trecute de vocea lui Irina LOGHIN. Artista a cântat împreună cu FUEGO, cu Adrian DAMINESCU, cu Irinuca, cu Maria CIOBANU, dar și cu alți soliștii. Deși unele cântece au versuri făcute, neculese din popor, rimele sunt îngrijite și valoarea textelor este ridicată de vocea Irinei LOGHIN la un nivel foarte înalt, trecându-se peste unele asperități de la rime.
Trebuie să se remarce că Irina LOGHIN imprimă particularități ale vocii sale oricărui cântec din repertoriul unor mari artiste, dând o interpretare de înaltă clasă, cum rar se întâlnește.
Trebuie să fac o mențiune specială la costumele populare de foarte bun gust cu care apare Irina LOGHIN în spectacole sau la televizor. Sunt adevărat opere de artă!





(13 martie 2024)

Sunday, January 1, 2023

Programele de REVELION în televiziuni

Am zis să-mi clătesc ochiul și să-mi gâdil auzul urmărind programele de televiziune în noaptea dintre ani. N-am rezistat până la final, pentru că am trecut să văd un film. Nu avea sens să-mi pierd multe ore din viață cu:
- glumele răsuflate,
- artiștii mediocri,
- melodii prăfuite,
- scheme stupide,
- lipsa originalității,
- numere predictibile,
- repetitivitatea personajelor.
Nici în noaptea de Revelion nu am scăpat de porcăriile acelea de la emisiunile așa-zise de divertisment de la Antena 1 sau de pe PRO Tv sau de mutrele acelea care ne îngrozesc cu știrile lor negative și manipulatoare de la România Tv. Și pe TVR 1 și TVR 2 au fost programe de tot râsul cu același FUEGO omniprezent și cu aceeași Irina LOGHIN îmbrăcată cu pocitania aceea de costum pe fond alb cu cusături oribile. BRENCIU s-a dovedit tot așa de enervant cu chestia lui de concert, negustând ironiile celor din platou. În rest, lăcomia după profit cu orice preț și-a spus cuvântul, căci numai cu bani mulți ai vedete autentice și programe originale, altfel sunt doar cârpeli de doi bani. Nu l-am mai văzut pe Dan NEGRU răcnind.


(01 ianuarie 2023)

Tuesday, November 1, 2022

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Irina LOGHIN

Irina LOGHIN a fost aleasă deputată pe listele PRM în legislatura 2000-2004.
Irina LOGHIN a fost aleasă senatoare pe listele PRM în legislatura 2004-2008.
Irina LOGHIN este una dintre cele mai mari cântărețe de muzică populară românească.
Irina LOGHIN umplea stadioane și săli de concert în vremea comuniștilor cu cântecele ei. 
Irina LOGHIN a avut apariții deosebit de valoroase la televizor.
Irina LOGHIN este o cântăreață cu notorietate la cotele cele mai ridicate.
Irina LOGHIN m-a dezamăgit că a acceptat să se facă transfer de notorietate către partidul pe listele pe care a candidat în numele unei doctrine care nu a fost niciodată pusă în aplicare.


(01 noiembrie 2022)

