Showing posts with label Adrian ATANASIU. Show all posts
Showing posts with label Adrian ATANASIU. Show all posts

Tuesday, November 10, 2026

Profesorul universitar Adrian ATANASIU

Adrian ATANASIU este născut la data de 21-12-1946.
În intervalul 1960 - 1965, Adrian ATANASIU a fost elev la Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din localitatea Târgoviște.
În intervalul 1965 - 1970, Adrian ATANASIU a fost student la Facultatea de Matematică de la Universitatea din București.
În intervalul aaaa - bbbb, Adrian ATANASIU a urmat cursuri de masterat la... (Notă: În perioada 
În intervalul 1974 - 1978, Adrian ATANASIU a derulat un stagiu doctoral.
În intervalul 1970 - 2011, Adrian ATANASIU a fost cercetător sau preparator universitar sau asistent sau lector sau conferențiar. Trebuie puse toate pozițiile ocupate:
1970 - 1972: preparator universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1972 - 1980: asistent universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1980 - 1990: lector universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1990 - 2001: conferențiar universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
2001 - 2011: profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București.
În iunie 1978, Adrian ATANASIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Adrian ATANASIU - C-Gramatici și codificatori arborescenți, Universitatea din București, 1978, 142 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Silviu GUIAȘU.
Adrian ATANASIU a scris lucrări referite prin:
Adrian Atanasiu - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
Adrian Atanasiu - Arhitectura calculatorului, InfoData, Cluj-Napoca, 2006, 206 pagini, ISBN: 978-973-87774-0-8.
Adrian ATANASIU - Bazele informaticii, suport de curs pentru anul II, Lito Universitatea București, București, 1987,
Adrian ATANASIU - Teoria codurilor corectoare de erori, Editura Universității București, București, 2001, 337 pag., ISBN 973-575-589-0
Profesorul universitar Adrian ATANASIU a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum:
Radu-Florian ATANASIU 
Marius MIHĂILESCU
În mână am acum un exemplar al cărții scrise de profesorul Adrian ATANASIU, referită prin:
Adrian ATANASIU - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
La pagina 191 se află bibliografia  ce conține 9 titluri, din care 3 sunt ale unor autori români și aici mă refer la Adrian ATANASIU cu lucrarea Bazele informaticii din 1987, Cristian CALUDE cu lucrarea Teoria algoritmilor din 1987 și Grigore MOLDOVAN cu Scheme logice și programe FORTRAN din 1978, Adrian LEU și Ioan TOMESCU cu Matematica aplicată în tehnica de calcul din 1980. Cărțile și articolele de revistă incluse în bibliografie au fost publicate în intervalul 1959 - 1992.
Cartea are 3 capitole și 3 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 24, intitulat Algoritmi - prezentare, realizează introducerea conceptelor de bază algoritm și subalgoritm.
Capitolul 2 de la paginile 25 - 55, intitulat Limbajul algoritmic pseudocod.
Capitolul 3 de la paginile 56 - 145, intitulat Clasificarea algoritmilor, prezintă algoritmi liniari cu exemplificări pentru:
- calculul mediei aritmetice,  
- restul împărțirii a două numere întregi,
- permutarea a două elemente,
- calculul polinomului de gradul doi.
Exemplificările pentru algoritmii ramificați se referă la:
- aflarea maximului dintre două și trei elemente,
- testarea divizibilității a două numere,
- rezolvarea ecuației de gradul cel mult doi,
- rezolvarea unei probleme de căutare.
Exemplificările pentru algoritmi ciclici se referă la:
- suma numerelor,
- contorizarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată,
- aflarea maximului dintr-un șir de elemente,
- lucrul cu matrice (inițializare),
- implementarea algoritmului lui Euclid,
- testarea dacă un număr este prim,
- ordonarea crescătoare a elementelor unui șir.
Anexa 1: Scrierea algoritmilor în limbajul BASIC.
Anexa 2: Scrierea algoritmilor în limbajul PASCAL.
Anexa 3: Indexul alfabetic al algoritmilor.
Am apreciat faptul că profesorul Adrian ATANASIU la definirea de algoritmi și subalgoritmi pornește de la exemple din viața de toate zilele.  Și eu în activitatea mea cu studenții discutam de realizarea algoritmului pentru prepararea mămăligii și mulți oameni se convingeau că viața bate filmul, cum viața bătea filmul și în cazul scrierii algoritmului prin care omul mănâncă ciorba dintr-o farfurie, algoritm ce trebuia descris pas cu pas. La paginile 13 - 49 sunt prezentate blocurile utilizate în descrierea unui algoritm și se ajunge la schema logică. La pagina 57 este dată schema logică pentru calculul mediei aritmetice a două numere. La pagina 71 este dată o schemă logică pentru aflarea maximului dintre 3 numere.
Implementarea structurii repetitive este dată la paginile 90 - 94. La pagina 100 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată. La pagina 103 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir egale cu o valoare, a elementelor mai mici decât valoarea dată și numărarea elementelor mai mari decât valoarea dată.
Schema logică pentru inițializarea cu zero a elementelor unei matrice este dată la pagina 119.
Prezentarea algoritmilor se face și cu ajutorul textelor, așa cum este exemplul de la pagina 141 pentru ordonarea crescătoare a elementelor unui tablou unidimensional.
Acum, în anul 2026, exemplele acestea au o cu totul altă semnificație, numai că lucrarea despre care scriu aici a fost realizată acum 33 de ani. La pagina 149 sus, este textul BASIC al rezolvării ecuației de gradul al II-lea când discriminantul duce către soluții reale. Acum programatorii au alte posibilități și au posibilitatea să ia în considerare și situația în care discriminantul este negativ, căci lucrul cu numere complexe nu mai este o mare filosofie.
Am apreciat cele două anexe în care se prezintă programe pentru soluționarea cam acelorași probleme în limbajele BASIC și PASCAL. Textele prezentate de autor sunt de calitate excelentă și au foarte multe texte lămuritoare care apar ca mesaje pentru utilizator. De exemplu, la pagina 162 se află programul BASIC ord_2 cu  22 instrucțiuni, iar la paginile 187 - 188 se află programul ord_2 cu 19 instrucțiuni, unele definind blocuri cu begin, respectiv, end.
Cartea este excelentă pentru cei care doresc să fie creativi în ceea ce privește descrierea algoritmilor oricât de sofisticați ar fi, pentru a se ajunge la scrierea de programe de foarte bună calitate.
Autorul vorbește clar despre algoritmi, spunând că nu există un algoritm pentru scrierea unui algoritm (pagina 13) și că algoritmul trebuie să fie determinist, să fie general și mai ales să fie finit, căci nimeni nu scrie un program pentru a rezolva o problemă particulară, cum ar fi calculul sumei 2+3, ci toți programatorii vor scrie un program pentru evaluarea expresiei e := a + b; faptul că se dorește evaluarea expresiei pentru a:=2 și b:=3 folosind programul scris este doar utilizarea programului pentru un set de date, dar programul va fi scris să fie rulat pentru oricât de multe seturi de date dorim.





