În două click-uri

Dacă aveți nefericita ocazie să intrați pe cel puțin unul din 99% dintre portalurile românești, vă veți găsi în situația să căutați cu disperare ceea ce doriți să găsiți căci totul este:

- ascuns,

- de-a valma,

- indirectat,

- neconcludent,

- neierarhizat,

- bizar.
A regăsi informația ce ne interesează în numai două click-uri este situația ideală, care ne ferește de frustrări, de stres și de pierderea de timp, lucruri de care dezvoltatorii român nu țin seama din ignoranță, neprofesionalism, răutate, nepricpere și lipsă de respect.

De bun simț este ca omul să ajungă la ceea cel interesează din maximum două click-uri, dacă acela care a proiectat aplicația web are:

- un pic de respect față de client,

- suficient creier pentru a face ceva,

- o minimă calificare în domeniu,

- caracter de om normal.

Acum, în anul 2019, se știe că frecvențele de căutare sunt un criteriu bun de ierarhizare. Dacă fac un site să vând cravate, cămăși, pantalon și șosete și le pun în ordine alfabetică, dar și contorizez vânzările și văd că aplicația a fost vizitată de 1.000 de oameni astfel:

700 au cumpărat șosete,

100 au cumpărat cămăși,

 80 au cumpărat cravate,

 20 au cumpărat pantaloni,

nu mai pun în ordine alfabetică mărfurile, ci șosete, cămăși, cravate, pantaloni, iar fonturile vor avea dimensiuni descrescătoare. Eventual nici nu mai pun cuvinte, ci voi folosi desene stilizate, sugestive care să ușureze selecția, iar sub poză voi pune și cuvintele. La produse, voi pune culorile exact după frecvențeșe de achiziționare și în acest fel clientul nu va mai bâjbâi, ci va merge suficient de repede prin lista de produse, având impresia că aplicația web a fost făcută special pentru el, exact așa cum am văzut eu un portal pe aeroportul din Frankfurt care îl orienta pe cel care părăsea aeroportul, ghidându-l cu ceea ce i se oferă, hoyeluri, mijloace de transport și toate cele.

(30 ianuarie 2019) 

Organizarea arhivei unui site

Aici, pe meleagurile noastre cele mioritice, din 10 site-uri, nici nu sunt două care să aibă butonul de arhivă și explicațiile sunt următoarele:

- ignoranța,

- concepțiile primitive ale administratorilor;

- dezinteresul;

- ideile preconcepute cum că pe nimeni nu interesează trecutul;

- comoditatea;

- așa-zisele economii de timp.

Am văzut că multe conferințe care-și zic și internaționale au niște portaluri de-ți vine să plângi pentru că:

- au o structură mioritică;

- informația se găsește greu;

- nu seamănă cu surorile lor mai bătrâne;

- nu nu sunt actualizate;

- le lipsește arhiva.

Despre arhivă doresc să discut și despre arhiva conferințelor aș vrea să discut mai detaliat aici.

Arhiva unei conferințe se proiectează încă de la început.

Arhiva unei conferințe se actualizează imediat ce s-a derulat conferința.

Arhiva unei conferințe se construiește ritmic și constant.

Arhiva unei conferințe trebuie să fie completă.

Arhiva unei conferințe se actualizerază uniform peste tot.

Înseamnă că un portal de conferință trebuie să ofere pe lformațiile curente, când se referă link-ul de arhivă trebuie să arate:

- afișul conferinței;

- calendarul conferinței;

- programul conferinței;

- rezumatele cu lucrările;

- eventual lucrările în extenso;

- cerințe speciale de plăți, cazare, locații;

- detalii privind evenimentul de socializare;

- poze din secțiuni și de la deschidere;

- prezentarea participanților;

- coordonatele participanților;

- multe altele dacă se dorește.

La arhivă, om conferință care a început în 1993 va avea link ARHIVA și de aici se va intra pe anii 1993, 1995, 1997, 1999, 2001, 2003, 2005, 2007, 2009, 2011 și tot așa. Când se accesează anul XXXX se vor găsi elementele enumerate deja. Se va căuta ca poziția acelor elemente să nu se modifice de la an la an. Când îi vine cuiva ideea să mai adauge oarece informații, o va face în continuare, dar condiția este să facă acea adăugare la toate conferințele, altfel portalul crește în neomogenitate și e nasol rău de tot.

O federație sportivă are și ea arhiva ei în care separat se prezintă pe ani și la fiecare an vor apare:

- calendarul competițional;

- ședințele de lucru;

- hotărârile luat;

- competițiile organizate;

- multe, multe altele.

