1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion TALABUR

În anul 1971 când eu am venit în Catedra de Cibernetică Economică, Ion TALABUR era asistent universitar. La un moment dat, Ion TALABUR a devenit lector universitar, dar vremurile erau aspre pentru cei din zona statisticii, pentru că acolo era imposibil să treci de niște furci caudine, ca să am o exprimare ceva mai plastică și mai nevinovată. Discutam cu unii colegi care se minunau cum noi cei de la sub-colectivul de informatică putem scrie și publica fără opreliști, iar ei nu aveau această posibilitate. Ion TALABUR era un timp foarte deștept, dar piedicile care se puneau în fața conferențiarilor și chiar și a profesorilor de a scrie cărți, pentru lectorul Ion TALABUR deveneau insurmontabile. Ironia sorții arăta că era un nene, care lăsase prin edituri titluri de cărți de statistică de toate tipurile, inclusiv un titlu de istorie a statisticii. Cine mergea la o editură cu un titlu, i se punea sub nas exact același titlu propus de acel nene, dar pe care nenea nu-l scria nici în vecii-vecilor, căci poziția pe care o avea nu-i permitea să dispună de timp pentru a scrie măcar după dictare, dar din capul său nici atât. Cred că lipsa perspectivei l-a făcut pe Ion TALABUR care era un tip extrem de deștept să-și pună problema plecării. Și a plecat. Nu știu cum a evoluat  Ion TALABUR acolo unde s-a stabilit, dar sunt sigur că i-a fost mult mai bine. Eu l-am apreciat pe Ion TALABUR căci vorbea puțin, dar când deschidea gura, spunea lucruri deosebit de inteligente și de profunde. Era un tip de mare discreție și citea mult literatură de specialitate. El nu se amesteca cu cei care pierdeau timpul tăind frunză la câini. Un om de eficiența lui Ion TALABUR trebuia să aibă proiecte, articole, cărți, să fie lider de școală. Aici însă unde lucrurile erau împietrite, acest lucru era un vis de nereazlizat și dezamăgit, Ion TALABUR a plecat. Când mergi pe o scară rulantă care coboară și tu vrei să urci, îți taie cheful de orice, inclusiv de a face un doctorat, mai ales când ești ca o minge, pasată de la unul la altul și mediul în care te dezvolți este profund viciat.

(28 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florica WAGNER

Pe doamna lector universitar Florica WAGNER o știam de când am venit în Catedra de Cibernetică Economică în septembrie 1971. Mie îmi plăceau luările sale de cuvânt de la ședințele de catedră, căci aveau substanță. 

Florica WAGNER nu lăuda pe nimeni.

Florica WAGNER nu peria pe nimeni. 

Florica WAGNER nu vorbea să se audă vorbind.

Florica WAGNER era în sub-colectivul de Statistică a ramurilor, iar eu eram în sub-colectivul de Informatică economică, deci discuțiile nu se produceau decât la ședințele de catedră.
S-a întâmplat undeva prin 1980 să fiu adus urgent dintr-o bază de practică și introdus într-o ședință, exact la momentul în care se făceau alegerile pentru BOB - biroul organizației de bază. M-am trezit propus să fac parte din BOB și am fost luat prin surprindere. Din acel moment am devenit secretar cu probleme organizatorice. Eu trebuia să întocmesc dosarele de primire în partid, dosare extrem de dificil de elaborat pentru a fi fără cusur. Atunci am stat de vorbă cu Florica WAGNER are era șefa mea directă și m-a sfătuit să merg la un domn profesor la comitetul mare, care este doctor în întocmit dosare. Am mers, domnul acela m-a învățat și așa am devenit și eu maestru în a întocmi acele dosare. De acolo am rămas cu meteahna că lucrul trebuie făcut bine, dar ca să-l faci bine, mai întâi trebuie să înveți cum se face acel lucru bine și nu oricum, ci doar de la cel care știe să-l facă foarte bine și dovedește acest lucru cu prisosință.

Au fost situații extrem de delicate, căci în ședințe se puneau tot felul de probleme.

Chiulea careva, îl discutai în ședință.

Divorța careva, îl puneai în ședință.

Fluiera câte unul în biserică, își punea cenușă în cap în ședință.

Doamna Florica WAGNER știa cum să pună problema și nu se făcea caz de nimic, ci totul era tratat la nivel minim, căci noi aveam alte treburi de făcut, învățământul universitar, fiind una dintre ele.

Am admirat tactul lui Florica WAGNER în a discuta cu studenții și mai ales, modul constant prin care ea selecta pe baza unor criterii valorice acei studenți care să depună dosarele de intrare în partid, media fiind elementul cheie, de la care Florica WAGNER nu făcea rabat niciodată.

(21 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Traian MITRAN

Când am intrat prima dată în catedra de Cibernetică Economică, într-o sală foarte mare de la etajul al VI-lea din clădirea Facultății de Cibernetică, prima persoană care a dialogat cu mine a fost conferențiarul universitar Traian MITRAN, care văzându-mi verigheta la deget și nu era orice fel de verighetă ci una foarte lată, căci așa am văzut la niște actori francezi, mi-a zis:
- Încă un măgar la turma noastră.
Era vorba de bărbații însurați care în popor formează o turmă de măgari, buni de tracțiune. Am stat de vorbă de multe ori cu conferențiarul Traian MITRAN și mi-a plăcut la el vorba caldă, măsurată și mai ales respectul pe care-l arăta fiecărui om indiferent de vârstă. Am fost la nunta unui prieten din centrul de Calcul unde el și doamna MITRAN au fost nași. M-a impresionat când ne-au întâmpinat pe mine și pe soția mea nașii cu cupe de șampanie și pișcoturi, care pe vremea aceea era ceva absolut spectaculos. 

A susținut teza de doctorat de 222 pagini, în anul 1974, intitulată Calculul eficientei economice a introducerii progresului tehnic in industria electrotehnica, avându-l conducător științific pe profesorul Manea MĂNESCU

Într-o bază de practică, un politruc stupid, un gunoi, a făcut o scenă penibilă, crezând că se impune în vreun fel și l-a apostrofat el lectorul incult, pe conferențiarul Traian MITRAN. om citit. Traian MITRAN a tăcut, dar l-a privit într-un anume fel și culmea, mai mulți colegi au tradus cu aceleași cuvinte privirea lui Traian MITRAN și de atunci am dedus că Traian MITRAN vorbea din priviri.

După Revoluția din Decembrie 1989 nu am mai ținut legătura cu cei din catedra, căci noi cei de la informatică, doream să ne facem catedră, căci ne simțeam exploatați, umiliți, torturați și când am aflat că Traian MITRAN a plecat în stele, m-a îndurerat și am concluzionat că pământul a pierdut un om adevărat, o persoană specială, care avea comportamentul unui nobil desprins dintr-o legendă.


(02 februarie 2023)