Concluzii bizare despre temperaturile caniculare

Se vorbește despre temperaturile caniculare, despre maximele istorice și toată lumea cade pe spate. Eu cred cu probabilitate de peste 80% că totul este o aiureală, să nu spun o goană după senzațional, căci cu o probabilitate de peste 90% datele folosite sunt nereprezentative și comparabile și punct. 
Să mă explic: pentru a avea medii aritmetice reprezentative în ceea temperaturile este nevoie de:
- proceduri clare,
- aparate de măsură calibrate,
- personal instruit,
- sistem de transmitere,
- program orar fixat,
- locații stabilite,
- teste statistice.
Am mari îndoieli că acum 20 de ani aparatele de măsură au fost calibrate, că punctele unde au fost măsurate temperaturile au fost aceleași ca punctele de azi, că procedurile de măsurare au rămas aceleași. Dacă nu stau așa lucrurile, datele înregistrate acum 20 sau 40 de ani nu sunt omogene cu datele măăsurate azi, deci nu au cum să fie agregate pentru a da medie aritmetică, deci media aritmetică este nereprezentativă, ca si cum am aduna mere cu pere.
Nu este târziu nici acum să fie definite procedurile, să fie calibrate aparatele și să se definească tehnici de corectare a erorilor de măsurare, pentru a face datele din seriile lungi culese de-a lungul anilor, să fie omogene, comparabile și seriile să intre în calculul mediilor aritmetice. Nu este exclus ca rezultatele să nu mai fie pe placul celor care delirează asupra temei încălzirii globale. Să nu uităm că media aritmetică este reprezentativă dacă datele sunt omogene, comparabile și culese după aceeași procedură.

(24 iulie 2024)

Risipa la români

Conceptul de risipă trebuie înțeles corect și trebuie luate măsurile necesare fie pentru a reduce risipa, fie pentru a elimina risipa.
Există risipă care se vede.
Există risipă care nu se vede.

Dacă se sparge o conductă de apă și în mijocul străzii aparte o baltă, atât timp cât apa din conductă se revarsă în mijlocul străzii, această apă este apă risipită, din moment ce ea era destinată consumului și se duce acum în toate direcțiile, pentru a fi absorbită de pământ.

Dacă în remorca unui tractor se pune grâu și remorca nu este etanșă și pe măsură ce se deplasează, grâul curge pe stradă, tot grâul care se pierde pe traseu reprezintă resursă risipită, căci grâul trebuia să ajungă la moară pentru a deveni făină, iar pierderea llui pe drum, cel mult devine hrană pentru păsările cerului.

Acum foarte mulți ani, am văzut cum un șofer a acționat greșit bascularea unor geamuri care trebuiau să ajungă la ferestrele unui bloc, geamuri care prin căderea din remorcă s-au făcut țăndări, transformându-se în acest fel într-o risipă perfectă de resurse.

Tot ce am prezentat aici reprezintă resurse risipite care se văd, ne dăm seama de ele, căutăm ca pe viitor să nu se mai producă, dar există risipă de resurse care nu se văd sau dacă se văd nu le încadrăm în categoria resurselor risipite.

Risipa de timp este un tip de resursă care se risipește la tot pasul, dar pe care nu o sesizăm și o încadrăn necorespunzător în alte categorii, dar în realitate este risipă de resursă.

Să ne imaginăm că un tânăr urmează o facultate, se califică într-o meserie pe durata a trei sau patru sau șase ani și obține o diplomă care-i dă dreptul să profeseze în respectiva meserie cu brio, pentru că rezultatele sale la examene au fost dintre cele mai bune. După terminarea facultății, tânărul respectiv trece să lucreze în cu totul alt domeniu, unde câștigă de câteva ori mai mult decât ar câștiga dacă și-ar exercita profesia pentru care a terminat o facultate. În opinia mea, aceasta este o risipă de resursă pe care a făcut-o tânărul, căci avea posibilitatea să facă exact facultatea pentru care exercită profesia după terminarea altei facultăți, care nu-i folosește la nimic. Societatea acceptă astfel de modalități de a risipi resursele și procesul de instruire Bologna prin scurtările ciclurilor de instruire și prin flexibilitățile create cu creditele transferabile, a căutat să reducă risipa de resurse și să ofere tinerilor posibilitatea de a se pregăti exact pentru profesiile unde vor lucra pe piața muncii.