Pentru competiții se vor trece:

- calendarul;

- afișul;

- locațiile;

- taxele;

- lista participanților;

- arbitrii;

- organizatorii;

- fondul de premii;

- rezultatele finale;

- evenimente speciale organizate;

- invitații;

- demonstrațiile;

- expozițiile;

- galeria foto;

- multe alte informații considerate necesare.

Dacă ne uităm pe portalurile multor federații vomavea surpriza că butonul ARHIVA este absent și informațiile din trecut sunt dispersate aiurea sau lipsesc, ceea ce înseamnă că istoria acelorr ramuri sportive se pierde în neant. Este o neglijență crasă, căci reconstituirea trecutului se face cu atât mai greu cu cât trece timpul și documentele se pierd în mod inevitabil, ireversibil și asta e.

Nici pe la portalurile ministerelor lucrurile nu stau bine. La portalul presedinției există o arhivă, dar lucrurile nu stau bine la primul președinte nici pe departe căci:

- apare o avertizare că lipsesc elemente în limba română;

- frecvent apare mesaju după căutari că lipsesc date.

La anii de după 2009 lucrurile sunt ameliorate și nu este rău. Sunt trei criterii de selecție agendă, discursuri, legi promulgate, interviuri, politică, conferințe, respectiv luna și anul. Dacă s-ar realiza completarea acestei arhive totul ar fi excelent. Mai aștept. Nu același lucru se întâmplă cu portalurile care nu au butoane dedicate, dar care la căutare după tastarea cuvântului ARHIVA duc spre niște direcții oarecare, neinteresant oricum. Cam toate portalucrile sunt în această stare. Cât privește revistele online, multe dintre acestea nu au toate numerele puse online și ele au o scuză că și la alte case mai mari  tot așa se întâmplă, uitând lumea că acolo este vorba de numere de acum 50 de ani, pe când la noi revistele online nu au mai mult de 15 sau 20 de ani, deci nu este o scuză.

(05 decembrie 2018)

O soluție informatică pentru rovinetă la nivelul anului 2017

Acum, la nivelul anului 2017 se va vorbi doar de o soluție integrată în legătură cu vinetele ceea ce înseamnă că:

- se rezolvă totul fie manual, fie de la calculator, fie de pe telefon mobil;

- se minimizează informațiile introduse de cetățean;

- outputurile sunt cele pentru care cetățeanul optează;

- fluxurile sunt complete, cetățeanul este respectat 100%;

- aplicația acoperă toate opțiunile legate de viniete;

- cetățeanul are la dispoziție maximul de resurse;

- actualizarea bazelor de date este relizată obligatoriu;

- gestiunea se face după chei complete număr vehicul și serie motor;

- confirmările legate de momente și de calitate sunt automate.

Aplicația va conține baze de date proprii și acces la baze de date ale altor entități de stat prin faptul că de stat fiind nu trebuie decât să slujească:

- statul;

- cetățeanul;

- eficienț;

- performanța.

Aplicația va avea cel puțin următoarele butoane:

- legislația unde oricine va vedea tot ce există în lege despre rovinete;

- achiziție unde se spune de unde se cumpără rovinete și aici cine vrea merge și și-o cumpără sau o cumpără online;

- amenzi unde se spune cum se face plata la sediu, la fisc sau online;

- informare unde oamenii se interesează despre valabilitatea rovinetei sau alte chestii;

- login pentru a intra în contul propriu cine are așa ceva;

- sign in pentru cine vrea să se conecteze, să-și facă cont sau să aibă acces la anumite resurse.

Aplicația se adresează tuturor cetățenilor care au autoturism și care:

- apelează la modul clasic de a-și rezolva problemele;

- vor să-și rezolve problemele în fața calculatorului;

- folosesc telefonul moil pentru a face tot ce trebuie legat de rovinetă;

- fac un amestec din toate, funcție de disponibilitatea la un moment dat.

Aplicația nicio restricție de niciun fel, pentru că aplicația este în slujba cetățeanului și nu invers.

Când merge să ia talonul mașinii, cetățeanul oferă toate datele, inclusiv o adresă de e-mail, drept care multe dintre informații le primește prin SMS, pe poșta electronică dar și pe hârtie, el optează pentru formele pe care le dorește pentru a fi informat.