Friday, December 17, 2021

Irina LOGHIN, cântăreața tonică

Irina LOGHIN este o cântăreață de mare succes. Ea a adus ceva nou în peisajul muzicii populare românești, prin vocea ei cu totul specială. Când am auzit-o prioma dată la radio am crezut că am înțeles greșit, căci vocea ei avea ceva în comun cu vocea lui Benone SINULESCU. Am crezut că prezentatorul de la radio a făcut o eroare. A confundat pe Benone și a zis Irina. M-am dumirit rapid căci la Tv a apărut într-o emisiune de folclor Irina LOGHIN care se remarca prin:
- ținută,
- costum,
- coafură,
- voce,
- text,
- melodie,
- zâmbet,
- privire.
A făcut duet cu Benone SINULESCU, dar nu am gustat acele clipuri de la televizor, căci aveau realizări tehnice modeste, cu decoruri de mucava, enervante.
Îmi aduc aminte că Irina LOGHIN avea un cântec despre mămica ei și era dată o casă placată cu ceramică parcă verde, ceea ce m-a dezamăgit, dar am trecut peste. Nici costumele pe care le purta Irina LOGHIN pe la concerte nu mi-au plăcut, căci aveau flori gigantice și culori stridente. În acele vremuri nu erau plasme imense ca azi ca să vadă detalii, publicul din sală sau de pe stadion. Acum vine la Tv cu costume elaborate, foarte complexe, dar de bun gust, care sunt creații ale mileniului acesta, fără să aibă o legătură cu ceea ce se purta în satul ei natal la începutul secolului al XX-lea.
Irina LOGHIN a cântat și cu FUEGO, dar nu mi s-a părut o reușită acea colaborare, ci mai repede am văzut-o ca un transfer de notorietate. Chestia cu însurătoarea cu fata primarului mi s-a părut facilă. Irina LOGHIN a cântat și cu ANDRA și cu fiică-sa Irinuca și cu Elisabeta TURCU și cu Ion DOLĂNESCU și cu Nelu VLAD, Gheorghe ZAMFIR și cu Nicolae LOGHIN, dar și cu alții.
În repertoriul lui Irina LOGHIN se află cântece precum: Cântam dorul, supărarea, E noapte și e târziu, Mult mă-ntreabă inima, Dunăre, să nu mă-neci!, Puișor de rândunea, Nunta-i mare și frumoasă, M-a cerut și m-a cerut, Am umblat în lumea toată, Am crescut băiat și fată, Ce dor greu și ce furtună, Ghiocel cu floarea-ntoarsă, Neică, de dragostea noastră, După deal răsare luna, De trei zile beau la bere, Ce mai viață și ce soartă,  Spune, măiculiţă, spune, Am acasă-n grădiniță, Frumoasă-i fata vecină, De la mine, la Ploiești, La sfârșit de săptămână, La jumătatea vieții, Mi-am pus busuioc în păr, Ai și venit la mine toamnă, A trecut aseară dorul, Inima mea e bolnavă, Nu-mi dau, nu-mi dau inima, Fir-ai tu moarte să fii, Ce e viața omului, Uscă-te muiere, Geaba mai mă duc acasă, Mândră-i Valea Prahovei, Un lăutar îmi cânta, Salcie, pletele tale, Frate peline, Să-ţi fie, neică, de bine, Cucule, mai cântă mândru, Aproape, la miez de noapte, Fetelor, mă ascultaţi, Mai aseară, pe-nserat, Codrule-mpărat ceresc, Colo-n vale-n făgeţel, lincuţa şandrului, Miorița, Nicio boală nu-i mai grea, Pe dealuri și pe ponoare, Dor și dor, măi, Cântă, puiul cucului, Ionel, când treci pe vale, Vezi, măi bade, cum eşti tu, Nu aseară, alaltăseara, Cine n-are dor, pe lume, Foaie verde, lăcrămioare, Eu plâng, c-am îmbătrânit, Mi-a scris, puiul, din armată, În pădurea verde, deasă, Prunule, cu creanga-n vânt, dar și multe, chiar foarte multe alte cântece. Are și cântece patriotice precum Treziți-vă, români, Voi, c ei vinovați, Nu mai plânge, române, Imnul românilor, Rugă pentru poporul român, Doamne, ocrotește-i pe români, dar și alte cântece patriotice cunoscute.
Am remarcat includerea în repertoriu a cântecelor fabricate, compuse de făcătorii de folclor, care nu au muzicalitate în vers, nu au metafore, ci sunt cuvinte comune, înșirate, care au rime, ceea ce mie nu-mi place deloc și nici nu mă obosesc să le reascult.
Cântecele de pe discul Cine n-are dor pe lume din 1973, pe când avea 46  de ani, au texte mult mai îngrijite, ceea ce arată preocuparea cântăreței pentru a culege cântece din zona pe care o reprezintă și aici mă refer la Gura Vitioarei, din județul Prahova.
În emisiuni televizate Irina LOGHIN știe să spună bancuri extrem de spumoase.

