43 deși 33

43 nu este numai un număr prim, ci este numărul de propuneri de candidați pe listele partidelor care participă la alegerile din 9 iunie 2024 pentru Parlamentul European. la Biroul Electoral Central se află listele cu cei 43 de candidați ai fiecărui partid.
Regulile sunt clare. dacă un partid obține 5% primește 2 locuri de europarlamentar. Dacă o alianță primește 8% din voturi, primește 3 locuri de europarlamentar. Un in dependent dacă obține mai mult de 3,2% din voturi, primește un loc.

România are dreptul la 33 de locuri în Parlamentul European. Nu am să înțeleg niciodată de ce trebuie listele să conțină 43 de candidați, deci mai mult cu 10 decât numărul maxim de locuri la care are dreptul țara noastră. Tot pe această linie se mai înscrie și ideea partidelor care în sondaje nu dețin peste 60% din intenția de vot, de a avea același număr prim, 43 de candidați.

Nu mă miră absolut nimic, din moment ce în spațiul mioritic sunt votați și candidații pentru care se organizează privegi sau merg la vot și persoanele decedate în urmă cu dou sau cinci saqu chiar zece ani.

O abordare mai realistă ne-ar scoate din marasmul situațiilor imposibile, dar mai e mult până departe, căci atât timp cât în constituție nu apare cuvântul onoare, ca element ce trebuie să ne caracterizeze, nu ai ce să ceri celor fără de onoare sau cu onoarea pierdută undeva în spațiu.


(08 iunie 2024)

Se apropie momentul te zero (T0)

Se apropie momentul te zero (T0)  și aici mă refer la declanșării campaniilor electorale pentru lungul șir de alegeri care vor avea loc în anul 2024. 

Alegerile pentru Parlamentul European se vor produce în intervalul 6 iunie - 9 iunie 2024, ceea ce înseamnă că până atunci mai sunt nouă luni. Aceste alegeri sunt o miză extrem de importantă pentru partide din simplul motiv că fiecare partid va avea mai mulți bani câ cât are mai mulți europarlamentari. Cine crede că un europarlamentar care încasează Ț euro pe lună nu duce la partid o sumă așa cum se plătea tribut la turci, chiar trăiește pe o altă lume.

Deja au început discuțiile legate de formarea de liste pe la partide. Este importantă alcătuirea listelor, mai ales de punerea pe poziții eligibile a celor care au capacitatea de a atrage voturile electoratului. Sunt puși pe liste pe poziții eligibile, șefi de partid, europarlamentari de succes, primari, miniștri, cântăreți, sportivi, influenceri, nume de mare rezonanță, inclusiv pușcăriași, violatori, borfași, amante. Fiecare defilează cu ce are. Miza fiind foarte mare, căci sunt bani mulți în joc, lupta este strânsă și ceea ce se vorbește pe la colțuri arată că deja au apărut nemulțumiții care invocă principii, reguli, morală și altele, pentru a-și justifica modul zgomotos în care contestă schițele de liste care se clocesc în birouri cu ușile închise.

Dacă pentru alegerile pentru Parlamentul European sunt mari discuții, lucrurile se vor amplifica și mai mult pentru alegerile locale și cele parlamentare, cât și pentru cele prezidențiale. Se vor cheltui bani în neștire. Momentul  T0 va fi definitoriu și față de alegerile precedent, prezența la urne a certățenilor va fi cu mult mai mare și socotelile celor care fac listele vor fi greșite, iar rezultatul va fi o surpriză totală. Unii vor ridica din umeri, făcându-se că nu-și amintesc de 30 ianuarie 1933. Lumea uită că istoria se repetă, vai de capul nostru, doar pentru că suntem fie cu memorie scurtă, fie suntem nepăsători, deși trăim cum dorim.

(27 octombrie 2023)

Bilanțul de dinainte de alegerile pentru Parlamentul European

Au mai trecut 5 ani de la alegerile care au avut loc între 23 și 26 mai 2019 și la care au fost aleși cei 751 de parlamentari care să-i reprezinte pe cei 512 milioane de locuitori din cele 28 de țări membre ale UE de la acea vreme. În cei 5 ani care s-au scurs Europa a cunoscut transformări de excepție, mai ales din cauza restricțiilor impuse Rusiei invadatoare a Ucrainei din februarie 2022.