Când cetățeanul dorește să cumpere o rovinetă și are cont creat de el, nu mai trebuie să introducă nicio dată pentru că la crearea contului au fost introduse toate datele. El selectează perioada de valabilitate a rovinetei. El doar dă acceptul că plătește după ce și-a verificat seria motorului, numărul vehiculului care sunt din baza de date de la obținerea talonului, bază de date la care cel ce are aplicația de rovinetă are acces. După ce a dat acceptul singurele date introduse se referă la cardul din care plătește și introduce numărul cardului, cosul de control, data expirării, numele posesorului. Din nou cetățeanul verifică și dă acceptul. Lui trebuie să-i apară și o pro-forma a rovinetei și numai după aceea validează tranzacția. Imediat, la adresa de e-mail specificată i se vor trimite documentele. Va trebui  ca serviciul de alarmă pentru terminarea valabilității să fie inclus în preț și SMS-ul să se genereze automat ca și un mesaj pe e-mail și în acest fel vor scădea drastic numărul celor care circulă fără rovinetă. Tărășenia se va face tot ușor de pe telefonul mobil, existând opțiune pentru cumpărarea rovinetei cu mobilul.

Ceilalți care vor să procedeze altfel, li se va explica tot ce au de făcut. Omul alege ce vrea.
Pentru plata amenzilor de către cei ce circulă fără rovinetă din lipsa managementului datei de expirare în lipsa unei atenționări și nu din calicie, aplicația va avea butonul. Dacă se specifică numărul procesului verbal de constatare, automat se iau din baza de date toate elementele și se generează automat un document proforma ce conține contul de trezorerie și nu mai aleargă omul ca nebunul să-l găsească, suma de plată căci știind numărul mașinii se știe ce tip de amendă. Existând datele de plată și data de anunț rezultă dacă suma este 1/2 sau este integrală sau s-a depășit termenul. Dacă cetățeanul dă acceptul se trece la introducerea numărului de card, a codului de 3 cifre, a numelui de pe card, a termenului de valabilitate a cardului și dă accept pentru plată. Automat se generează chitanța care se trimite pe e-mail și automat se fac modificările în bazele de date. Se confirmă automat că totul este în regulă și cetățeanul este atenționat să-și cumpere rovinetă dacă n-a făcut-o. Ceilalți cetățeni primesc explicații cum să plătească mergând colo și colo și trimițând e-mail sau fax sau depunând documente personal la o instituție cu adresa dată complet nu ca acum când la CESTRIN lipsește codul poștal. Se observă că aplicația face ca omul să introducă de la tastatură date numai și numai când face plăți că așa cer regulile de plăți online pentru securitate. Restul de date se obțin automat când intră în contul său definit de el pentru aplicație dacă vrea sau numai introducând numărul mașinii. Restul sunt câteva opțiuni și nimic altceva. Fluxurile sunt naturale, ușoare și duc la operații de succes garantat. Numai că trebuie să se lucreze într-un mod integrativ.
O soluție informatică pentru rovinetă la nivelul anului 2017 înseamnă să se recunoască faptul simplu și cotidian că onul, cetățeanul, este în centrul atenției și nu este sclavul nimănui, iar informatica exclude umilința, acea latură dominantă a birocraților în raport cu plătitorul de taxe. Aplicația trebuie să arate respect cetățeanului. Respect total, nu orice fel de respect.

(22 noiembrie 2017)

Cultura consumatorului de Internet

Consumatorul de Internet este cel ce folosește totalitatea resurselor pe care acesta i le pune la dispoziție. De aceea, el trebuie să știe câteva principii și să nu se abată de la ele, pentru a face relația dintre el și mediul virtual eficientă, prietenoasă și cu deschidere pentru viitor. Indiferent care este resursa Internet accesată, consumatorul de Internet trebuie să se asigure că s-a poziționat corect și că a reținut exact ceea ce i se cere în general, dar și în particular de la fiecare aplicație accesată. Niciodată, ca și în viața reală, o aplicație din mediul virtual nu are cum să ofere consumatorului de internet altceva decât ceea ce dezvoltatorul ei a proiectat și a implementat.