(17 decembrie 2021)






Saturday, November 27, 2021

Duete de muzică populară: Irina LOGHIN și Benone SINULESCU

 Eram elev de liceu când l-am auzit prima dată cântând pe Benone SINULESCU. Ceva mai târziu am auzit-o și pe Irina LOGHIN și a fost o surpriză pentru mine să văd asemănarea izbitoare a celor două voci. Nu m-am mirat deloc când am văzut că Irina LOGHIN și Benone SINULESCU formează un duet. Ceea ce ma surprins neplăcut era legat de faptul că Irina LOGHIN și Benone SINULESCU cântau niște cântece cu aranjamente muzicale destul de simple, iar filmările arătau aspecte convenționale, căci între Irina LOGHIN și Benone SINULESCU nu exista acea chimie specifică amanților sau soților, care apăreau sub forma cuplurilor muzicale.

În plus, lumea dorea să știe picanterii, pe care Irina LOGHIN și Benone SINULESCU nu avea cum să le ofere, căci fiecare avea drumul lui în viață, erau cu un comportament natural, civilizat, ceea ce nu ducea la zvonuri, cancanuri, scandaluri și tot ce-l face pe român să stea cu urechile ciulite și cu gura căscată. Duetul Irina LOGHIN și Benone SINULESCU era foarte bun, dar nu avea o poveste în afara cântecului și fără o poveste, afacerea nu se vinde, oricât de frumoasă ar fi.

Irina LOGHIN și Benone SINULESCU au cântat împreună cântecele: Cine bate seara la fereastra mea, Măi, Ionele, un` te duci,  Plec, mândruțo, militar, Toți militărașii vin, Nici vântul să nu ne știe, Dă-mi, mândruţo, gura ta, Pe drumul căruţelor , Azi e nor, mâine-i senin, N-oi mai iubi niciodată, Bună ziua şi bun lucru, A plecat, neica, departe, Pe munţii de piatră, Din cea zori, din cea grădină, Sus în deal, la nouă meri, Mi-a scris, măicuţa, de-acasă, Rămâi, mândruţo, cu bine, Hai, mândruţo, ieşi afară, dar și altele.

dacă ar fi să analizăm performanța celor doi artiști care au cântat cântecele în duet, aprecierile sunt la superlativ din mai multe puncte de vedere, primul motiv ar fi acela al calității vocilor, al doilea ar fi cel al timbrurilor destul de asemănătoare, care dădeau senzația să interpretarea ar fi a două surori cu voci grave, una având vocea a întâia, iar cealaltă ar fi vocea a doua. Irina LOGHIN și Benone SINULESCU au provenit dintr- zonă unde oamenii erau potoliți și nu făceau nunți zgomotoase, unde oamenii erau orgolioși, gata să-și vândă cămașa de pe ei pentru a se remarca prin ceva, cum ar fi muzica și soliștii plătiți să cânte, așa cum se procedează în Oltenia. Nu spun mai mult.
Irina LOGHIN și Benone SINULESCU au format un duet, nu un cuplu.










(26 noiembrie 2021)



Monday, November 1, 2021

Fără muzică populară!

