1000 de oameni care m-au impresionat: Ludwig GRÜNBERG

Ludwig GRÜNBERG mi-a fost profesor de Filosofie în anii de studenție. De numea atunci disciplina Materialism dialectic și la examenul din 14 iunie 1967 profesorul Ludwig GRÜNBERG mi-a dat nota 10(zece) și mă laud că în carnetul meu de note am semnătura acestui mare filosof.

Ludwig GRÜNBERG era unul dintre cei mai tineri profesori universitari din România. El ajunsese profesor universitar la vârsta de 28 de ani, se zicea, pentru că era un  tip excepțional, avea lucrări tipărite. La noi, cei de la Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic, nu intrau decât profesorii selectați de Manea MĂNESCU, iar profesorul Ludwig GRÜNBERG era un nume. 

Cursurile lui Ludwig GRÜNBERG erau ca niște opere de artă, frumoase, structurate, desăvârșite, căci el fiind un om cu o castă cultură, vorbea de marii filosofi contemporani, iar despre Jean Paul SARTRE ne-a vorbit cu admirație și ne-a explicat care este curentul filosofic pe care acesta îl reprezenta, fără a-l cataloga cumva, așa cum făceau alți profesori de Materialism dialectic din ASE care spuneau de toți cei care nu se numeau MARX, ENGELS sau LENIN că sunt filosofi ce reprezintă curente decadente ale unui imperialism aflat pe buza prăpastiei.

Am și acum în minte acel curs despre valoare în care ni se spunea că SHAKESPEARE a zis că valoarea este în ceea ce prin sine-i valoros, dar și în acela care prețuiește.

Mie îmi plăceau cursurile profesorului Ludwig GRÜNBERG căci el când preda la catedră, nu citea de pe foi, ci vorbea liber. Avea verb, avea culoare. Eu citeam în revista CONTEMPORANUL că profesorul George CĂLINESCU avea amfiteatre pline și că veneau studenții și se cocoțau pe geamuri. Și amfiteatrul profesorului Ludwig GRÜNBERG era ocupat, căci era o plăcere pentru noi studenții să-l ascultăm și să notăm cele zise de el, cu mult talent, cu multă pasiune de om cu cultură viguroasă.

(07 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Vasile MACOVICIUC

Cu Vasile MACOVICIUC am fost colegi ani în șir. El era asistent universitar, eu eram asistent universitar. Eu eram lector universitar, el era lector universitar. După Revoluția din Decembrie 1989 am urcat amândoi treptele academice de conferențiar și de profesor universitar. Când l-am întâlnit ultima dată prin ASE pe Vasile MACOVICIUC era șef de catedră.
M-a impresionat la Vasile MACOVICIUC faptul că era un tip foarte studios, documentat. Citea foarte mult. A publicat foarte mult. A publicat în 1998 o carte de 349 pagini intitulată Filosofie, Tot cu același titlu au fost și cărțile lui Vasile MACOVICIUC publicate în anii 1993, 2000, 2002.
M-a impresionat faptul că Vasile MACOVICIUC a publicat cartea de 796 pagini intitulată Initiere in filosofia contemporana, în anul 1999 la Editura Universal Dalsi din București, având ISBN 973-940-925-3
Eu l-am auzit vorbind de câteva ori pe Vasile MACOVICIUC și se vedea de departe căci el era făcut din alt aluat decât cei pe care îi știam eu tot de la filosofie. Avea ceva al lui. Din vorbă îți dădeai seama că Vasile MACOVICIUC are lumea lui, căci el și cărțile pe care le citea erau un univers bine definit.

Am văzut foarte multe persoane care se zbuciumă oentru a ajunge cât mai sus în ierarhiile didactice. Vasile MACOVICIUC este omul pe care-l interesează munca lui, relația lui cu studenții lui și cu cărțile lui. În tinerețea lui, Vasile MACOVICIUC a avut o viață foarte grea, dar mi-a arătat că este un caracter puternic, un bărbat adevărat, care a înțeles sensurile vieții și care a rezistat încercărilor crunte pe acre destinul i le-a hărăzit. Credința lui l-a făcut să stea drept ca un stejar neclintit și dârz.

(07 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe TOMESCU

Gheorghe TOMESCU era profesor la Catedra de Economie Politică. Nu era orice fel de profesor, ci profesorul de economie politică pe care studenții de la facultatea de Cibernetică, studenți care dădeau ca admitere două examene de matematică și unul de geografie sau economie sau fizică, la alegere, aveau un statut special și anumite exigențe. În fața studenților de la facultatea de Cibernetică nu rezista oricine și aici mă refer la acei profesori care citeau cursul de pe foi, la acei profesori care nu răspundeau la întrebările extrem de dure puse de studenți. Profesorul Gheorghe TOMESCU era un profesor:
- documentat,

- selectiv,

- obiectiv,
- cult,
- dinamic,
- profesionist,
- corect,
- atent,
- prietenos.

Pe când eram secretar BOB m-am confruntat cu multe probleme, unele extrem de grele. Voi aminti una. A venit la mine o doamnă lector de la Catedra de Drept foarte speriată. Mi-a zis că a fost la ședințele acelui grup cu meditația transcedentală, grup asupra căruia conducerea centrală de partid începuse prigoana. Eu eram cu programarea pe calculator și nu citeam tâmpeniile din Scânteia și nu eram la curent cu acele bizarerii. L-am sunat pe domnul profesor Gheorghe TOMESCU, cu care m-am întâlnit. Domnul profesor era la curent și știa mult mai multe, căci erau om deosebit de inteligent. M-am lămurit. M-a sfătuit să nu mă pripesc că este un foc de paie în spatele căruia se ascunde ceva, cu totul altceva decât rezultă în presă. Am discutat cu doamna lector de la Catedra de Drept și i-am spus să nu mai discute cu nimeni despre acest aspect. Am asigurat-o că nu este numai punctul meu de vedere. Să nu mai facă valuri. Focul de paie s-a stins după ce partidul și-a rezolvat problema și unii șefi și-au făcut damblalele. Doamna lector era fericită că nu i-a întâmplat nimic. Datora totul soluției date de profesorul Gheorghe TOMESCU. Ani în șir, ori de câte ori îl întâlneam discutam diverse probleme, iar domnul profesor avea puncte de vedere extrem de interesante la probleme foarte încâlcite, fără să fie încorsetat în dogme, căci citea literatură adevărată.

(03 februarie 2023)