Este obligatoriu ca utilizatorul de Internet, pe care l-am numit într-un limbaj mai brutal să parcurgă următorii pași:

- să citească despre resursa pe care o accesează;

- să respecte pașii necesari impuși pentru bunul dialog;

- să înțeleagă și să respecte condițiile definitte și la care a subscris;
- să fie disciplinat și onest în procesul de generare conținut digital;
- să șină mintă nume de utilizator și parole create la primul acces.
Consumatorul de Internet are o cultură a lui cu care vine la momentul relaționării, car își dezvoltă și o cultură specifică Internetului care include:
- vocabulare specifice aplicațiilor;
- acronime care îi facilitează accesul;
- memorarea unor restricții de succesiune;
- necesitatea de a introduce șiruri de caractere valide;
- asumarea de riscuri în cazul alocării eronate de resurse;
- definirea de reguli proprii legate de salvarea de rezultate;
- gestionarea listelor  și definirea unei dinamici proprii;
- asigurarea coerenței mesajelor proprii;
- definirea unui nivel de redundanță optim;
- menținerea unui ritm și a unui interes constant de relaționare.
Fiecare consumator de Internet prin ceea ce face își definește un profil, dar prin comportamentul său se culeg automat date care vin să întregească acest profil și să crească eficiența interacțiunilor sale cu resursele Internetului.
Față ve viața de zi cu zi de tip birocratic, în cultura Internetului pentru consumator apar elemente noi, total diferite, care impun abordări calitative noi.
În primul rând se definesc cu exactitate date de identificare privind generatorul de conținut digital, momentul în care conținutul digital a fost generat și ceea ce este cel mai important că operația de ștergere a conținutului digital lasă urme, fiind posibilă reconstituirea oricărei versiuni a acestuia.
În al doilea rând, problema responsabilizării este deja o chestiune implementată pentru că structurile de conținut digital impun o punere în corespondență cu persoanele și gestiunea automată permite o încărcare uniformă, dar și o analiză automată a eficienței cu care se face interacțiunea dintre consumatori, respectiv, clienți dacă este vorba de aplicații de e-commerce.
În al treilea rând, consumatorul de Internet are alte așteptări, căci se instalează alte principii de etică, total diferite decât cele din viața din afara Internetului, cu o singură condiție și anume, cei ce se integrază în contextul Internetului trebuie să respecte rigorile acestuia, mai ales în ceea ce privește actualizarea informațiilor și promtitudinea în a reacționa și a răspunde clar și pe înțeles.

Am observat la noi un nivel nu prea ridicat al culturii consumatorului, căci Internetul este folosit de foarte mulți doar pentru a se afla în treabă, pentru a arăta că există și ei, nu pentru a derula activități eficiente, adică afaceri care se mai numesc și e-business. Se poartă aici un fel de consumator mioritic de Internet, în care timpul și spațiul nu contează, iar exigențele sunt disproporționate din teama că Internetul aduce șomaj, prin creșterea productivității muncii. Lumea uită că indiferent cât ar crește productivitatea muncii, volumul problemelor de rezolvat rămâne copleșitor de mare și niciodată nu se va pune problema creșterii șomajului, ci găsirii de modalități de a include cât mai multe probleme în sfera soluționării cu cvalculatorul și cu Internetul, de a asigura o calitate și mai bună a soluțiilor și nimic altceva. Numai abordările primitive, simpliste au o astfel de concluzie de reducere a personalului, știut fiind faptul că un calculator face să se învârtească în jurul lui cel puțin 100 de persoane care vor năduși muncind mai abitir decât în fața unui strung.

(25 august 2017)

Cultura Internetului

De când a apărut Internetul s-a schimbat înfățișarea omenirii. Informația a căpătat alte valențe și filosofia de viață a oamenilor este alta. Telelucrul, comerțul electronic, poșta electrobică, ziarele virtuale, blogurile, vlogurile și postările pe you tube sunt deja lucruri intrate în cotidian.

Acum se vorbește de cultura Internetului, cu patru componente:

- cultura consumatorului de Internet;

- cultura producătorului de aplicații pentru Internet;

- cultura celor care apără Internetul;

- cultura dezvoltatorilor de instrumente ale Internetului.