Eram într-un context special, la o nuntă și deși un DJ se zbuciuma să facă și el ceva acolo cu muzică destinată unui segment de melomani absent în acel context, părea mai mult o masă de după o înmormântare, cu meseni tăcuți, încruntați, cu privirile ațintite în farfurii spe mâncărurile care se serveau unele după altele cu precizie de ceas elvețian.
la un moment dat a venit cineva la mine și mi-a zis:
- Nășicu, mergi și mata la muzicant și cere-i să pună hore și sârbe!
Ceva-ceva bănuiam eu, că la nuntă cei care vin cu banul gros sunt oamenii trecuți de 45 de ani și ei dau banul gros, numai că vor să știe și pentru ce, adică, pentru distracție care înseamnă joc, voie bună și râsete. Am mers eu la DJ și i-am zis să selecteze rapid sârbe și hore. Omul avea în computer program deja alcătuit. A luat microfonul și a zis:
- Pentru nășicu și pentru nășica Sârba de la Câmpulung!
Într-o clipă lumea s-a luminat la față și ringul de dans a devenit neîncăpător. Am jucat până am nădușit leoarcă și eu și ceilalți până dimineața. N-a mai fost nimic altceva vreo trei ore. Apoi a început muzica lăutărească cu Gabi LUNCĂ, PUCEANCA și SIMINICĂ. La un moment dat a venit un tip mai durduliu la mine, m-a pupat pe obraz:
- Să-ți dea Dumnezeu zile multe, nășicule, că tare frumos fuse! 
Așa sunt unii care cred că ceea ce lor le place, place la tot poporul. Nu este așa. Unora nu le place muzica populară. Le dau dreptate doar în parte, căci nu au avut posibilitatea să asculte muzică populară autentică de valoare, de la mama ei, cântată de mari voci.
I-am cerut eu acelui DJ să pună și Doina Oltului cu Grigoraș DINICU. Am auzit aplauze. La nuntă, aplauze. La cinci dimineața la ciorba de potroace s-a jucat și Perinița, apoi s-a dat marșul.






(01 noiembrie 2021)

Wednesday, February 20, 2019

Irina LOGHIN este sărbătorită

Marea Irina LOGHIN este sărbătorită cu fast. la cei 80 de ani ai săi Irina LOGHIN are concerte și este prezentă cu mare succes pe toate televiziunile. Ea are:
- un repertoriu vast,
- o colecție impresionantă de bancuri,
- costume populare valoroase,
- o viață exemplară,
- copii bine educați,
- un soț de mare discreție.
În legislatura 200-2004 ea a fost depitat în Parlamentul României alături de Ion DOLĂNESCU din partea PRM condus de Corneliu VADIM TUDOR. I se spune Doamna muzicii populare românești. Am apreciat foarte mul cântecele ei care făceau parte din folclorul autentic, încărcate de emoție și metaforă.
Ea este exemplu cel mai important de transfer de notorietate către soliști tineri, pe care i-a lansat cu succes și care acum sunt renumiți. Mulți nu au uitat de marea lor maestră.
Lista cântecelor Irinei LOGHIN care au devenit șlagăre este foarte lungă, asemeni listei cântăreților în compania cărora ea a evoluat, din care amintesc aici pe Benone SINULESCU, Ion DOLĂNESCU, Gheorghe ZAMFIR, Romica PUCEANU, Ileana SĂRĂROIU, Maria CIOBANU, Daniela CONDURACHE și FUEGO.
Sunt tare curios dacă prezidentul îi va adăuga la lista trofeelor o distincție pe care el are posibilitatea să o acorde prin decret, așa cum a făcut și în cazul altor octogenari.
Să ne trăiești, Irina LOGHIN!


(20 februarie 2019)

Saturday, April 14, 2018

Plânge UDREA, plânge BICA

Cântecul Foaie verde plop uscatu, a lui Adrian DAMINESCU are versurile:

Păi foaie verde plop uscatu,
Plânge Ardealul și Banatul,
Măi bade, măi!
Plânge Ardealul și Banatul
Moldova și tot Regatul,
Măi bade!

Din Constanța pân' la Cluj
Și din Giurgiu pân' la Ruji1,
Varsă țara lacrimi grele,
Găurind pământ cu ele,
Măi, măi, măi frate, măi!

Eu sunt departe, n-am ce face,
Eu sunt departe, n-am ce face,
Mă gândesc și-s ca pe ace,
Măi bade!

Stau și plâng ca o muiere
Că să-mi ajute n-am cui cere,
Păi să-mi ajute n-am cui cere,
Să-mi ajute n-am cui cere,
Măi, măi frate, măi!

Și mă gândesc la țara mea,
Și mă gândesc la țara mea,
Mi-am pierdut și liniștea,
Măi, măi frate, măi!