Risipa de resurse este la tot pasul. Trecem în orice moment pe lângă locuri care reprezintă expresia risipei de resurse.

Vedem clădiri în construcție abandonate. Ele reprezintă risipă de resurse.

Vedem arbori abia plantați, dar uscați. Ei reprezintă risipă de resurse.

Vedem peturi aruncate. Ele reprezintă risipă de resurse.

Vedem tineri care taie frunze la câini. Ei reprezintă expresia risipei propriilor resurse.

Este important să vedem mai clar cum stă treaba cu risipa de resurse și să încercăm să cuantificăm resursele care se pierd inutil, pentru a avea o imagine mai clară, căci înainte de a vorbi de schimbările climatice, trebuie să vorbim despre pierderea de resurse, căci între poluare și schimbările climatice se interpune risipa de resurse și dacă nu-i acordăm atenție, degeaba ne vom cârpi într-o parte, căci ne vom rupe din alte câteva mii de părți, iar munca noastră de combatere a cauzelor care determină schimbările climatice va fi o muncă în zadar.


(08 iulie 2024) 

Teoria variațiilor aleatoare

este de bun simț să facem afirmațiile următoare:
- frunzele dintr-un copac diferă între ele ca formă și dimensiune,
- oamenii diferă unii de ceilalți prin parametrii stabiliți,
- literele pe care le scriem repetat au diferențe mai mici sau mai mari,
- norii de pe cer nu seamănă între ei,
- anii care trec sun mai ploioși sau mai secetoși, dar niciodată la fel.
Sunt constatări pe care le facem și pe care cred că oricine le acceptă, căci numai cu rigla se trage o linie dreaptă, numai cu compasul se desenează un cerc perfect. Numai cu echerul și cu rigla se desenează un pătrat așa cum este definit pătratul.

Pământul se rotește în jurul axei sale, dar nicio rotație nu seamănă cu o alta, nici ca durată, nici ca înclinația axei. Diferențele nu sunt foarte mari, din moment ce ziua tot cam 24 de ore are și avem și zi și noapte acolo în cea mai mare parte a zonelor de pe Pământ. Cu toții am acceptat existența erelor geologice de milioane și milioane de ani, ceea ce înseamnă că planeta Pământ a avut fluctuații în ceea ce privește traiectoria cu care a evoluat în jurul soarelui, fie că distanța față de soare a fost mai redusă, fie că a crescut această distanță, dar și axa Pământului a avut variațiile ei. Acele variații nu au fost bruște și de aceea erele geologice au durat milioane și milioane de ani. Dacă fluctuațiile nu au fost bruște, dacă s-ar înregistra datele pe acele ere geologice, s-ar vedea că există trendul ascendent al temperaturii dacă Pământul tinde să se încălzească și să apară dinozaurii, respectiv, dacă trendul este descendent, Pământul tinde să se răcească și dinozaurii dispar. Dacă au dispărut dinozaurii și noi descoperim tot felul de fosile legate de ei, iar acum este mai cald, este clar că era geologică pe care o traversăm este caracterizată prin creșterea temperaturii. Dacă zicem noi că o eră geologică durează milioane și milioane de ani, iar acum este ceva mai cald, deci au trecut puține milioane de ani de când a început era noastră geologică, fapt care mă duce la ideea că încă vreo câteva milioane de ani n-ar trebui să ne facem griji vecine cu isteria, că Pământul se va înfierbânta, iar variațiile climatice sunt un lucru firesc, iar problema cu încălzirea globală este doar o joacă de copii. Ceea ce trebuie să ne preocupe pe noi se leagă doar de sănătatea noastră. Adică noxele din atmosferă trebuie reduse sever pentru că afectează sănătatea noastră. Bioxidul de carbon, pârțurile vacilor și alte mizerii din atmosferă atentează la sănătatea plămânilor noștri și punct. Treaba cu planeta, cu curățenia planetei este doar o problemă de zbanc, dar fondul problemei mediului este strict legat de sănătatea noastră și atât. 

Sunt oripilat de faptul că specialiștii în serii de date îi lasă pe tot felul de ageamii să tragă cele mai aberante concluzii din prelucrarea de serii de date de 10 sau 100 sau 150 de termeni, pentru perioade de mii sau milioane de ani. Cei ce fac prognoze și nu spun explicit care au fost ipotezele lor de lucru sunt doar niște farsori de doi bani, care caută doar să manipuleze populațiile pentru a stoarce de la acestea fie voturi, fie bani din taxe și impozite pentru chestii imaginare și neadevărate.