Fiecare dintre cele trei componente are specificul ei, dar ele coexistă și sunt interdependente, fiecare contribuind la dezvoltarea celeilalte.
Cei care folosesc Internetul trebuie să știe ce oferă acesta, cum se accesează resursele sale și mai ales, cum să folosească ceea ce Internetul le oferă.
Cei ce crează componente pentru Internet, trebuie tot timpul să aibă în atenție care este grupul țintă căruia se adresează și să ofere acestuia exact ceea ce se așteaptă să primească. orice chestie care îl enervează pe consumatorul de Internet îl determină pe acesta să se îndepărteze de anumite tipologii de aplicații, ceea ce este rău și pentru el, dar mai ales pentru cel ce și-a propus ca dezvoltând aplicația respectivă să-și atingă un obiectiv, tocmai printr-un număr mare de consumatori de Internet care i-o accesează și este satisfăcut.
Despre cei ce dezvoltă instrumente se spun foarte multe, dar ideia de bază este că ei sunt cei care fac aplicațiile de pe Internet mai prietenoase și oferă o și mai mare diversitate de resurse sau permit creșterea calității resurselor existente, ceea ce se vede prin scăderea duratelor de accesare la ele.
Cei ce apără internetul lucrează în liniște și munca lor se vede numai și numai atunci când apar unele incidente cărora nu li se face față, iar pierderile de informații se simt direct de către cei ce accesează Internetul, dar și de cei care dezvoltă aplicații pentru a fi accesate pe Internet.
În momentul de față se vorbește despre:
- o terminologie specifică Internetului;
- standarde de dezvoltare și de accesare;
- metrici ale internetului;
- clasificări ale aplicațiilor de pe Internet;
- motoare de căutare a informației;
- costuri ale dezvoltării și uitlizării Internetului.
Deja există cărți dedicate Internetului, enciclopedii chiar și se concluzionează că acum în anul de grație 2017 dacă Internetul n-ar funcționa o oră pe tot globul consecințele ar fi cu mult mai mari decât o conflagrație termonucleară, omenirea nefiind pregătită să facă față haosului informatic generalizat. Cultura Internetului este o nouă formă de manifestare a creativității omului modern. Dacă Internet nu e, nimic nu e.

(25 august 2017)

Civilizația WEB

WEB-ul lui Tim BERNERS-LEE peste doi ani va împlini frumoasa vârstă de 30 de ani de existență. Iată, că în ziua de azi nimic nu se desfășoară în afara aplicațiilor wev și în afara Internetului. Acum se vorbește de o civilizație web, numai că trebuie să se pună un pic de ordine în tot ceea ce se face. Adică, trebuie folosite șabloane și proceduri de dezvoltare a aplicațiilor web. Mai trebuie ceva: nimic nu trebuie distrus, ci totul trebuie arhivat. Este exact cum se întâmplă cu vechile manunscrise, care se păstreazîă în condiții speciale, deși prin digitizare li se asigură o viață eternă.

Cum suntem noi moritici, adică ne credem buricul pământului, tot ceea ce facem credem că se face pentru prima dată în spațiul nostru cel carpato-danubioano-pontic, drept care nici nu avem curiozitatea de a ști cumva dacă roata sau apa caldă au fost inventate și ne apucăm să le inventăm noi, iar când le avem, ne mirăm că ele erau cunoscute de câteva mii de ani și urlăm ca din gură de șarpe că am fost furați, nedreptățiți și nu ni se recunosc prioritățile. Așa este și în cazul aplicațiilor web. 

Dezvoltăm aplicații web după ureche, primitive și acum în secolul al XXI-lea ne mirăm că nu ne ia nimeni în seamă. Nu voi da niciun exemplu de aplicație web bizară dezvoltată aici pentru că aș nedreptăți pe cei care probabil au aplicații web și mai mizerabile.

Înainte de a proni la realizarea unei aplicații web, designerii trebuie:

- să caute alte aplicații web similare făcute de alții și care sunt foarte mult accesate;

- să aleagă resursele pe care să le folosească pentru a face ceva modern;

- să definească grupul țintă și interfața să fie adaptată 100% acestuia;

- să vină cu elemente de inovație numai în măsura în care se fac îmbunătățiri;

- să învețe de la cei cu experiență și să se asigure că urmează calea cea corectă;

- să accepte existența de șabloane și să nu facă din originalitate un scop în sine.

Se știe că trebuie să citim poezie înainte de a scrie poezie. Trebuie să vizităm muzee înainte de a ne apuca de pictură. Și în dezvoltarea de aplicații web trebuie învățat de la:

- inaintași;

- deștepți;

- alții.

Civilizația web nu este o poveste, ci este un adevăr. O aplicație web bine făcută va fi accesată de mulți oameni, în timp ce o aplicație web greoaie, chiar proastă va fi abandonată în doi timpi și trei mișcări, așa cum fac eu cu cel puțin dintre 90% dintre aplicațiile web mioritice făcute să fie:

- alandala;

- îmbâcsite;

- nesugestive;

- ocolitoare;

- nesemnificative;

- imposibile.