Am și bani, am și muiere,
Dar am pe limbă gust de fiere,
Păi am și bani, am și de toate,
Dar nu mă simt în libertate,
Măi, măi frate, măi!

Păi, noi românii suntem mândri,
Păi, noi românii suntem mândri,
Măi bade, măi,
Ne fălim cu orișice,
Dar, de fapt, n-avem cu ce,
Păi ce-am făcut cu viața noastră?
Am dat totul pe fereastră,
Măi frate, măi!

Și ne fălim că nu vindem țara
Și ne fălim... nu vindem țara,
Măi, măi frate, măi!
Dar sunt sute de haini
Car' ne-o vând pe bani străini,
Iar românii-s milioane,
Iar românii-s milioane,
Stau și plâng și mor de foame,
Măi, măi tată, măi!

Pornind de la acest cântec, am compus versurile:

Păi foaie verde plop uscatu,
Plânge UDREA cu tot natul,
Măi bade, măi!
Plânge UDREA-n Costa Rica
Că merge la mititica,
Măi frate, măi,
Și cu ea plânge și BICA,
Că merge la mititica,
Cum că n-au făcut nimica,
Măi tată, măi,
Plânge UDREA azilantă,
Păguboasă și perdantă,
Măi frate, măi,
Plânge UDREA ca bunica,
Taman de prin Costa Rica,
Uitată de T. bădica,
După gențile lăsate,
După vremile bogate,
Măi, bade, măi.
...............
Cântecul a fost interpretat magistral  în duet de Adrian  DAMONESCU și Irina LOGHIN.
Restul se adaugă după dorință, căci unele i se potrivesc la perfecție, precum:

Păi, noi românii suntem mândri,
Păi, noi românii suntem mândri,
Măi bade, măi,
Ne fălim cu orișice,
Dar, de fapt, n-avem cu ce,
Păi ce-am făcut cu-atâtea taine?
Am dat totul doar pe haine,
Pe pantofi, genți, diamante,
Veritabile calmante,
Măi frate, măi!

Încheierea trebuie musai să fie:

Și ne fălim că nu vindem țara
Și ne fălim... nu vindem țara,
Măi, măi frate, măi!
Dar am fost printre haini
Ce-au vândut-o la străini,
Iar românii-s milioane,
Iar românii-s milioane,
Stau și plâng și mor de foame,
Măi, măi tată, măi!
Dacă aveți voce, luați muzica lui Adrian DAMINESCU și dați-i drumul!
Nu sunt poet. Doar m-am dedulcit și io, așa.
(14 aprilie 2018)

