Galeria rectorilor din Academia de Studii Economice

Pe holul de  la Aula Magna a Academiei de Studii Economice se află tablourile cu portretele rectorilor ai acestei instituții de învățământ superior, de la înființare, până la anul 2015. Am avut posibilitatea să fac fotografii ale acestor tablouri, folosind software de scanare de pe telefonul mobil. 
Tată-le!

                                                                                                                                                            

                                                                                                                          Marin A. LUPU

                                                                                                                             Pavel NĂSTASE

                                                                                                                              Ion Gh. ROȘCA

                                                                                                                                Paul BRAN

                                                                                                                            Alexandru PUIU

                                                                                                                             Ilie VĂDUVA

                                                                                                                      Gheorghe DOLGU

Când eu mi-am desfășurat activitatea în ASE erau rectori Marin A. LUPU, Gheorghe DOLGU, Ilie VĂDUVA, Alexandru PUIU, Constantin BĂRBULESCU, Paul BRAN, Ion Gh. ROȘCA, Pavel NĂSTASE.






(08 decembrie 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion PLUMB

Cu profesorul Ion PLUMB mă cunosc dintotdeauna, căci împreună am traversat vremurile aspre de dinainte de 1989 când aveam senzația că suntem pe o scară rulantă care cobora, iar noi încercam să urcăm. 

Ion PLUMB, la vârsta de 41 de ani a susținut în anul 1986 teza de doctorat de 205 pagini intitulată Căi de reducere a costurilor de producție în industria petrochimică și coordonată de profesorul universitar Dumitru FUNDĂTURĂ.

Ion PLUMB a scris și publicat lucrări precum:  Economie industrială - 2003, Managementul serviciilor publice împreună cu Oama ABĂLUȚĂ, Armenia ANDRONICEANU- 2003,  Managementul cercetării și inovării împreună cu Sanda VIȘAN, Ligia BOTEZ - 2006, Reinigineria serviciilor - 2004, dar și multe altele.

M-a impresionat la profesorul Ion PLUMB cum a pus întotdeauna problemele, folosind argumente solide care reușeau să convingă pe cei care participau la luarea deciziilor, așa cum s-a întâmplat într-o ședință de Senat al ASE în care el a pledat pentru modificarea Cartei ASE, carte care a fost modificată în unanimitate de voturi, lucru care m-a impresionat foarte tare.

În data  28-09-2011 senatul ASE a acordat profesorului universitar Ion PLUMB titlul onorific de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor obținute în munca de formare a nenumărate generații de economiști din ASE și pentru eforturile sale în muncile administrative pe care le-a îndeplinit cu cinste.

Tn data de 15 ianuarie 2020 i-a fost decernat profesorului universitar Ion PLUMB Meritul universitar cu medalie de aur Virgil MADGEARU, în cadrul unei festivități grandioase în Aula Magna a ASE.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe DOLGU

După rectorul Marin A. LUPU despre care eu nu am avut o părere prea bună, deși a revoluționat instituția din ISEP transformând-o în ASE, a venit rector tânărul Gheorghe DOLGU. Pe mine m-a impresionat Gheorghe DOLGU pentru că nu purta țaole ponosite, așa cum purtau 90% dintre profesorii din ASE, cu care eu făceam notă discordantă. Mie nu mi-au plăcut niciodată culorile închise, nici negru, nici gri, nici bleumarin, ci îmi plăceau cămăși colorate, culori vii. De câte ori apărea profesorul Gheorghe DOLGU, zvelt, îmbrăcat cum trebuie, fără culori ponosite, hainele se așezau pe el ca la un manechin care defila pe un podium la festivalul de mode. În sfârșit aveam și eu un model, un reper de îmbrăcăminte.

După cutremurul din 4 martie 1977, la o ședință în Aula Magna a apărut Gheorghe DOLGU îmbrăcat sport și am fost șocat să văd că el avea sandale decupate și nu avea șosete. Când am ajuns acasă, l-am criticat că un om așa de elegant să nu știe acest lucru elementar, că nu se poartă sandale fără șosete. Soția mi-a zis că este bine să mă opresc din astfel de considerații, căci sandalele se poartă pe piciorul gol, fără șosete. M-a impresionat că Gheorghe DOLGU știa totul și se purta ca la carte. După ani și ani am găsit trei volume cu titlul To Be a Gentlemen și acolo erau învățăminte pe care rectorul le știa. În sfârșit am găsit și eu un model și așa cum ora exactă se dădea pentru toată țara de la București, pentru mine, moda o făcea Gheorghe DOLGU.