Democrația se exprimă prin vot, iar votul trebuie să mulțumească pe toată lumea sau cel puțin o majoritate, ca o directivă sau o lege să treacă. Faptul că UE nu are o constituție, că directivele chiar dacă sunt obligatorii au termene foarte largi și aplicabilitatea lor trebuie să țină seama de particularitățile statelor, arată că chiar după foarte mulți ani de la fondarea UE, lucrurile se mișcă cu dificultate, din moment ce există decalaje foarte mari între state.

În anii care s-au scurs de la alegerile din anul 2019 s-au întâmplat foarte multe, iar provocările cărora a trebuit ca Bruxelles să facă față au fost destul de multe și destul de complicate.

A venit pandemia și chiar dacă OMS a bâjbâit nepermis de mult, UE a luat decizii corecte, mai ales în ceea ce privește politica vaccinurilor, asigurând uniformitatea derulării campaniilor de vaccinare. Că lucrurile au decurs cu totul diferit de la țară la țară, este o cu totul altă poveste, dar faptul că UE a asigurat dozele de vaccin a fost lucrul cel mai important. Cârcotașii au vorbit de corupție, dar gura lumii nici pământul nu o astupă, se știe de foarte mult timp.

A venit PNRR și faptul că cele 27 de state au reușit să adopte acele planuri naționale de redresare și reziliență, arată că dacă se vrea, se face tot ce trebuie pentru a derula un proiect grandios, dar totul depinde la implementare de fiecare stat în parte.

Există aspecte concrete de care trebuie să ținem seama când vorbim despre UE și aici mă refer la cercetarea științifică, pe care eu o notez cu 4(patru) pentru că pandemia a arătat că UE nu a reușit să pună pe piață un vaccin de ultimă generație prin forțele proprii, iar restul cu rachete, cu sateliți și alte tehnologii sunt frecții la un picior de lemn, din moment ce unitățile de cercetare din UE nu au fost în stare să spună prezent tocmai când ne ardea buza.

Faptul că și în conducerea UE au apărut acte de corupție, arată nu că lupta cu corupția este eficientă și că criteriile de selecție a celor care conduc în UE sunt ineficiente și trebuie lucrat la ele. Eu am văzut pe la televiziune cum deputați din PE se împiedică în vorbire, cum ridică probleme neesențiale, ceea ce arată că la nivelul UE nu s-au propus și nici impus criterii de selecție a celor care să-i reprezinte pe cetățeni. Am văzut cazuri de parlamentari europeni cu două legislaturi în spate care nu știau nicio limbă străină. Nu-mi mai pun întrebări legate de eficiența muncii lor, căci răspunzul ar fi jenant.

La un bilanț al celor patru ani și jumătate scurși din mandatele parlamentarilor europeni, prin ceea ce au făcut ei acolo le dau nota 5(cinci) cu indulgență, iar parlamentarilor români le acord nota 3(trei) pentru ineficiență, pentru abordări disipate și pentru zgomotul pe care îl fac la București.


(21 septembrie 2023) 

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Dan-Ștefan MOTREANU

Dan-Ștefan MOTREANU este un bărbat de 52 de ani.
Dan-Ștefan MOTREANU este absolvent al Facultății de Litere Filosofie Istorie de la Universitatea de Vest din Timișoara, promoția 1995.
Dan-Ștefan MOTREANU este membru PNL din anul 1990.
Dan-Ștefan MOTREANU a fost secretar general al PNL.
Dan-Ștefan MOTREANU a fost deputat în intervalul 2004 - 2016.
Dan-Ștefan MOTREANU este europarlamentar din anul 2019.
Dan-Ștefan MOTREANU a fost ministru al agriculturii în intervalul 6 decembrie 2006 – 5 aprilie 2007. 
Dan-Ștefan MOTREANU m-a dezamăgit că deși este unul dintre greii PNL, cu un cuvânt ascultat în partid, nu l-am văzut făcând o evaluare corectă în septembrie 2020 la congresul PNL când a fost ales ca președinte Florin CÎȚU, adică să-l văd pe Dan-Ștefan MOTREANU că se opune alegerii acestuia ca președinte.
Dan-Ștefan MOTREANU m-a dezamăgit că nu l-am văzut  că-l critică și pe Ludovic ORBAN pentru abuzurile și ineficiența din pandemie.
Dan-Ștefan MOTREANU m-a dezamăgit că deși este un tip deosebit de capabil stă la Bruxelles și nu are intervenții așa cum are rareș BOGDAN, pentru a se implica în ceea ce se întâmplă aici pe Dâmbovița și crează senzația că este un politician resemnat.
Dan-Ștefan MOTREANU m-a dezamăgit că eu îl știam luptător eficient și el acum nu mai este așa cum era cândva când nu era europarlamentar. dacă acum gândește o strategie, aș vrea s-o văd, dar au trecut 3 ani de mandat și nu am văzut nimic de la Dan-Ștefan MOTREANU.
Nu mai spun de faptul că Dan-Ștefan MOTREANU m-a dezamăgit, că asemeni oricărui europarlamentar român ajuns în PE uită de unde a plecat și se urcă într-o sferă abstractă. Eu vroiam să-l văd pe Dan-Ștefan MOTREANU că se ocupă de ceva din PNRR, ceva care are și o latură concretă, o grădiniță, o bordură, un vaccin, un ceva acolo, pe care-l urmărește și ne arată că el Dan-Ștefan MOTREANU stăpânește proiectul de la început până la sfârșit și că un grup de oameni sunt îndreptățiți să arate cu degetul spre Dan-Ștefan MOTREANU, căci el este cel care a implementat acel ceva. N-a fost să fie și sunt dezamăgit.

