De ce lipsesc lucrările fundamentale ale românilor?

Nu avem o carte fundamentală de istorie a neamului românesc.
Nu avem o carte fundamentală de istorie a literaturii române la zi.
Nu avem o carte fundamentală de arheologie.
Nu avem o carte fundamentală despre pictura românească.
Nu avem o carte fundamentală dedicată lui George ENESCU.
Nu avem o carte fundamentală dedicată lui Mihail EMNINESCU.
Și toate acestea se datorează faptului că nu avem un proiect de țară. Nu avem mândria de a arăta cine suntem noi. Nu avem puterea de a ne constitui în echipe puternice, coordonate de cel mai bun dintre noi și fără a fi cârcotași, să trecem la treabă și din două sau trei iterații va ieși lucrarea fundamentală care ne lipsește într-un domeniu sau altul.
Îmi aduc aminte cum acum 1.000 de ani, ne-am întâlnit mai mulți inși să clocim o istorie a informaticii românești și în patru ședințe de cel puțin cinci ore, nu am reușit să depășim discuțiile legate de titlu, căci unii vorbeau despre Istoria indormaticii românești și alții o țineau pe a lor cu Istoria informaticii din România. M-am plictisit, am părăsit grupul și am concluzionat că ne lipsește viziunea de ansamblu și zăbovim prea mult asupra lucrurilor neesențiale.

(04 septembrie 2024)

Zeama de varză de la festivalul George ENESCU

Festivalul George ENESCU 2023 a început în data de 27 august 2023 și se încheie în data de 24 septembrie 2023, deci are o durată de 28 de zile, ceea ce mi se pare mult prea mult, căci diluarea aceasta nu face decât să se aloce bani puțini pe un eveniment și automat să scadă calitatea actului artistic, din moment ce nu vin să performeze în festival cele mai mari nume aflate pe marile scene de concerte și de spectacole ale lumii, care să fie antamate cu doi sau trei ani înainte și ale căror onorarii să fie substanțiale.

Vine să cânte o soprană rusoaică (rusoaică zic?), soprană de 36 de ani care nu a ajuns să cânte la Metropolitan sau la Scala. mai vine o altă soprană rusoaică Olga PERETYATKO, tot rusoaică zic, celebră, dar rusoaică. La organizatori nu s-a auzit de războiul Rusiei cu Ucraina și de restricțiile impuse Rusiei.

Cine are curiozitatea să urmărească programul și să intre pe Internet, se va minuna cum se scurg bănuții alocați festivalului pe chestii care nu depășesc stadiul de șușe.

(28 august 2023)

Misterul din jurul festivalului George ENESCU

Reclamele de la TVR legate de festivalul George ENESCU sunt atât de proaste încât mă apucă jalea. Din ele nu afli mai nimic. Nu se știe care este programul fiecărei zile. Nu se știe ora. Nu se știe sala. Nu se știe ce se transmite. Am aflat doar că va dirija Cristian MĂCELARU. În online sunt tot felul de porcării că te apucă plânsul. În opinia mea, festivalul George ENESCU este o manifestare din bani publici și cum nu are caracter comercial, este normal ca toate concertele să fie transmise la televizor, ca poporul din toată țara să urmărească spectacolele, mai ales dacă este vorba de manifestări artistice de calitate. Ceea ce se întâmplă acum este jalnic și abia acum am explicația de ce marele George ENESCU nu și-a dorit colaborarea cu regimul comunist, căci abordările de azi sunt tot abordări comuniste. În loc să fie concertele pe platforme libere, fără plată, organizatorii au ales cea mai proastă cale de a arăta că fac și ei ceva, adică nimic. Pentru tot ce se întâmplă le acord nota 2(doi). 

Îmi aduc aminte că acum mulți ani am cumpărat un abonament și am primit o cărticică cu multe nume extraordinare, dar în serile cu pricina apăreau niște surogate și niște personaje expirate, pentru care organizatorii plătiseră sume derizorii. Nu fac afirmații, dar trebuie cineva să se ocupe și de această manifestare culturală, căci misterul in jurul ei nu-mi miroase a bine. Când scriu aceste rânduri ascult la cască Rapsodia Română nr. 1 selectată dintr-o multitudine de variante de interpretări, ca să mă bucur și eu și să uit că niște fraieri se screm să facă managementul unui festival, fără să reușească pentru că sunt așa cum am zis că sunt și altfel nu au cum să fie. 