(22 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gabriel POPESCU

Pe Gabriel POPESCU l-am cunoscut prin anul 2002 când eram șef de catedră și primisem sarcina să mă ocup de masterul de Securitate Informatică de la BRIE Giurgiu, un program realizat de o fundație din Germania în care Universitatea din Ruse, ASE, Universitatea din Bremen și respectiva fundație doreau să dezvolte o colaborare pentru a dezvolta relațiile transfrontaliere bulgaro-române. 
M-a impresionat la Gabriel POPESCU dorința ca acest proiect să se deruleze. El avea tot felul de conexiuni în Giurgiu și a reușit să soluționeze probleme extrem de delicate, din care problema venirii studenților bulgari de la Ruse a fost una dintre problemele rezolvate extrem de eficient de către Gabriel POPESCU. Tot el a reușit să facă un laborator de dezvoltare a antreprenoriatului.
Trebuie să spun aici că pe toată perioada în care am colaborat cu Gabriel POPESCU am reușit să facem lucruri foarte frumoase.
Au plecat studenții în practică la Universitatea din Bremen.
S-a organizat o consfătuire unde studenții au prezentat comunicări.
Am realizat niște materiale.
Au venit profesori din Germania să prezinte cursuri.

Mi-a plăcut că Gabriel POPESCU este on de acțiune. El construiește. Am fost de față când s-au efectuat niște mobilități pentru a pune la punct detalii legate de proiect și am apreciat rolul activ al său. A făcut propuneri din care s-a ieșit din impas, impas creat chiar de unii colegi de la mine din catedră, care au manipulat niște studenți, pentru a obține privilegii, care s-au dovedit a fi doar hiomere, căci în loc să acrediteze masteratul, l-au desființat, căci respectivii colegi nu au avut anvergura necesară. Nici laboratorul de antreprenoriat nu s-a dezvoltat din momentul în care Gabriel POPESCU a trecut pe un plan secundar, datorită luptelor duse pe plan locar, de către unii care doreau putere, dar fără să aibă imaginea de ansamblu, au pierdut tot. Peste ani, l-am regăsit pe Gabriel POPESCU pe o poziție administrativă în Facultatea de Economia Agriculturii și a Mediului, ceea ce dovedea că performanța, oriunde este, tot performanță rămâne, indiferent de condiții și de timp.

(28 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Christina SUCIU

Și profesoara Christina SUCIU mi-a fost studentă acum ceva ani. Ea este absolventă a Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1981 și lucrează la discipline de economie politică în Catedra de Economie politică din ASE.

În intervalul 1981 - 1993, Christina SUCIU a fost asistentă universitară asociată la ASE.

În intervalul 1993 - 1996, Christina SUCIU a fost lector universitar.

În intervalul  1996 - 2000, Christina SUCIU a fost conferențiar universitar.

Din anul 2000, Christina SUCIU este profesor universitar.

Din anul 2002, Christina SUCIU este conducător științific de doctorat.

În anul 1995, Christina SUCIU a susținut teza de doctorat de 205 pagini, intitulată Formarea și adaptarea profesională a forței de munca in condițiile economiei de piață, sub coordonarea academician prof.dr.doc. Nicolae N. CONSTANTINESCU.

Christina SUCIU este autoarea a numeroase lucrări științifice dintre care enumer aici:

Christina SUCIU -  Microeconomics I, Editura ASE, Bucureşti, 2010, ISBN: 978-606-505-300-7,  216 pag

Christina SUCIU - Economie. Partea a II a. Noua economie şi societatea bazată pe cunoaştere , Editura ASE, Bucureşti, 2004, ISBN 973-594-065-5, 759 pagini; 

Christina SUCIU -  Economie. Noua economie şi societatea cunoaşterii. Partea I, Editura Academiei de Studii Economice Bucureşti, 2002, ISBN:973– 594 - 065-5; 973-594-066-3; 298 pagini, 

Christina SUCIU -  Economia cunoaşterii şi civilizaţia globală. Investitiţia şi speranţa în om, Editura ASE, Bucureşti, 2002, ISBN:973-594-071-X, 142 pagini, 142 p. 