Tuesday, March 21, 2017

CSIE'50 - profesoara Anca ANDREI

Cine vrea să vorbească despre Cibernetică Economică, nu are cum să facă o treabă bună, dacă nu va vorbi despre profesoara Anca ANDREI. Eu o știu de Anca ANDREI din vremea când eram student în anul al IV-lea de facultate, din vremea când mergeam la biblioteca Centrului de Calcul de la etajul al VII-lea, una dintre cele mai garnisite biblioteci de computer science din Ro. Tocmai se îmbogățise cu multe cărți de la Prentice Hall Publishing company. Era acolo o doamnă, Bella MIHNEA, o bibliotecară adevărată, care știa să facă numai ceea ce trebuia în planul conexiunilor pentru a atrage schimburi de reviste și de cărți dintre cele mai valoroase, știute fiind restricțiile de plăți valutare din vremea comunismului.
Studenta de atunci Anca ANDREI, era o prezență obișnuită în laboratoarele Centrului de Calcul, lucrând cu fostul meu profesor de programarea calculatoarelor Ștefan MUSTĂȚEA. Mergea mult timp și la bibliotecă pentru a se documenta din cărțile venite la schimb din America. A și scris materiale despre lansarea, programarea și urmărirea producției, căci și pe atunci existau ERP-uri, nu așa ca acum, dar tot produse ERP erau, dar făcute de IBM și care se reuneau sub numele de BOMP. Și eu am lucrat ceva în limbajul COBOL din ceva de calcul de necesar, drept care m-am folosit de ceea ce a scris Anca ANDREI cu Ștefan MUSTĂȚEA, lucrare despre care am scris tot pe aici pe blog ceva mai demult.
Anii au trecut și am reîntîlnit-o pe Anca ANDREI în Catedra de Cibernetică Economică, în subcolectivul de cibernetică economică, venită prin concurs pe poziția de asistent universitar. Dacă îmi aduc bine aminte, tot în acel an a susținut concurs de asistent universitar și Magdalena STANCIU, cu care am lucrat în subcolectivul de informatică economică, ea având seminarii de baze de date.
Viitoarea profesoară universitară Anca ANDREI a activat în tinerețe în ansamblul de dansuri populare al UTC, cu care a văzut lumea. Îmi aduc aminte cu claritate de vorbele ei speciale pe care mi le-a zis ori de câte ori ne întâlneam despre Sofia VICOVEANCA și Irina LOGHIN, marile soliste care însoțeau ansamblul ori de câte ori participau la festivaluri de folclor de peste mări și țări. Mare lucru, să auzi așa vorbe de la cineva care făcea parte dintr-un ansamblu, eu știind că unii coriști de la operă vorbesc cu foarte multă detașare și superioritate despre mari soliști, pe care ei cred că-i întrec din toate punctele de vedere, numai că soarta le-a fost potrivnică.
Anca ANDREI venea în Centrul de Calcul la sala 2320 unde și eu aveam biroul, pentru că acolo lucra distinsa doamnă Janette CUCU cu care ea era prietenă. N-am să uit niciodată acel Ajun de An Nou când Ancuța a venit cu câteva felii de cozonac învelite în ciocolată, făcut de mămica ei, după o rețetă specială. De câte ori o întâlnesc pe Ancuța, căci așa îi zic eu profesoarei Anca ANDREI, îi reamintesc de acel cozonoac și uneori primesc promisiunea că va veni cu așa ceva. Aștept.
Cu mulți ani în urmă, Anca ANDREI povestea că avea un chiriaș profesor la liceul de muzică, un om rău, deși artist, care o tortura la ore absurde cu muzica la un pian, unde tipul exersa nemilos. Nu a ieșit la un capăt cu el, alegând să plece de acolo.
Ea provenea dintr-o familie care avea un apartament la miua Bercenilor și nepoții ei au învățat carte la Școala generală 194 unde lucra ca profesoară de fizică soția mea. M-a uluit atenția ce o acorda Anca ANDREI nepoților ei, în legătură cu școala și am reținut că munca ei și devotamentul ei au continuat și după terminarea gimnaziului și continuă și în ziua de azi.
Cine vrea să afle despre acriera didactică a profesoarei Anca ANDREI n-ar altceva de făcut decât a intra pe portalul ASE la școala doctorală sau să vadă un CV al acesteia. Acolo va găsi tot, adică lucrări publicate, modul în care a evoluat profesional, doctoratele pe care le coordonează și câte și mai câte, inclusiv domeniile ei de interes.
Aici vreau să mai scriu de faptul că am fost de nenumărate ori în baze de practică agricolă înainte de 1989 și seara, în orele de răgaz, Anca ANDREI, eu, studenți și studente participam la alergări fie dinspre Zimnicea spre  Smârdioasa. Forma fizică de la dansuri își spunea cuvântul, ceea ce o făcea imbatabilă pe trasee destul de lungi. Și când am fost la IAS Nazarcea ma păstrat obiceiul de a alerga pe digul care înconjura imensitatea de unitate agricolă socialistă, de care s-a ales praful în condițiile democrației autentice, dominată de înhățat subvenții aiurea de la APIA. Ce vremuri!
Acum că se fac 50 de ani de Cibernetică Economică, aceste aduceri aminte rămân permanent în memorie datorită frumuseții lor și mai ales oamenilor special cu care am avut fericitul prilej să discut sau să colaborez, ceea ce mă face să cred că soarele a răsărit și a rămas acolo în admirație pentru 100.




(21 martie 2017)