Acum l-au băgat la înaintare pe Cristian MĂCELARU, marele dirijor român, pentru ca în planurile 3, 4 și 5, șmecherii să-și facă mendrele, căci banul e ochiul dracului și marile averi din bani de la buget nu se fac decât de acolo și ridicând din umeri la o adică.

(28 august 2023)

Vocea nu-i mai este de vioară STRADIVARIUS...

În seara aceasta am avut ocazia să văd o înregistrare din. anul 2020 de la Ankara, cu o cunoscută soprană și am rămas neplăcut surprins. Vocea respectivei nu mai suna deloc ca a unei viori STRADIVARIUS, ci era cam dogită, de trecerea anilor și de neglijența proprietarei față de scurgerea  timpului, care este necruțător cu cei care cred că sunt veșnici și care fac greșeala de a nu-și proteja cel mai de preț bun pe care îi lau, făcând excese nepermise, cu efecte devastatoare în timp.

Nu pomenesc numele respectivei soprane pentru că sunt supărat. A vorbit urât față de idolii mei și eu nu suport asta, indiferent cine o face. Eu am o teorie: dacă cineva vrea să vorbească despre ceva, trebuie să facă dovada că știe despre ce vorbește și nu oricum, ci făcând exact ceea ce comentează. Soprana nu a făcut nimic, ci a aruncat cu noroi în idolii mei. Unor le-a plăcut văzând-o cum face aceste lucruri urâte, dar eu zic doar că viața este complicată și răutățile zise au ajuns-o din urmă, căci nu rămâne nimic nepedepsit și dacă facă bine, binele se întoarce, iar dacă faci rău, nu răul se întoarce, dar binele nu vine tocmai atunci când ai cea mai mare nevoie de el.


(19 august 2023)

Turnătoarea nu este documentată...

Am și eu reperele mele: George ENESCU, Maria TĂNASE, Ciprian PORUMBESCU, Constantin BRÂNCUȘI și mai am încă. A fost stupefiat când am citit că o ciripitoare la securitate cu angajament semnat 23 iunie 1987, a scris urât despre George ENESCU, cum că acesta este supradimensionat valoric, cum că sunt alții cu mult mai buni decât el. Zilele acestea la mall Vitan este la parter organizată o expoziție dedicată activității artistice în USA a lui George ENESCU și am sesizat că acesta a avut o activitate foarte intensă, că a concertat în orașe importante, în săîli importante și a avut dirijori celebri care au condus orchestrele unde el era solist, violonist mai exact.

Respectiva în loc să vină cu argumente pentru a impune acei compozitori și soliști pe care ea îi consideră excepționali, a dat cu bâta în baltă. Nu numai că m-a jugnit, dar a reușit să mă enerveze individa respectivă, mai ales că de pe poziția de ciripitoare la securitate s-a descalificat pur și simplu.

Voi reveni cu detalii de la expoziția din Mall Vitan zilele următoare.


(18 august 2023)

Mari dirijori români

România a dat mari dirijori și aici enumer pe:
George ENESCU

Sergiu CELIBIDACHE
Ionel PERLEA

Ion MARIN

Cristian MĂCELARU

Internetul are nenumărate înregistrări ale bucăților muzicale pe care ei le-au dirijat. Ei au dirijat și la București uneori.

(14 iunie 2023)

Ce-i lipsește Festivalului George ENESCU?

Festivalul George ENESCU este un festival oarecare, prăfuit, ca orice altă manifestare culturală de provinie, deși i se spune că este festival internațional.

Festivalului George ENESCU îi lipsește anvergura.

Festivalului George ENESCU îi lipsește concentrarea.

Festivalului George ENESCU îi lipsește calitatea.

Festivalului George ENESCU îi lipsește managementul.

Festivalului George ENESCU îi lipsește finanțarea.

Festivalului George ENESCU îi lipsește audiența.

Festivalului George ENESCU îi lipsește locația.

Festivalului George ENESCU îi lipsește valoarea.

Festivalului George ENESCU îi lipsește noutatea.

Festivalului George ENESCU îi lipsește măreția.

Festivalului George ENESCU îi lipsește prospețimea.

Pentru fiecare dintre elementele lipsă există argumente solide, care dovedesc că așa stau lucrurile și nu altfel. Din toate aceste cauza, Festivalul George ENESCU este exact cum suntem noi, adică ceva obișnuit, făcut în grabă, cu bani puțini, fără gusturi prea rafinate și cu gândul ascuns al organizatorilor de a-și trage profituri personale cât mai grase.