Christina SUCIU -  Investiţia în educaţie, Editura Economică, Bucureşti, 2001, 497 p. 

Aurel IANCU, Christina SUCIU, Mina IVANOVICI - Economia creativă, in vol II, , Editura ASE, Bucureşti, 2009, ISBN: 978-606-505-179-9

Am toată admirația pentru omul care este Christina, căci ori de câte ori a fost cazul, ea a răspuns prezent la sesiunile Universității de vară a studenților economiști de la Tușnad, cu prelegeri deosebit de interesante. Ea este un om de mare profunzime și care abordează o vastă largă de probleme ale societății contemporane, cu argumente solide, căci are o vastă cultură, pe care și-a clădit-o în timp, cu migală, pasiune și determinare.

(20 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florina BRAN

Pe doamna Florina BRAN am cunoscut-o pe când eram pe la examenele de admitere când se dădea Geografia ca probă de concurs. Ea era la Catedra de Geografie și era la comisia de corectură sau la comisia de elaborare a subiectelor. Pe mine geografia nu m-a interesat, căci colegul meu Karl MARX zicea că acolo unde sunt adevăruri absolute nu este știință. El dădea exemplu chestia cu Paris e capitala Franței care e un adevăr absolut. În mintea mea, geografia conține adevăruri absolute, deci nu este știință și punct.

Am observat că doamna Florina BRAN are niște abilități speciale, căci pe cine întâlnea îi citea aura, crec și-i zicea despre suferințele pe acre le are. Eu nu am crezut niciodată în chestiile acestea pentru că de regulă popoarele sărace, care nu au bani să investească în cercetarea științifică și în tratamente de ultimă oră, încurajează apariția elixirurilor miraculoase și a oamenilor cu puteri paranormale. La noi a apărut un nene care zicea că vindecă boala de cancer, dar nu-i dă statul nu știu ce sumă să dezvolte el nu știu ce instalație. Așa au apărut nenumăratele persoane de peste Prut care au capacități paranormale în zona energetică. Așa a apărut o tanti care era nevastă de actor și zicea că ea aduce ploaia, că vede dacă oamenii au suferințe, dar bietul actor a murit sub ochii ei, că nu a prevăzut acea tanti absolut nimic.

Fiecare dintre noi crede că are ceva special în el, dar este foarte greu să ne acceptăm totuși că suntem oameni obișnuiți, mai ales când în copilărie părinții și rudele ne-au spus că noi suntem extraordinari.

Florina BRAN este absolventă a Facultății de Geografie de la Universitatea București, promoția 1972.

În CV-ul doamnei Florina BRAN nu figurează pozițiile ocupate în intervalul 1972 - 1990, dar bănuiesc că în timpul comunismului posibilitățile absolvenților de la facultatea de Geografie erau destul de limitate, indiferent de media de absolvire, căci cercetarea științifică era orientată spre alte domenii, iar învățământul superior avea pentru cadre didactice posibilități aproape zero, căci industria chimică, industria construcțiilor de mașini, exploatările miniere erau în acele vremuri pe primul plan.

Doamna Florina BRAN a susținut în anul în anul 2002 teza de doctorat în economie.

Doamna Florina BRAN a susținut în anul în anul 2003 teza de doctorat în geo-ecologie.

În intervalul  1990 - 1993, Florina BRAN a fost lector universitar.

În intervalul 1993 - 1998, Florina BRAN a fost conferențiar universitar.

Din anul 1998, Florina BRAN este profesor universitar.

Profesoara universitară Florina BRAN a fost o prezență specială în ASE, o voce puternică, un om cu idei foarte limpezi și concrete despre dezvoltarea instituției în general și a Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului, în special. Când am văzut cum se aplică legea nr. 1/2011 am avut senzația că acea lege a fost scrisă special pentru ea, căci prin ideile și acțiunile sale, Florina BRAN incomoda multă lume, exact cum făcea la Universitatea BABEȘ-BOLYAI, Andrei MARGA.