Chiar zilele trecute am găsit o aplicație web care se referea la o competiție aflată anul acesta la a XI-a ediție și am avut curiozitatea să văd cine au fost câștigătorii din edițiile precedente. Acolo nu exista un buton cu istoricul derulării edițiilor 1, 2, 3, ..., 10. Sunt sigur că au existat acele rezultate. Este posibil să mai fie undeva în arhivele organizatorilor. Oricum, aplicația web este mioritică, absurdă și bizară pentru că nu respectă elementele de structură care marchează și lucruri necesare precum arhiva sau istoricul, cum zicem noi dacii liberi și încrezători că în 100 de ani s-o prinde ceva și de dezvoltatorii mioritici de aplicații web care se cred buricul pământului de când i-a ouat natura.

(10 august 2017)

Condiții necesare ale prezenței în mediu virtual

Există o serie de condiții necesare și suficiente ale prezenței fiecăruia dintre noi în mediul virtual, dintre care voi enumera câteva, pe care le voi detalia:

• prezentarea de informații esențiale, precum date exacte de contact cu câmpuri stricte și care se completează ușor, stabilirea orarului de funcționare, a unei adrese de poștă electronică, specificarea de numere de telefon și precizarea problemelor care se soluționează prin schimburi de mesaje, dar și termene care obligatoriu trebuie să fie și respectate;
• constituirea unui domeniu unde persoanele să scrie comentarii, fără posibilitatea ca acele comentarii să fie șterse instantaneu de administrator pentru a perturba reflectarea calității serviciilor și produselor oferite;
• obligativitatea actualizării datelor din aplicația din mediul virtual, pentru a nu face inutile interacțiunile dintre persoane și cel ce are domeniul sau aplicația în mediul online;
• reorganizarea informațiilor din aplicație astfel încât cele cu frecvența cea mai mare de utilizare să aibe vizibilitatea cea mai mare, iar cele cu inters mai redus să fie undeva mai la coada unei liste sau mai puțin vizibile;
• stabilirea unor modalități directe de accesare a informațiilor, numărul de click-uri să fie minimizat pentru a da operaționalitate maximă interacțiunii persoanelor cu aplicația.

Mai sunt și alte aspecte, dar dacă acestea sunt luate în considerație, sporul de eficiență de va vedea de la respectarea lor, căci oamenii care intră pe o aplicație au un interes, nu dispun de timp prea mult și se enervează repede. Ei nu vor accesa niciodată în mod repetat unde au eșuat să avanseze pe flux.

(30 iulie 2017)

Managementul conținutului propriu pe Internet

Oricare dintre noi are:

- profil pe facebook;

- aderse de -email;

- acces la booking;

- căutări pe internet;

- jocuri online.

În toate cazurile, apăsând pe taste și introducând orice șir de caractere, nu facem altceva decât să generăm conținut digital. Operațiile pe conținutul nostru digital sunt:

- accesare de conținut digital;

- creare de conținut digital;

- ștergere de conținut digital;

- adăugare de conținut digital;

- modificare de conținut digital;

- codificare de conținut digital;

- interschimbare de conținut digital;

- sortare de conținut digital;

- conversie de conținut digital;

- arhivare de conținut digital;

- standardizarea de conținut digital;

- transformarea de conținut digital;

- falsificarea de conținut digital;

- deformarea de conținut digital;

- manipularea de conținut digital;

- compresia de conținut digital;

- înlocuirea de bațiți în conținut;

- deszoltări de tip steganografic;

- inserare de conținut digital.

Mai sunt și alte operații pe conținutul digital, care trebuie luate în considerare, funcție de obiectrivele urmărite de cei ce manipulează astfel de conținut. În toate cazurile, conținutului digital trebuie să i se asociueze un management complet și orientat spre a asigura exact realizarea obiectivelor pentru care a fost creat. Așa cum aerul nu costă bani, în mediul virtual există nenumărtate resurse free, dar trebuie înțelese riscurile ce apar la  utilizarea acestora, căci calitate și siguranță fără costuri nu prea există pe această lume. Cine crează conținut digital, adică cine apară pe tastele unui computer pentru a introduce șiruri de caractere, trebuie să fie cănștient că se expune integral hățișurilor existente acolo și nu are de ce trebuie să se mire dacă i se întâmplă tot felul de grozăvii. În mediul virtual, ignoranța și credulitatea au costuri foarte mari. De aceea, asemeni croitorului care măsoară pe material de zece ori înainte de a băga foartfeca să taie, tot așa și noi trebuie să fim foarte atenți, chiar precauți cu toate deciziile pe care le luăm atunci când interacționăm în mediul virtual cu aplicații, cu oameni sau pur și simplu dezvoltăm propriul nostru conținut digital, folosind facilități oferite de alții, cu costuri zero.

La crearea de conținut digital, trebuie să evităm furnizarea datelor proprii, adresa locuinței, CNP sau conturi bancare și parole de carduri.