(10 iunie 2023)

Moștenirea DARCLÉE

Nellie MELBA s-a născut în anul 1861. A cântat între 1886 - 1922.
Adelina PATTI s-a născut în anul 1843. A cântat între 1859 - 1893.
Hariclea DARCLÉE s-a născut în anul 1860. A cântat între anii 1888 - 1918.
Enrico CARUSSO s-a născut în anul 1873. A cântat între anii 1895 - 1920.

Cine are curiozitatea de a căuta pe Youtube.com înregistrări vechi, recondiționate ale cântăreților de operă Enrico CARUSSO, Adelina PATTI, Hariclea DARCLÉE, Nellie MELBA, va avea surpriza să găsească destul de multe, iar vocile lor rămân tot așa de strălucitoare ca în vremurile de demult. Surpriza neplăcută este în cazul sopranei Hariclea DARCLÉE, unde aceste înregistrări sunt puține și undeva se precizează că la bombardamentul din București din timpul celui de al II-lea război mondial, înregistrările s-au pierdut. Este vorba de discurile aduse de Hariclea DARCLÉE la București. Știm că ea a înregistrat la mari case de discuri, așa cum au făcut și ceilalți mari artiști. Se vede treaba că la București nu se cunoașe acest lucru, din moment ce de la București nimeni nu caută pe la vechile case de discuri înregistrări cu Hariclea DARCLÉE pe care să le solicite și pe care să le recondiționeze. Nu este exclus ca în frenezia procesului de digitalizare care a cuprins omenirea acum, acele discuri să fi fost digitalizate, problema fiind doar de punere a lor în circulație.

Nu vreau să mă gândesc la modul cum circulă opera lui George ENESCU, la soarta manuscriselor lui CIORAN și la modul jalnic în care o decizie a Academiei RPR a dus ca atelierul lui BRÂNCUȘI să nu ajungă la București, ci să fie găzduit de Centrul POMPIDOU din Paris. Mai știe cineva cum arată Casa Memorială de la Ipotești a lui Mihail EMINESCU?

(08 iunie 2023)

Un trecut nu prea îndepărtat

 Acum este sediul UNITER de pe strada George ENESCU numerele 2 - 4. Înainte de 1989 era casa lui Nicușor CEAUȘESCU, zicea lumea.

Nu am priceput niciodată care au fost criteriile avute în vedere de Nicușor CEAUȘESCU, de a acceptat o casă în acea zonă. Era adevărat că era o zonă ultracentrală, dar tot ultracentral se mai găseau și alte case cu mult mai arătoase, cu mult mai puțin expuse, cu mult mai interesante. Totuși gusturile nu se discută și cu atât mai puțin criteriile, din moment ce alegerea s-a făcut. Eu doar aș presupune, deși nici posibilitatea de a parca o mașină într-un mod discret, nu există. Ar fi bine ca lumea să nu uite cum a fost acum peste 35 de ani, căci toți care uită istoria, chiar dacă este ea și o istorie a comunismului, tot rău este.





(25 noiembrie 2022)

Ce este mai frumos decât Rapsodia Română nr. 1 la Paris

Nu este nimic mai frumos în afară de a asculta Rapsodia Română nr. 1 (minutul 22)de George ENESCU la Concertul festiv din 14 iulie 2022, dedicat Zilei Franței, de la Turnul EIFFEL. A dirijat Orchestra Națională a Franței, dirijorul Cristian MĂCELARU. 

A fost ceva cu totul special, pe care nu l-am mai auzit de la concertul de la Atheneul Român când aceeași Rapsodie Română nr. 1 a fost dirijată de marele Sergiu CELIBIDACHE.

Mi-am adus aminte ce zicea colegul meu Dante ALIGHIERI: urmează-ți calea și lasă lumea să vorbească!

(03 august 2022)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Angela GHEORGHIU

 De marea soprană Angela GHEORGHIU chiar îmi plăcea cum vorbea despre ea și despre alți cântăreți. Ajunsă la vârsta critică, pentru că Angela GHEORGHIU este o femeie de 57 de ani, Angela GHEORGHIU a luat-o razna, crezând că face c-c-tul  praf. A obținut sensul invers. M-a dezamăgit.
Angela GHEORGHIU m-a dezamăgit când a vorbit urât despre George ENESCU.
Angela GHEORGHIU m-a dezamăgit când a vorbit urât despre Maria TĂNASE.