(10 noiembrie 2026)

Sunday, August 23, 2026

Școala de Informatică de la Universitatea din București.

Școala de Informatică de la Universitatea din București include nume de referință ale domeniului și aici enumăr următoarele personalități:
Grigore MOISIL
Leon LIVOVSCHI
Solomon MARCUS
Dragoș VAIDA
Constantin P. POPOVICI
Octavian BÂSCĂ
Horia GEORGESCU
Virgil CĂZĂNESCU
Sergiu RUDEANU
Adrian ATANASIU
Nicolae ȚĂNDĂREANU
Alexandru MATEESCU
Gheorghe PĂUN
Marin POPA
Ioan TOMESCU - Data Structures, Editura Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 2004, 206 pag, ISBN 973-575-866-0
Ileana POPESCU
Dorin PANAITE
Victorina PANAITE
Liliana POPESCU
Cristian CALUDE
Luminița STATE
Liviu SOFONEA
Ileana STREINU
Denis ENĂCHESCU
Tudor BĂLĂNESCU
Mircea ADAM
Gheorghe ȘTEFĂNESCU
Radu GRAMATOVICI
Marin VLADA.
Sunt mult mai mulți specialiști în informatică la Universitatea București, autori ai unor lucrări importante și de aceea, pe măsură ce vor fi analizate cărțile scrise de aceștia, lista se va îmbogăți cu siguranță, pentru că o istorie a literaturii române de informatică este cu atât mai reprezentativă, cu cât include numele și lucrările importante din domeniu.