(05 octombrie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Maria GRAPINI

Maria GRAPINI se recomandă ca om de afaceri.
Maria GRAPINI este o femeie de 68 de ani.
Maria GRAPINI este în politică undeva din 2006.
Maria GRAPINI a fost în PC, PPU și acum este în PSD.
Maria GRAPINI vorbește mult și este nemulțumită de guvernanții care sunt la putere când PSD e în opoziție. În Parlamentul European ea se laudă cu poziții în care își țara și critică pe acei europarlamentari care nu fac front comun cu ea..
Maria GRAPINI m-a dezamăgit că vorbește prea mult și spune prea puține.
Maria GRAPINI m-a dezamăgit că deși e de mulți ani PE nu am văzut ceva anume făcut de ea, un ceva care să-i poarte numele sau un ceva care să stopeze o acțiune care ne-ar fi fost defavorabilă, deși se laudă că se zbuciumă în grupul de lucru în care  își desfășoară activitatea  ca membră.
Maria GRAPINI m-a dezamăgit și prin comportamentul ei de vedetă pe aeroportul din Timișoara când m-am nimerit venind de la un doctorat. Colegul cu care ne întorceam la București a remarcat-o și mi s-a părut cam exagerat ce aere își dădea când așteptam avionul care avea o oarecare întârziere.

(05 iulie 2022)

Listele pentru europarlamentare

Partidele semnificative și-au definitivat listele cu cei care candidează.

Ceea ce este sigur se leagă de faptul că 1 candidat = 3% voturi obținute de partid, cu condiția ca partidul respectiv să treacă pragul de 5%.

Cum stau acum lucrurile, nu sunt așa de încurajatoare, atât timp cât politica dâmbocvițeană este exact cea de Ev Mediu, în care vocile sunt foarte diverse și există mai multe Înalte Porți, iar oamenii chiar cred că lasă o impresie bună dacă se duc să se toarne unii pe ceilalți.

Noi, avem o vorbă: ferește-mă de prieteni, Doamne, că de dușmani mă feresc singur. Funcționează de minune această gândire.

Îmi aduc aminte cum acum mulți ani, într-un context am discutat trei persoane despre o problemă foarte importantă, unde trebuia discreție totală. Toți am convenit că așa vor sta lucrurile. A doua zi, am avut surpriza că documentul despre care ziceam că va fi discret până la o discuție cu factori interesați, se lăfăia într-un cotidian central.

I-am dat telefon celui pe care îl consideram cel mai serios. Omul a rămas siderat, cum siderat eram și eu. El a discutat cu al treilea, care cu o seninătate demnă de altceva, a zis că era normal să dea documentul mai departe. Morala a fost pentru mine că insul era o javră și că la un moment dat nici umbra nu mai reprezintă tovarășul meu mut. Va trebui să mă tem de umbra mea, căci nu ar fi exclus să se apuce să vorbească și va fi vai și amar de mine.

Aici am legat de cei care vor pleca la Parlamentul European, căci nu am nicio așteptare, atât timp cât coreul de 31 cântă pe 31 de voci, nu dictate de conștiință, ci de interese meschine, pe care istoria nu le va consemna nici măcar la și altele.

Se pare că joi este termenul limită de depunere a listelor. Abia aștept să le văd confirmate de BEC.

26 martie 2019)