Angela GHEORGHIU m-a dezamăgit când a vorbit urât despre Ciprian PORUMBESCU.

Cine este Angela GHEORGHIU ca să dea din ea astfel de uriciuni?
Ea este o soprană care este către final de carieră.
În loc să se gândească cum să facă să lase în urmă o imagine frumoasă de mare artistă, s-a apucat să dea cu bâta-n baltă. 
Angela GHEORGHIU m-a dezamăgit când am văzut că nu figurează în lista cântăreților cu mai mult de 100 de apariții pe scena Metropolitanului.

M-a dezamăgit când a vorbit despre surioara ei. Toată lumea știe cum a sfârșit surioara ei. Nu trebuia să deformeze adevărul, pentru că un om moare cum moare și asta este. Nu este nimeni vinovat că omul moare. Nici el nu este vinovat. De morți numai de bine.

De când a spus ceea ce a spus despre George ENESCU, Maria TĂNASE, Ciprian PORUMBESCU, nu mai ascult muzica cu vocea Angela GHEORGHIU și cât de repede vreau să scap de CD-urile pe care le-am cumpărat cu ea. Abia acum dau dreptate celor care dau foc scrisorilor de amor care le stârnesc amintiri neplăcute, nu celor care ard cărțile la întâmplare în piața publică.


(17 iunie 2022) 

Festivalul George ENESCU sau zeama de varză

La români există vorba că s-a lungit ca zeama de varză. Și în cazul festivalului George ENESCU se aplică această vorbă pentru că:
- durează nepermis de mult,
- este dispersat prin țară,
- face rabat de la calitate,
- are de toate pentru toți,
- naște controverse,
- nu impune nimic.
Am avut acum câțiva ani voința să urmăresc programul festivalului și să văd cum se țineau organizatorii de acel program. Am avut mari surprize să văd cum nume de mare rezonanță erau înlocuite instantaneu cu nume echivalente ca domeniu, dar de mâna a VII-a.
În opinia mea, festivalul ar trebui să dureze câteva zile, să aibe și premii consistente, mă gândesc la 100.000 USD dacă are și concurs, să plătească foarte bine pe invitați și în felul acesta se asigură exact ceea ce trebuie, adică evenimente de mare calitate. Deși sumele alocate sunt mari, ele sunt fărâmițate foarte mult încât ajung la fiecare eveniment doar puțini bani care nu sunt deloc atractivi pentru marile nume ale muzicii clasice, căci nimeni nu vine la București pentru 500 USD, să fim serioși. Dacă vorbim de opera OEDIP, ca să avem un reper, trebuie să avem interpreți care au evoluat pe scenele Met, Scala, Covent Garden Opera în ultimii trei ani, deci care nu sunt ramoliți, fiind la apogeul carierei lor. Orice altă abordare de cămin cultural cu improvizații este jalnică, anostă și plictisitoare.

Festivalul ENESCU pare o manifestare prăfuită, de provincie, făcută din sărăcie, doar pentru a bifa că facem și noi ceva și nu stăm degeaba.

(26 octombrie 2021)

Fă, Angelico, ce spurcată gură ai!

Dracu' te puse, Angelico, tată, să arunci cu zoaie în ENESCU, PORUMBESCU și TĂNASE? Ăi fi tu mare, dar nu ești mai mare ca NETREBKO, DAMRAU, CABALLÉ și CALAS. Ai tu ceva, dar nu cât să-și scoață lumea pălăria când treci.

Ziceai tălică că TĂNASE a cântat pe la mese. Pe unde ăi fi vrut să cânte, fă? TĂNASE era cântăreață de restaurant că nu era nici televiziune, nici Internet, Angelico, tată. Ăi vrea tu să ai succesul ei de atunci translatat la mijloacele de azi. Tu n-ai cântat la balul Operei din Viena și când a fost primită România în UE la Bruxelles pe o scenă improvizată de bâlci? La București în Piața Constituției ai cântat cu cei mai mari soliști ai lumii sau fuseși la o șușă?

ENESCU a concertat în USA la 57 de ani, iar la 65 de ani în URSS, dar el e mare ca compozitor, fă!

Când auz balada lu' PORUMBESCU mă înfior și-mi vine să plâng, nu și în cazu'tău.