(24 august 2026)

Monday, May 15, 2023

Eu și comisiile de doctorat

Din start trebuie să spun că pentru mine doctoratul nu a fost o joacă nici de pe poziția de doctorand, nici de pe poziția de conducător de doctorat. De aceea, am căutat ca în comisiile de susținere a tezelor de doctorat să invit profesori de la alte universități și am o listă lungă cu numele de profesori invitați să fie recenzenți în comisiile de susținere a tezelor de doctorat, din care voi enumera aici pe profesorii Nicolae TOMAI, Ștefan NIȚCHI, Gheorghe SILAGHI, Ioan ANDONE, Victor PATRICIU, Cornelia BOTEZATU, Oprea DUMITRU, Victor PLOAE, Nicolae ȚĂPUȘ, Adrian ATANASIU, Mihaela MUNTEAN.
La rândul meu, am fost invitat să fac parte din comisii de susținere a tezelor de doctorat la Universitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Al. I. CUZA din Iași. Consider că greutatea unei teze de doctorat e dată și de valoarea comisiei care o analizează.



(15 mai 2023) 

Monday, February 27, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Adrian ATANASIU

Pe profesorul Adrian ATANASIU de la Facultatea de Matematică a Universității București l-am cunoscut prin intermediul profesorului Victor PATRICIU de la Academia Tehnică Militară. Eu eram directorul cursului de master de Securitate Informatică de la facultatea de Cibernetică din ASE și aveam obiectiv ca la acest curs să predea cei mai  buni profesori din România la disciplinele din planul de învățământ ale acestui curs de masterat. Aveam acolo în planul de învățământ disciplina Criptografie și profesorul Adrian ATANASIU era cel mai bun pe acest domeniu. L-am contactat și profesorul a acceptat, drept care el a ținut cursuri șli seminarii la masterul de Securitate Informatică din ASE.
Profesorul Adrian ATANASIU este absolvent al Facultății de Matematică de la Universitatea București, promoția 1970, pe vremea când facultatea avea durată de studii de 5 ani.
În intervalul 1970 - 1980, Adrian ATANASIU a fost asistent universitar.
În intervalul 1980 - 1991, Adrian ATANASIU a fost lector universitar.
Îm intervalul 1991 - 2001, Adrian ATANASIU a fost conferențiar universitar.
Din anul 2001 Adrian ATANASIU este profesor universitar, la vârsta de 54 de ani.
În anul 1977, la vârsta de 30 de ani, Adrian ATANASIU a susținut teza de doctorat intitulată C – Grammars and Tree Codifications și a obținut titlul de doctor în matematică.
De-a lungul timpului, profesorul Adrian ATANASIU a publicat numeroase articole și cărți în domeniul informaticii, din care enumer aici:
Adrian ATANASIU - Teoria codurilor corectoare de erori, Ed. Universit˘at¸ii Bucure¸sti, 2001. 
Adrian ATANASIU - Securitatea informației, vol 1 (Criptografie), Ed. InfoData, Cluj 2007.
Adrian ATANASIU - Securitatea informației, vol 2 (Protocoale criptografice), Ed. InfoData, Cluj 2009.
Adrian ATANASIU - Substitution with words and languages; Application to Cryptography, Mathematical aspects of natural and Formal languages, (Gheorghe PĂUN ed.), World Scientific vol.43 (1994), pp. 1-12
Adrian ATANASIU, Victor MITRANA -  Separable Encryption Systems; Multi-Agents systems, (Gh. P˘aun and A. Salomaa eds.), Gordon and Breach, London, 1998, pp. 29-36. 
Adrian ATANASIU -  Authentication of messages using P - systems – Considerations on a Multiset Model for Membrane Computing, , LNCS 2597 (2003), pp. 352-359.
În momentul de față suntem prieteni pe Facebook și-i urmăresc postările deosebit de interesante atât legate de excursiile pe care le face, cât și problemele de matematică incitante pe care le expune.
La profesorul Adrian ATANASIU m-a impresionat rigurozitatea cu care abordează problemele moderne din domeniul său de interes, diversitatea, noutatea și profunzimea soluțiilor oferite.