(06 februarie 2024)
 

Cum e cu încălzirea globală, neamule?

Încălzirea globală este o temă pe agendele:
- oamenilor politici,
- cercetătorilor științifici,
- cetățenilor oarecare,
- mass-media de pretutindeni,
- gurilor-cască universale.

Cine a studiat un pic de statistică a aflat că seriile de date care se prelucrează trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi considerate bune și de luat în seamă, iar indicatorii calculați nu sunt nici pe departe perfecți, ci au caracter orientativ, buni de fundamentat decizii, dar tot omul este cel care își asumă toate responsabilitățile. Prognozele, toată lumea știe, au o încărcătură specială, fără a li se da putere de lege, căci ipotezele pe care sunt construite sunt îmbălsămate cu subiectivism cât cuprinde. Cine prezintă rezultatele unei prognoze fără a oferi detalii asupra ipotezelor folosite, este un mincinos, un diletant, un ignorant, un manipulator, un troglodit și un farsor ordinar.

Omenirea a aceptat existența erelor geologice. Omenirea a acceptat că o eră geologică durează multe milioane de ani. Omenirea a acceptat că omul s-a transformat din maimuță în ceea ce suntem acum în câteva site de mii de ani. Rezultă clar că totul este în mișcare, că nimic nu este identic de la o zi la alta, de la o lună la alta, de la un an la altul. Așa cum au fost ere geologice reci, tot așa vor fi ere geologice călduroase și toate vor alterna firesc, obiectiv, independent de ce cred eu sau tu sau el sau ea.

În acest context, cei ce trag concluzii pripite folosindu-se abuziv de seriile de date statistice, sunt manipulați și la rândul lor manipulează, căci în joc sunt interese imense, care pe scara evoluției tehnologice trebuie să impună ceea ce doresc cei care dețin puterea economică și financiară.




(26 noiembrie 2023)

#REZIST: Pârțul de vacă

Studiile arată că metanul joacă un rol esențial în accentuarea efectului de seră în încălzirea globală. Tot studiile arată că gazele provenind de la vaci conțin metan și această specie prin modul în care vacile procesează mâncarea și elimină gazul numit metan, transformă această specie de animale într-un factor de accentuare severă a încălzirii globale. În mașina 133, un bărbat mai mucalit vorbea cu un altul că pârțurile de la vaci crează mari probleme în ceea ce privește accelerarea încălzirii globale. 

Producerea cărnii sintetice de vită, va determina scăderea numărului de vaci pe Terra și deci va scădea contribuția acestei specii de animale în producția de metan și deci se va reduce componenta metan în dinamica fenomenului de seră, care este forma concretă a încălzirii globale. 

Se merge și mai departe, în ideea aplicării unor tratamente la vaci pentru a minimiza emisia de metan și deci controlul pe care omul îl are asupra fenomenului încălzirii globale. oamenii de știință se gândesc la tot felul de soluții, care mai de care mai interesante, dar toate orientate asupra minimizării emisiilor de metan care provin de la vaci.

Consider că este momentul ca oamenii de știință să facă cercetări mult mai serioase și mai sistematice pentru a identifica toți factorii care accelerează încălzirea globală, astfel încât măsurile care se iau să fie corelate, sistematice, eficiente, consistente și realiste.

(03 iulie 2023)

Aiureli la nivel planetar...

Sunt lucruri foarte simple de care trebuie să ținem seama.
O eră geologică are o durată de milioane și milioane de ani.
Metodele statistice permit extrapolări pentru câțiva ani, în niciun caz pentru milioane de ani.
Clima Pământului este influențată de nenumărați factori și fizicienii trebuie consultați cu mult mai multă atenție, căci există și problema inversării polilor magnetici ai Pământului.

La ora actuală dispunem de:

- mii și mii de calculatoare legate în rețea,

- zeci și zeci de mii de senzori de temperatură,

- suport pentru stocarea de volume imense de date,

- algoritmi de data science pentru seturi imense de date.

Pentru a face știință cu adevărat se impune definirea de proceduri privind:

- locurile de unde se culeg date,

- intervalele la care se culeg datele,

- modul de stocare a datelor,

- regăsirea datelor,

- reprezentativitatea datelor,

- validitatea indicatorilor care se vor calcula.