Deja m-am cătrănit și m-am dăzbrăcat dă caracter, cu nu suport să văz lume proastă și care nu știe respectu'. BENTOIU e mare. CONSTANTINESCU e mare. Este mulți mari, fă! E loc pentru toată lumea, așa că ar fi nine să-ți ții pliscul că nu ești tu în măsură să-i judeci pă ăștia de care vorbii io acilișa.

Să fii de litera trei! Ai uitat că gura bate c-r-?

(08 octombrie 2021)

Angela GHEORGHIU își dă cu părerea

Am auzit multe interviuri ale sopranei Angela GHEORGHIU și voi spune că mă laud că am văzut-o pe Angela GHEORGHIU interpretând rolul Violetei VALERY în Opera lui Giuseppe VERDI, La Traviata, într-o seară de 4 februarie 2006.

Pe facebook, cineva a pus o referință la un interviu privind legendele false ale muzicii românești. Marea soprană Angela GHEORGHIU face o serie considerații legate de Ciprian PORUMBESCU, George ENESCU, Maria TĂNASE, Sergiu CELIBIDACHE, Dinu LIPATTI, Radu LUPU, Pascal BENTOIU, Paul CONSTANTINESCU, Nicolae BRETAN, Clara HASKIL Haricleea DARCLEE, Virginia ZEANI, Ileana COTRUBAȘ.

Acolo, marea soprană Angela GHEORGHIU vine cu puncte de vedere proprii, într-un interviu acordat lui Lucian POPESCU pe contributors.ro încercând să facă noi ierarhizări valorice, după criterii proprii. Din punctul meu de vedere, îmi reamintesc de un spectacol al său la Scala din 3 iulie 2007, când un post de televiziune românesc a făcut un trucaj preluând o secvență de final al unui alt spectacol unde Angela GHEORGHIU era ovaționată, în niciun caz  din spectacolul din 3 iulie, dar niciodată nu mă voi apuca să fac comentarii de niciun fel.

Trebuie să-și reamintească Angela GHEORGHIU că Ciprian PORUMBESCU a compus Balada pe care o ascultă cu plăcere multă lume, că George ENESCU a scris Rapsodiile care plac la nebunie publicului de la noi, pentru că au la bază muzica populară, că Maria TĂNASE a cântat mult și bine. Nici PORUMBESCU, nici ENESCU și nici TĂNASE nu s-au dat în bărci să impună un participant și nu numai la Eurovision care s-a și făcut de râs pe deasupra.

Eu am o teorie: dacă eu sunt de nota 10 și stau lângă 100 de inși de nota 2, în medie noi suntem de nota 2,07 ceea ce este rău pentru o echipă care vrea să arate că are valoare.
Dacă eu sunt de nota 2 și stau lângă 100 de inși de nota 10, media este 9,92 ceea ce dă cu totul altceva la orice evaluare și la oricât de exigent este cel care vrea să lucreze cu echipa.

Morala: cine tace, filosof rămâne.

(07 octombrie 2021)

Am fost contemporan cu George ENESCU

Cand eram elev, dar foarte mic, am vazut pe o coperta a programului de radio anuntul cu prima editie a Festivalului Enescu, organizata de comunisti in cinstea marelui compozitor, la trei ani dupa trecerea lui in nefiinta. Atunci sora mea mi-a cerut sa fac un desen dupa acea poza alb-negru. La 11 ani ai mei am desenat eu ceva, banuiesc ca bine daca sora mea a luat acel petec de hartie si l-a pastrat ani in sir.

Aveam apoarat de radio numit Serenada de la Tesla si am ascultat la el muzica de la festival, caci se transmiteau in direct concertele, nu ca acum cand festivalul platit de stat a devenit un fel de marfa de calitate indoielnica prin lungime, prin diluare si prin non-calitate.

Nu stiu ce l-a suparat asa de tare pe George ENESCU de nu a vrut nici osemintele sa-i fie aduse in tara pe durata comunismului.

Am fost contemporan cu George ENESCU si am citit mult despre el, caci eram prea mic sa inteleg muzica lui. Eu aveam 7 ani cand el a murit. I-am ascultat Rapsodiile si stiu ca in seara zilei de 4 martie 1977 pe programul 3, era muzica stereofonica si se difuza una din rapsodii, chiar cand a inceput cutremurul.