(27 februarie 2023)

Monday, July 10, 2017

Mecanismele lui Mucifer

Îi zic Mucifer, nu Gucifer, pentru că nu merită altceva. Un om care-și riscă familia anapoda, nici bărbat nu este, nici creier nu are, adică este un nimic, un nimic care trebuie explicat prin mecanismele sale interioare.
În lumea aceasta mare și foarte pestriță există tot felul de oameni, care mai de care mai speciali, care mai de care mai banali, care mai de care de luat în seamă, care mai de care de compătimit pentru cine sunt, pentru ce au făcut și mai ales, pentru câte trag din mizeriile făcute altora.
Există oameni care înmulțesc corect două numere cu câte 4 cifre fiecare.
Există oameni care extrag rădăcină pătrată din numere cu cel mult 6 cifre.
Există oameni care adună în minte șiruri de numere, fiecare având cel mult 5 cifre.
Există oameni care caredacă le spui o frază, ei o rostesc dandaratelea.
Există oameni care desenează lucruri diferite simultan cu ambele mâini.
Există oameni care rezolvă instantaneu un Ruby Cub sau chiar două.
Există oameni care construiesc pe lama unui cuțit o piramidă de 12 pahare cu picior.
Există oameni care rezolvă din prima careuri SUDOKU.
Există oameni care  au o dexteritate extraordonară de a rezolva jocuri pe computer.
Există oameni care mișcă lucruri cu puterea minții.
Există oameni care brodează față-verso perfect.
Există oameni care care văd în software cu mult mai departe decât văd toți ceilalți.
Cred că Marcel Lazăr LEHEL, cel care și-a zis Gucifer a fost un om cu abilități speciale native în a vedea cu tiotul altfel anumite aplicații software, ceea ce i-a permis accesarea cu ușurință a unor baze de date. El a fost acela care a reușit să facă tot felul de conexiuni, astfel încât a atins obiectivul propus, acela de a accesa conturi de e-mail, de a le schimba parolele, considerându-se proprietarul lor, după aceea.
Micifer a avut mecanismele proprii de a dezvolta activitatea sa în mod eficient, el văzând în resursele software cu totul altceva decât vedem noi muritorii de rând. El este șofer. Nu are facultăți și sunt sigur că în liceu nu a fost un elev de geniu, așa cum sunt mulți tineri care își găsesc adevăratele vocații în cu totul alte direcții în cu mult timp după ce au terminat liceul, acel cimitir, așa cum îl numea poetul George BACOVIA și căruia eu îi dau perfectă dreptate.
Dacă este s-o luăm la bani mărunți, oricine este pasionat de software și dorește să aprofundeze tehnicile de hacker-iat are tot ce trebuie să fie eficient, pentru că totul este la vedere. Documentațiile descriu la nivel de șiruri de baiți exact toate structurile implementate de peste tot. Vrea cineva să știe totul despre sistemele de gestiune a fișierelor, găsește totul în documentații. În documentații se găsesc structurile la nivel de bauți a etichetelor, se găsesc funcții și coduri pe biți, dar și instrucțiuni, proceduri și macrouri pentru accesare, inițializare, modificare și ștergere a câmpurilor. Adică acolo se află totul despre respectivul subiect. Cine vrea să facă orice, cu orice fișier de oriunde, citind documentația, bineînțeles că fără prea multă osteneală o va face cu succes. Parolele sunt niște câmpuri stocate în baze de date. În textele lămuritoare se spune că dacă vrei să dai o parolă, aceasta are cel puțin X caractere, dar nu mai mult de Y caractere, precizându-se o serie de restricții. Cu cât acele restricții sunt mai dure, cu atât câmpul de parolă va fi descoperit mai repede. Oricine știe puțină programare, identifică rapid câmpul de parole dintre câmpurile din articol care:
- au lungime Y baiți;
- au conținut structurat;
- au alcătuire aleatoare;
- respectă rfegulile impuse;
- utilizează subsetul de caractere cerut.
În mediul virtual, nu există lucruri de nepătruns și oricine își dezvoltă ca pasiune să ajungă într-un punct, indiferent de nivelul indicelui său de IQ, în proporție de peste 90% au rată de succes, pentru că totul se rezumă la a:
- ține minte multe lucruri extrem de exacte;
- face legături între pozițiile câmurilor, conținut și semnificație;
- realiza operații banale cu conținutul (comparații, extrageri, modificări);
- folosi din aproape în aproape rezultate intermediare;
- progresa la nivel de detalii pe verticală;
- persevera prin extinderea a ceea ce numește succes.