(19 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Paul BRAN

Când eram student în primul an de facultate, am avut ocazia să stau la căminul studențesc de pe strada Roma, clădire care a fost a Siguranței în vremea regimului Mareșal ANTONESCU și care peste ani, a devenit clădirea CNST. Dar să revin la căminul de pe strada Roma. Erau acolo camere cu multe paturi, pentru studenții din anii mici, dar erau și camere cu puține paturi pentru studenții din ultimii ani de facultate. Existau și câteva camere pentru studenții de excepție și pentru tinerii asistenți stagiari care-și începeau cariera în mediul academic. Îmi amintesc că într-o astfel de cameră cu un singur pat locuia și Paul BRAN, pe atunci la început de drum. Toată lumea îl respecta pe Paul BRAN. Anii au trecut, am venit și eu în învățământ, dar noi cei de la Facultatea de Cibernetică eram izolați de restul lumii, așa că doar îl vedeam foarte rar pe tânărul asistent universitar și apoi lector universitar, Paul BRAN.

În anul 1975 Paul BRAN a susținut teza de doctorat intitulată Decizia financiară în unitatea economică obținând titlul științific de doctor în specializarea finanțe bănci.

Când eu am devenit șef de catedră, iar profesorul Paul BRAN era la al II-lea mandat de rector, am avut o colaborare foarte bună. Îmi amintesc deschiderea sa pentru înființarea acelui CALL CENTER de către fundația KADO din Republica Korea în holul de la intrarea Facultății de Cibernetică și de poziționarea sa referitoare la soluționarea posturilor de profesor universitar din Catedra de Informatică Economică.

Profesorului Paul BRAN i s-a oferit în anul 1993 prima Diplomă și Medalie Grigore MOISIL de către Asociația Profesională INFOREC ca recunoaștere a meritelor sale în dezvoltarea învățământului universitar de informatică economică în țara noastră.

M-a impresionat la profesorul Paul BRAN că a fost primul rector care a avut ușa deschisă oricărei persoane care ar fi dorit să vorbească cu el și faptul că el avea soluție la orice problemă. Eu ca șef de catedră, am găsit tot timpul soluție favorabilă oricărei probleme cu care am mers la rector, chiar și atunci când colegul meu de catedră de la sisteme de operare, care era prorector nu-mi oferea soluția normală la problema pe care doream s-o rezolve, căci doar Paul BRAN avea deschiderea necesară de manager adevărat, de constructor, de om pus de Dumnezeu acolo să facă bine oamenilor.

(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioan ANDONE

Ioan ANDONE a fost profesor universitar la Departamentul de Contabilitate, Informatică Economică și Statistică de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași acum ceva timp în urmă, vremuri când am avut onoarea să-l cunosc, mai ales că a participat în comisii de susținere publică a unor teze de doctorat unde participam și eu.

Suntem de aceeași vârstă ca ani, el fiind mai mic decât mine cu trei luni și un pic.

Este absolvent al facultății de Științe Economice de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași, promoția 1971. A făcut un doctorat pe care l-a finalizat în anul 1985, la vârsta de 38 de ani.

Ioan ANDONE a fost asistent universitar în intervalul septembrie 1971 - septembrie 1974.

Ioan ANDONE a fost lector universitar în intervalul septembrie 1974 - septembrie 1991.

Ioan ANDONE a fost conferențiar universitar în intervalul septembrie 1991 - septembrie 1994.

Ioan ANDONE este profesor universitar din septembrie 1994.

Ioan ANDONE este conducător de doctorat din anul 1999.

Ioan ANDONE primește Diploma și Medalia Grigore MOISIL pe care Asociația profesională INFOREC și Catedra de Informatică Economică le acordă celor mai merituoși specialiști care au contribuit la dezvoltarea învățământului superior de informatică economică din țara noastră.