A ne apuca acum să tragem concluzii privind creșterea cu 1,5 grade a mediei temperaturii este ca și cum ne-am încălța pantoful stâng în piciorul drept și pantoful drept în piciorul stând, după care să concluzionăm că așa este la modă. 

Acum este la modă să vorbim despre schimbările climatice, să tragem concluzii, noi, de capul nostru, fără a-i consulta pe specialiști, căci interesele noastre politice sunt deasupra concluziilor științifice.

În opinia mea, toate calculele care se fac la ora actuală conduc la concluzii eronate pentru că:

- procedurile de culegere a datelor sunt neomogene,

- indicatorii calculați sunt fundamentați pe ipoteze eronate,

- extrapolările sunt forțate în raport cu duratele erelor.

Din dorința de a atrage atenția asupra unor fenomene reale, se fac legături forțate între factori și concluziile sunt greșite. Este adevărat că tăierea pădurilor duce la eroziunea solului. Deci, nu mai trebuie continuat procesul de tăiere a pădurilor. este adevărat că poluarea industrială distruge calitatea aerului din zonă, deci tyrebui introduse filtre și schimbate tehnologiile. Este adevărat că automobilele poluează. Trebuie perfecționate tehnologiile pentru a scădea poluarea. Chestia cu planeta este vrăjeală. Fiecare dintre noi trebuie să ia măsuri. O educație a fiecăruia dintre noi, va duce la îmbunătățirea mediului nostru înconjurător. Chestia cu planeta ar fi de luat în calcul dacă ar exista serii de date pe vreo 5.000 de ani, datele ar fi culese după reguli unanim acceptate și indicatorii rezultați din calcule ar fi testați, iar credibilitatea lor ar depăși 97%. Dacă așa ceva nu există, glumele proaste nu au ce căuta pentru a substitui educația pentru mine, pentru tine, pentru noi toți, ca să ne comportăm ca buni cetățeni.



(02 ianuarie 2023)

Folosirea metodelor statistice pentru a demonstra orice

Acum, așa-zișii oameni de știință, ignoranți prin definiție, iau aerul acela de înțelepți și vin cu:
- serii de date,
- grafice,
- modele matematice,
- rezultate ale prognozelor,
pentru a susține cele mai năstrușnice teorii, care să vină să lanseze concluzii politice care-i avantajează pe stăpânii lor, stăpâni care știu că respectivii nu sunt somități autentice, ci doar niște indivizi care au trecut prin școli slabe, ca gâsca prin apă.
Se bate monedă pe încălzirea globală. Pentru a vorbi de încălzirea globală, seriile de date trebuie să fie:
- suficient de lungi,
- construite pe o metodologie unitară,
- culese cu instrumente calibrate,
astfel încât să fie comparabile, omogene, complete și mai ales neafectate de erori de culegere, de stocare și de transmitere. Așa zișii savanți care lansează teorii lipsite de substanță științifică, nu suflă o vorbă despre modul cum au ajuns la rezultate, pentru ca oricare dintre noi să efectuăm reproductibilitatea rezultatelor. Ei nu vorbesc deloc despre reprezentativitatea mediilor obținute, mai ales câns spuncă mediile temperaturilor din lunile de vară ale ultimilor Ț ani sunt cu 5-8 grade  mai mari decât mediile acelorași de la începutul secolului, să zicem. Un statistician serios ar trebui să ne spună că seriile de date au fost construite cu aceleași proceduri și temperaturile au fost măsurate în aceleași locuri, în aceleași zile și mai ales, la aceleași ore.
Eu știam un proverb machedonesc: dacă întro oală de ciorbă, pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Proverbul acesta se potrivește studiului încălzirii globale, căci dacă doar  un element dintr-o serie de date este anapoda cules, toate rezultatele sunt afectate și șandramaua construită este un fals grosolan, căci niciodată un criminal nu va susține că și-a omorât victima doar un pic și nici un violator nu va spune că a violat victima doar puțintel. 
În știință, ori totul este perfect și concluziile sunt corecte, ori totul este greșit și rezultatul nu mai interesează pe nimeni.

Amatorismul și superficialitatea cu care este tratată încălzirea globală, au făcut să mi se pară totul o glumă nereușită și se pare că NASA duce spre astfel de concluzii.

(03 septembrie 2022)