În opinia mea, Marcel Lazăr LEHEL este tipul care a avut timp și s-a concentrat în a cunoaște caracteristicile de detaliu tehnic a unor produse software și a folosi tot felul de detalii la nivel de poziții pe baiți și lungimi de câmpuri, astfel încât să acceseze orice elemente dintr-o bază de date și aici mă refer la baza de date a conturilor din aplicaia de poștă electronică. Cine este pasionat, va găsi în documentații exact locul unde este dată poziția structurii articolelor. Să nu uităm că acele câmpuri care sunt de tip șir de caractere au o lungime suficient de mare. Conținutul lor este aliniat la stânga, iar ceea ce nu se completează de utilizator este completat cu blancuri. Caracterul blanc are reprezentarea hexazecimală HTML   iar în ASCII, reprezentarea hexazecimală a spațiului este 20. Se știe că delimitatorul de terminare a șirurilor de caractere  în limbajul C++ este \0. Lumea crede că cei ce construiesc viruși sunt niște mici genii. Lumea crede că cei ce sparg conturi de e-mail sau care umblă cu mâinile până la coate cunt de o creativitate excepțională. Nu este adevărat. Pentru a face așa ceva trebuie un IQ undeva între 50 - 70. Cei cu acest indice peste 70 au alte preocupări inteligente, nu se bazează nici pe rețineri de cifre și nici pe operații elementare distructive parțial prin asigurarea reversibilității. De aceea eu nu am niciun respect pentru acești primitivi de doi bani, care pozează exact în ceea ce nu sunt, pentru că un IQ sub 70 nu este în niciun caz al unui tip genial. O dovedește faptul că cei ce fac astfel de mișcări sunt cei săraci cu duhul, dar și săraci la pungă și se gândesc în limitările lor severe să scoată și ei un ban sau o celebritate prin ceva. Unii fac grozăvii, cum a fost cel ce a atentat la viața papei IOAN PAUL al II-lea sau cel care a atentat la viața lui J.F. KENNEDY. 
Spun acest lucru, pentru că am studiat despre virușii informatici și am văzut că nu trebuie ha știință de carte pentru a face dintr-un conținut digital T un conținut T' prin virusare, ca printr-un produs software numit de devirusare, conținutul T' să devină T'', care să nu difere de T decât prin niște chestii nesemnificative. Mai greu este să se construiască un produs software de devirusare de către altcineva care nu a construit virusul, dar care este deștept și știe principiile după care se construiesc virușii, reușind să identifice ce transformări s-au făcut în T pentru a ajunge la T' și să facă ei produsul de devirusare ceva mai general care să facă revnirea la un T'' foarte apropiat de T, pornind de la un conținut virusat T'.
I-am detestat din toată ființa mea pe cei ce fac viruși pentru că mi-au inundat computerul, deși eu, vai sufletul meu nu lucrez nici cu conturi bancare, nici nu am aplicații după care să scot bani, ci sunt un amărât de individ care fac și eu ba una, ba alta cu niște nenorocite de fișiere, să văd cum se activează niște chestii normale, ca orice individ ieșit la pensie, care nu vrea să-i adoarmă creierul și să-i moară neuronii, căci BĂSESCU m-a numit în răutatea sa ancestrală, asistat social, fie-i spurcat numele. Pe cei din zona criminalității informatice i-am detestat, nu pentru că i-am invidiat că ar avea oarece performanțe, ci pentru că niște primitivi cu IQ sub nivelul mării s-au dus exact acolo unde nu le fierbe oala, oală care se adresează numai celor cu IQ foarte bun, oale cu bucate gustoase și bănoase.
Nu vreau să mă laud, dar vreo zece ani am fost directorul masterului de Securitate Informatică din ASE, unde au predat marii profesori Victor PATRICIU, Ioan BICA, Valentin CRISTEA, Nicolae TOMAI, Mihaela MUNTEAN, Adrian ATANASIU, curs al cărui handbook a apărut chiar în primii ani de la debutul său, care se identifică prin Ion IVAN, Cristian TOMA – Informatics Security Handbook, ASE Publishing House, Bucharest, 2006, 420 pp., ISBN (10) 973-594-840-0, ISBM (13) 978-973-594-840-5 și care este de consultat în mediul virtual.
Cred că am ajuns la câteva concluzii privind perfect cybersecurity systems - PCS, dar lumea nu este preocupată de așa ceva, ci exact de latura spectaculoasă a violării acestui spațiu virtual, pe pricipiul, violează-mă că-mi place la nebunie. Dacă ar fi altfel, cu siguranță că în mediul virtual lucrurile ar sta cu totul altfel, pentru că nici nu este greu și nici nu este scump. Numai în țările foarte sărace apar vracii, remedii universale, bioenergoterapeuții, vizionarii, practicante ale magiei albe, miracolele zilnice, semnele cerești, minunile nedemonstrabile, atoatecunoscătorii ambulanți, magicienii artificiali, hackerii primitivi și tot ceea ce presupune ignoranță, apucături dosnice și incultură la greu.




(10 iulie 2017)