La stocarea de informații în spații oferite free trebuie să evităm stocarea de documente confidențiale pe care le-am scanat, pentru că există posibilitatea de a fi transformate în texte cu caractere ASCII, care să fie supuse oricăror prelucrări pe niveluri de complexitate nebănuite.

La construirea de albume foto în spații generoase de câțiva Gb, oferite free, există posibilitatea identificării anumitor tipuri de poze și regăsirii de chipuri sau de fragmente de sunete. Să nu mai spunem nimic ce și cum cu recompunerea de inagini digitate, de fișiere de sunet, care sunt azi mizilic. Rezultă cu claritate că managementul conținutului digital propriu este esențial. Una este să avem un calculator nelegat la Internet, cu sistem de operare virgin, în care să descărcăm poze, să scriem ce ne bubuie prin cap, în care să se afle documentele noastre scanate și pe care să le ahivăm pe suporți și ei virgini sau să le tipărim și alta este să ne destăbălăm cu un calculator legat la Internet, unde se întâmplă fix orice și devenim prizonierii sa nu zic sclavii propriilor noastre ambiții, inclusiv a neprotejării de viruși.

Conținutul nostru digital este propria noastră oglindă, cu mult mai fidelă decât cea agățată în perete și unde ne zgâim dimineață de dimineață, crezând că suntem și frumoși și deștepți. El ne arată exact cum suntem ca frumusete, ca deșteptăciune, cum este caracterul nostru. Cine știe să citească bine conținutul digital, ne filmează și se comportă ca atare cu noi. Dacă nu avem un management bun al conținutului nostru digital, evident suntem mâncați. Mi se pare impardonabil să furnizăm adresa de e-mail de contact și acolo, pe lângă conținutul digital asociat contactului, să punem excat ceea ce nu trebuie să constituie subiect de acces public, inclusiv la nivel neautorizat. Cine a auzit de intranet și trăiește într-o lume paralelă, să nu se mire că i se întâmplă porcărele. Intranetul și Internetul sunt două lumi disjuncte. Orice altă abordare este una de c_c_t, pe românește.

(10 iulie 2017)

Cum era și de așteptat

Cineva m-a atenționat că la adresa SkyHub.me am posibilitatea să fac cont și să intru într-o nouă rețea de socializare, făcută de Alexandru Ionuț BUDIȘTEANU, un tânăr care a câștigat un foarte mare premiu mai acum câțiva ani în USA.

Am căutat pe google și la adresa http://budisteanu.net/category/projects/skyhub/ am găsit ceva. Am încercat să-mi fac cont si am vrut să intru chiar pe rețea la adresa http://skyhub.me/. Acum 19 aprilie 2017 ora 09,10 încep marea mea aventură acolo.

Voi reveni imediat ce voi avea contul creat.

La ora 09,20 am deja cont creat și am definit și tema de care mă voi ocupa și anume culturismul. Este interesant că tânărul Alexandru Ionuț BUDIȘTEANU a înțeles o chestiune esențială în dezvoltarea de aplicații web de succes și anume asigurarea continuității, adică pașii esențiali să fie făcuți după reguli simple și deja cunoscute de la alte aplicații web de mare răspândire. Crearea contului îndeplinește acestă regulă. Crearea temei utilizează structurări exact pe care le știa, de la alte aplicații.

Bravo, Alexandru Ionuț BUDIȘTEANU, ești băiat deștept!

(19 aprilie 2017) 

WEBSITE-urile culturiștilor

Vizibilitatea culturiștilor se asigură în mod cert prin elaborarea de aplicații nu foarte sofisticate în mediul virtual. Website-urile sunt astfel de construcții care n-ar trebui să coste foarte mult și la un moment dat fiecare proprietar ar trebui să știe să le actualizeze punând:

• fotografii din competiții existente în format jpg;
• texte care descriu evoluții în concursuri;
• elemente de descriere antrenamente;
• detalii privind metode originale de antrenament.