A publicat numeroase cursuri universitare și cărți de specialitate din care amintesc aici:

Alexandru Al. ȚUGUI, Ioan ANDONE - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe, bănci şi marketing, Editura Economică, București, 1999, 432 pag, ISBN  973-590-198-6

Robert J. MOCKLER, Dorothy G. DOLOGITE, Alexandru Al. ȚUGUI, Ioan ANDONE - Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie: metodologie şi studii de caz, Editura Economică, București, 2001, 416 pag, ISBN  973-590-489-6

Ioan ANDONE - Sisteme inteligente hibride: teorie, studii de caz pentru aplicatii economice, ghidul dezvoltatorului, Editura Economică, București, 2002, 320 pag, ISBN  973-590-653-8

L-am întâlnit pe profesorul Ioan ANDONE la multe din edițiile Conferinței Internaționale de Informatică Economică organizate de Asociația Profesională INFOREC și realmente mi-a făcut plăcere să discut cu el despre numeroasele probleme pe care fiecare dintre noi le aveam pe masa de lucru și care așteptau să fie finalizate, căci fiecare dintre noi avea preocupări interesante în zona informaticii secolului al XXI-lea.

(30 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion Gh. ROȘCA

Cu Ion Gh. ROȘCA m-am cunoscut din studenție. Eu eram în anul al III-lea și el era student în primul an. Era un tip subțirel, cu un raglan alb și cu o pălărie cu bor mare. Purta mustață și ochelari. Prin căminul de la Agronomie ne vedeam destul de des, ne salutam. Am reușit să-l cunosc mai bine pe tânărul Ion Gh. ROȘCA când a devenit asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică, membru al colectivului de informatică și l-am cunoscut și mai bine când s-a constituit grupul format din Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN și Ion Gh. ROȘCA pentru a lucra la elaborarea cursului de ASSIRIS, care se preda studenților de la Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, în vremurile când facultatea avea o durată a studiilor de 5 ani.

Știam că el a fost șeful  promoției 1972 a Secției de Informatică Economică. Știam că este respectat în catedră, că a intrat pe ușa din față cum se spune, adică strict după medie, căci profesorul Manea MĂNESCU nu admitea rabat de la criteriile de calitate pe care le impusese de la început în ceea ce privește aducerea tinerilor în catedră.

Am văzut la Ion Gh. ROȘCA o serie de calități și m-am considerat privilegiat că am posibilitatea să lucrez într-o echipă în care el și Valer și Gelu mă determinau ca și eu să lupt să mă ridic la nivelul așteptărilor lor. Ion Gh. ROȘCA era un tânăr căruia nu-i scăpa niciun detaliu, pentru acre orice cuvânt introdus într-un text avea greutatea lui și el vroia ca tot ce oferă pentru a fi inclus în carte să fie la nivelul perfecțiunii. Îmi aduc aminte cum citea textele noastre și dacă sesiza asperități intervenea și în final totul căpăta strălucirea cristalului în bătaia razelor de soare.

Anii au trecut, Ion Gh. ROȘCA a avut o ascensiune politică de excepție fiind unul dintre cei mai tineri șefi politici din mediul universitar al Bucureștiului. A venit și Revoluția din Decembrie 1989 și toate forțele societății s-au descătușat. Tot ce era strâmb s-a destrămat. Așa s-a produs corecția care a generat constituirea Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din anul 1990, cu trei secții din care Secția de informatică Economică la definirea căreia un rol esențial l-au avut Valer ROȘCA, Rodica MIHALCA, Florin PILAT și Ion Gh. ROȘCA, a fost croită după modelul celor mai bune departamente de informatică din cele mai mari  universități din Statele Unite. 

Când în vara anului 1990 un grup de inițiativă a hotărât să se desprindă de Catedra de Cibernetică Economică pentru a se termina asuprirea noastră și formarea Catedrei de Informatică Economică, alegerea lui Ion Gh. ROȘCA ca șef al noii catedre s-a făcut cu unanimitate de voturi, căci toți recunoșteam calitățile lui de organizator și de om de echipă.