Opera lui Oedip am incercat s-o inteleg, dar n-am prins niciodata bilet la Opera s-o vad in intregime. Stiu ca la festival se prezinta diferite montari ale acesteia, dar criticii sunt necrutatori cu punerile in scena. Chiar si regizorul Andrei SERBAN nu a scapat de tirul greu al artileriei jurnalistilor de la Bucuresti, montarea lui nefiind pe gustul lor, caci era de un modernism exagerat, ziceau ei.

Eu ascult des Rapsodiile lui George ENESCU. Imi place cum dirijeaza Sergiu CELIBIDACHE. Imi plac liedurile lui George ENESCU si ori de cate ori am ocazia sa intru pe youtube caut si gasesc lieduri iale maestrului n interpretari memorabile.

Ma bucur ca George ENESCU nu s-a suparat atat de tare incat sa vrea sa nu i se cante nimic din opera sa in Ro, tara care i-a fost nerecunoscatoare, asa cum a facut fiica lui Eugene IONESCU de nu i se hjoaca pieseletaticuliui ei pe nicio scena de la Romania.

(02 ianuarie 2020)

Start pentru centenar (partea a I-a)

Duminică 26 noiembrie 2017 TVR în colaborare cu alte câteva instituții profund democratice a organizat un concert la TNB, sala de un roșu strident dedicat startului activităților omagiale peb=ntru Centenarul Marii Uniri, fără a fi 1 Decembrie, fără a fi ajunul marii sărbători. Mi-am amintit de un primar zăpăcit care a aprins el luminile de iarnă de pe străzi furând startul Primăriei Capitalei. În politică eram obișnuit. În cultură, nu prea.

Spectacolul nu a depășit nivelul unei șușe pentru că:

- decorul negru era oribil;

- scrisul din colțu dreapta-sus era neinteligibil;

- sala era goală;

- sonorizarea era jijiită;

- țoalele după femeile din orchestră erau cam sclipicioase;

- unele arii nu le-am înțeles;

- textele de jos se derulau foarte rapid;

- era o burtieră galbenă cu text  care defila aiurea;

- solistele nu și-au schimbat rochiile;

- unele interpretări la instrumente erau obosite;

- publicul rece molfăia gumă;

- iîn loja oficială se vorbea la mobil.

Am spus că am asistat la o șușe pentru că:

- repertoriul a fost prea eterogen;

- nu au fost alese bucăți reprezentative;

- ariile de operă nu aveau comun cu evenimentul;

- atmosfera era prea provincială;

- nu am sesizat o strategie repertorială;

- unele bucăți au fost chiar plictisitoare;

- Rapsodiile nu au sunat deloc bine.

Se vede clar că totul a fost o improvizație, că spectacolul este din acelea de o singură rerezentație și după aceea toți se risipesc căci nu au fostamt o echipă, lucru care s-a văzut din caracterul încropit și formal al întregului parcurs. Lipsa unor stiliști profesioniști au făcut ca fiecare să apară acolo cum a vrut cu ce a avut și mai ales să se vadă sărăcia fiecăruia în loc de sclipire și stil. Pentru un asemenea mare eveniment nu există nicio condiționare sau n-ar trebui să fie. este trist că acest start a fost ratat.

(26 noiembrie 2017)

Am cu ce mă mândri la străini

Am cu ce mă mândri la străini, pentru că românii au dat personalități de mare anvergură dintotdeauna. Ori de câte ori sunt întrebat cine sunt, spun că sunt român și că sunt mulți români de care toată lumea a auzit.
Constantin BRÂNCUȘI

Nadia COMĂNECI

Ilie NĂSTASE

Gheorghe HAGI

Angela GHEORGHIU

George ENESCU

DARCLEE

Eugen IONESCO.

Or mai fi și alții, dar nu-i știu eu și-mi pare rău. probabil CEAUȘESCU, dar este legat de fapte rele, ca mulți alții care ne-au adus rușine, uriciune și dezonoare pe unde lasă urme prin simpla lor prezență.

(07 iulie 2017)

Ce mai lustruieste lumea?

Multe orase au monumente exceptionale. nu șiu cum se face că toate aceste monumente, daca sunt de bronz sunt atinse de trecători în speranța că norocul le va surâde.





La Nürnberg este lustruit un iepuraș.                                                                                                                                                                                                                                                                  

În Las Vegas iată ce se lustruiește...










La Szeged lumea e preocupată de fotbal.


















La București este căutat geniul.












(7 februarie 2016)