Construirea unei astfel de aplicații trebuie să se realizeze parcurgând o serie de pași dintre care enumăr:

• achiziționarea unui domeniu cu un nume semnificativ, probabil numele de familie dacă nu este prea comun sau prenumele  urmat de nume, fără a fi legat prin cratimă sau underscore, pentru a fi ușor de tastat în vederea accesării fără dificultate a aplicației;
• studierea de website-uri ale marilor culturițti pentru a vedea care este structura unei astfel de aplicații, întrucît, în opinia mea, de la aceștia este de învățat și nu prin a redescoperii roata sau apa caldă; trebuie spus că accesarea unui website se face de către cei care deja au mai accesat și alte website-uri și dacă nu va găsi rapid ceea ce caută, va abandona aplicația ca fiind greoaie și neinteresantă;
• structurarea website după un model cât mai apropiat ca informație și intenție și colectarea de informații care privesc activitatea în timp a culturistului; d aceea este foarte important ca fiecare sportiv să aibă ordine desăvârșită in colecțiile de fotografii și să aibă în format digital diplomele, antrenamentele demonstrative  dar și participările în competiții; ei trebuie să se îngrijească de toate, fără a lăsa pe alții s-o facă pentru că fie că o fac incomplet, fie că nu o fac deloc;
• identificarea de șabloane opensource pentru a face fără un efort foarte mare propriul website sau contactarea unui specialist, care să facă un website, tot după un șablon, dar la un preș decent, nu așa cum se procedează acum când un fotograf cere pe o poză de competiție realizată cât de cât profesional onieroasa sumă de 20euro, numai pentru că în mod fraudulos și corupt a obținut o exclusivitate care este exact ca cele practicate la înmormântări  sau la cununii;
• verificarea cu scrupulozitate a conținutului digital și a căilor de acces la acesta; aplicațiile românești sunt de regulă oribile datorită greutății de a ajunge la ceea ce interesează și datorită avalanșei de reclame, bannere sau tot felul de aiureli care depășesc orice limite, crezând lumea că un vizitator care vede astfel de mizerii va mai reveni vreodată să mai caute ceva;
• menținerea în actualitate a conținutului; dacă sportivul participă la o competiție, este rezonabil ca cel mai târziu să apară pe website-ul său personal cam tot ce înseamnă acea participare, fără a include acolo considerații cu caracter subiectiv; îmi aduc aminte cum un doctorand a spus că la o evaluare i-am dat nota 2 că el a venit la costum, iar eu aveam sandale fără șosete, purtam blugi și o bluzușoară Lacoste, chestii care l-au inhibat;
• donținutul digita, adică textele, pozele și filmele trebuie să fie clare, să aibă explicații corecte și să nu creeze confuzii, pentru că informația dim mediul digital este ușor verificabilă, mai ales atunci când cineva își atribuie merite pe care nu le are.

Am considerat util să consult niște website-uri ale unor mari culturiști pentru a vedea structurile lor. Astfel, la marele Phil HEATH, la  aplicația de la adresa http://www.phillipheath.com/ am identificat că  website care are la primul nivel butoanele:
 HOME
 ABOUT
 EVENTS
 MEDIA
 SHOP
 CONTACT

Se observă că sunt cuvinte care se regăsesc în mai  toate aplicațiile online, deci sunt ușor de reținut și semnificația lor nu are niciun fel de ambiguitate. Pe următorul nivel se găsesc informațiile rezumat dar și informații de bază. Se observă că la bază sunt rezumate care se repetă. Detaliile sunt astfel date încăt pe nivelul al treilea se ajunge exact la informația de bază.

Aplicația wev a lui Jay Cutler de la adresa http://www.jaycutler.com/ este organizată pe trei niveluri. La primul nivel are butoanele:
APPAREANCES
ONLINE STORES
BIO
SPONSORS
CONTACT.
Este o construcție în care imaginile sugestive însoțite de sucrte texte au un rol important, fiecare vizitator găsind acolo din două click-uri exact deea cxe are nevoie.
Culturisutl român Florin UCEANU are web site la adresa http://www.florinuceanu.ro/  unde la primul nivel se găsesc butoanele sugestive:
Acasa
Palmares
Date biografice
Alte realizari
Programe antrenament »
Album foto
Album video
Contact.
Este o structură clasică, de urmat de oricine dorește să facă o astfel de construcție, urmărind însă particularitățile propriei activități. Organizarea este în general pe două niveluri. Numai pentru programele de antrenament urmază și un al treilea nivel, întrucât au fost identificate combinații de antrenamente pentru tipurile ectomorf, mezomorf și endomorf cu durate variind de la 3 la 5 zile cu detalii care arată cunoașterea perfectă din teorie și din practică a ceea ce trebuie făcut ca tânărul ce vrea să facă culturism să-și atingă fără riscuri obiectivul.
Orice sportiv care dorește să aibă un website, nu trebuie decât să vrea. Există tot ce trebuie în literatură pentru a face un lucru foarte bun și de calitate, demn de urmat și ușor de accesat.

(20 iulie 2016)