Ca șef al catedrei, Ion Gh. ROȘCA a demarat proceduri stricte de creștere a exigenței de desfășurare a procesului didactic, de atragere a celor mai valoroși absolvenți ai facultății pentru a deveni cadre didactice. El a fost acela care a impus scoaterea de posturi la concurs pentru a pune de acord nivelul de pregătire al colegilor, cu pozițiile lor în statul de funcțiuni. Așa au promovat pe poziții de conferențiari și de profesori mulți dintre colegii mei de catedră. Toată lumea a apreciat faptul că în comparație cu mulți alți șefi acre se promovau mai întâi ei, Ion Gh. ROȘCA a promovat pe colegii lui, după care s-a produs promovarea sa, ca un fapt absolut necesar, datorat rezultatelor științifice și didactice pe care le-a înregistrat.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa înființării Asociației Profesionale INFOREC.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa organizării Conferinței Internaționale de Informatică Economică.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa  tipăririi revistei Informatica Economică.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa  participării la competițiile de obținere a finanțării de proiecte.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa  dezvoltării cercetării științifice a colegilor din catedră.

După ce încheierea mandatelor de șef de catedră, Ion Gh. ROȘCA a devenit director la departamentului de cercetare al ASE, apoi prorector cu activitatea de cercetare, iar în intervalul 2004 - 2012 a fost rector al ASE, demonstrând  că dezvoltarea în bine, depinde numai de echipa care participă la actul decizional.

Numele profesorului Ion Gh. ROȘCA   este legat de multe realizări, dar eu voi scrie aici despre fresca de la Sala de Lectură nr. 1 a Bibliotecii ASE, realizată de marele pictor Sabin BĂLAȘA, al cărui albastru mă duce către frescele de la Mănăstirea Voroneț.

Profesorul Ion Gh. ROȘCA a avut  o vorbă bună pentru toată lumea și faptul că ușa cabinetului său de la rectorat a rămas tot timpul deschisă pentru toată lumea, spune multe despre omul Ion Gh. ROȘCA. 

(14 ianuarie 2023)

Am fost contemporan cu Paul BRAN

Cand eram eu student in anul intai si stateam la caminul de pe strada Roma al ASE, Paul BRAN era student in anul al V-lea. Toti stiau ca este un student eminent si ca va ramane in invatamantul superior si asa a si fost.

Dupa ce am terminat facultatea, l-am intalnit de multe ori pe Paul BRAN cu diferite ocazii in ASE si ramasese acelasi tanar pe care-l stiam din studentie, modest, imbracat la costum si cravata, politicos cu toata lumea si foarte studios, caci de cate ori mergeam la sala de lectura mr. 1, ori il gaseam acolo, ori venea sa imprumite carti.

Dupa Revolutia din Decembrie 1989 am aflat ca Paul BRAN a devenit rector al Academiei de Studii Economice din Republica Moldova - ASEM, cu sediul la Chisinau. El a introdus leul moldovenex=sc aolo in Republica Moldova si a facu ca ASEM sa devina o institutie de invatamant superior respectata in lumea academica de pretutindeni.

Intre 1996 si 2004, Paul BRAN a ocupat functia de rector al ASE, in urma alegerilor desfasurate, lucru care mi s-aparut firesc, necesar si benefic, pentru ca ASE urma sa sufere transformari profunde, care s-o alinieze la marile universitati din lume. Intre 1999 - 2003 cat am fost eu sef de catedra am avut nenumarate intalniri cu recorul Paul BRAN si de fiecare data am plecat cu problema rezolvata in sensul dorit de mine pentru ca Paul BRAN era un om al faptelor, care intelegea instantaneu ce este bine pentru institutia pe care o conducea.

El este ctitorul cladirii impozante din Moxa, dar si al restaurarii Aulei Magna, cu sprijinul BNR, caci avea o relatie speciala cu guvernatorul ISARESCU. Lui i se datoreaza legarea cladirii istorice a ASE de cladirea din EMINESCU, iar constructia care face aceasta legatura se numeste Pasul BRAN. 

Paul BRAN a fost primul presedinte al senatului ASE, functie decorativa, care s-a dorit, dupa copia de la Universitatea BABES-BOLYAI insa sa fie functia cu cea mai mare putere, numai ca niciun rector nu va accepta asa ceva, drept care dupa alegerea rectorului, s-a modificat Carta si.

(04 ianuarie 2020)