Formule ale statisticii utilizate în culturism

Ca să nu se sperie lumea, voi pune aici câteva dintre formulele simple ale statisticii utilizate în culturism. Ele sunt timple, dar foarte importante și mai ales utile. Presupun înregistrări de forma:

Nr. crt.   Nume culturist   Înălțime

-----------------------------------------

   01           Gigel_1             X1

   02           Gigel_2             X2

   03           Gigel_3             X3

----------------------------------------------------------------

   0k           Gigel_k             Xk

----------------------------------------

    n           Gigel_n             Xn

în care sunt luate elementele unei colectivități sau de forma:

     Data         Durată antrenament

--------------------------------------------

01.02.2018             45'            

02.02.2018             55'            

03.02.2018             35'

04.02.2018             45'            

05.02.2018             55'                        

.............................

26.02.2018             75'            

27.02.2018             85'  

în care se notează evoluția în timp a unei caracteristici din activitatea unui culturist.      Durarele antrenamentelor se notează și ele generic tot cu X1, X2, X3,...Xn. 
Culturiștii scriu zilnic sau periodic:
- structuri de antrenamente;
- cantități de suplimente consumate;
- calorii arse;
- caloriile din mâncare;
- greutățile ridicate;
- duratele antrenamentelor;
- numărul de seturi și numărul de repetări;
- greutatea;
- circumferințe.
Instructorii scriu despre elevii lor:
- vârsta:
- greutatea în momentul de start;
- data de început;
- număr antrenamente săptămânale;
- durate planificate la antrenamente;
- durate efective;
- măsurători biometrice.
Pentru multe dintre acestea se calculează nivelurile medii, iar pentru a vedea că rezultatele calculelor sunt corecte se calculează coeficientul de variație.

Formule utilizate frecvent în măsurarea unor caracteristici cantitative din activitatea culturiștilor sunt:

- formula mediei aritmetice care se scrie fie dezvoltat 

fie concentrat folosind semnul de însumare care se scrie astfel:

- formula dispersiei care  se scrie fie dezvoltat astfel:

fie concentrat, care se scrie astfel:

- formula abaterii medii standard 

- formula coeficientului de variație care se scrie astfel:

care arată că media este reprezentativă dacă el este mai mic decât 35% sau este nereprezentativă, seria de date fiind omogenă, iar în caz contrar și înseamnă că seria de date nu este omogenă.
Am scris articole folosind aceste formule pentru a stabili:
- durata de vârf în activitatea culturiștilor;
- durata cât culturiștii sunt în activitate;
- vârsta de ieșire din activitatea de performanță a culturiștilor. 

Deocamdată, aceste formule trebuie luate ca atare. Dispersia arată cât de diferite sunt datele măsurate între ele, iar coeficientul de variație spune dacă avem o colectivitate omogenă sau nu. Statistica are metode de a valida tehnici de pregătire a culturiștilor și de a evidenția corelații între cauze și efecte, cu foarte mare acuratețe și fără a lăsa loc la interpretări.

ATENȚIE! Rezultatele statisticii sunt valabile dacă și numai dacă se lucrează cu colectivități omogene!

(25 ianuarie 2018)

Clase de performanță

Orice s-ar spune, fiecare dintre noi are un anumit nivel de performanță. Toți ne considerăm foarte buni, dar nu este deloc așa. La școală, prin notele pe care le obținem, prin mediile finale suntem:

- slabi dacă notele dar și mediile noastre nu depășesc 6(șase);

- mediocrii dacă notele dar și mediile noastre sunt mai mari de  6(șase) dar nu depășesc 7(șapte);

- buni dacă notele dar și mediile noastre sunt mai mari de  7(șapte) dar nu depășesc 9(nouă);

- foarte buni dacă notele dar și mediile noastre sunt mai mari de  9(nouă) dar nu depășesc 10(zece);

- excepționali dacă pe lângă zecele curat ca mideii, examinatorul mai spune și cu felicitări.

Există și persoane care nu s-au supus vreodată unei evaluări, drept care vor fi incluse în categoria de neevaluați, ceea ce astrage după sine tratarea lor ca atare.

Există locuri de muncă cu grade diferite de dificultate, după cum urmează:

- banale care se ocuăp fără niciun fel de pregătire prealabilă;

- ușoare, unde activitățile sunt simple care necesită o calificare scăzută;

- dificile unde activitățile presupun concentrare și îndemânare;

- grele în care activitățile necesită un efort și concentrare cu niveluri ridicate;

- foarte dificile, unde activitățile sunt de maximă complexitate, concentrarea este  la nivel maxim;

- extreme în care totul necesită abilități ieșite din comun.

La noi este vorna legată de omul potrivit la locul potrivit. Înseamnă că pentru fiecare categorie de oameni trebuie să există un loc ce li se potrivește. Numai că fiecare dintre noi ne dorim de cele mai multe ori cu mult mai mult decât sunt capacitățile noastre. De aceea apar situații în care oamenii sunt caracterizați ca fiind depășiți de evenimente sau altfel spus, nu-și văd lungul nasului. Există o chestie specială numită fișa postului în care sunt definite cerințele pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a ocupa un post anume. În realitate apar foarte multe distorsiuni căci fiecare dintre noi trăim printre oameni. Oamenii sunt subiectivi și ei sunt cei care fac selecția. Uneori selecția este corectă și apare situația omului potrivit pe locul potrivit. Alteori, din contră, distorsiunile sunt așa de mari încât apar decalaje enorme între ceea ce se cere în fișa postului și ceea ce oferă ocupantul respectivului post. În folclorul nostru avem zicerea: i s-a pus pe cap o pălărie mai mare decât capul lui. Atât timp cât nu există transparență și raționalitate, vor exista decalajele ce duc la indecizii sau la luarea de decizii de slabă calitate, care înseamnă în final lipsă de responsabilitate cu efecte directe asupra nivelului de trai. Cei mediocrii au această capacitate de conservare prin tertipuri de toate felurile. Studiile de fezabilitate sunt forma clară de perpetuare a mediocrității în CNADR.
Clasele de performanță trebuie cunoscute astfel încât punerea în corespondență a disponibilului de resursă cu necesarul de resursă să fie cât mai aproape de nevoia socială și nivelul risipei să fie controlat, dacă nu este posibil să fie orientat spre minim.
Concluzia nr. 1: niciodată un dublu repetent nu are cum să ajungă șef de stat.
Concluzia nr. 2: niciodată un repetent nu are cum să ajungă premier.
Concluzia nr. 3: se întâmplă ca analfabeți să ajungă senatori și deputați.
Concluzia nr. 4: se întâmplă ca mediocri să se împăuneze cu titluri academice.
Concluzia nr. 5: orice distorsiune atrage după sine soluții nu proste, ci foarte proaste.

(07 ianuarie 2018)

Fenomenul Gheorghe HAGI

Gheorghe HAGI a fost, este și va fi un fenomen pentru fotbalul românesc, pentru că:

- a fost cel mai mare jucător;

- este cel mai performant antrenor;

- a știut unde, cum și când să investească;

- și-a asumat deciziile;

- știe să ierarhizeze valorile;

- are un talent uriaș în management;

- își asumă responsabilități pe banii lui;

- nu lasă neaveniții să-i sufle-n ciorbă;

- știe să ia deciziile cele mai bune;

- are ambiție și știe să-și motiveze jucătorii;

- are încredere în tinerii valoroși.

Toate acestea l-au dus pe Gheorghe HAGI să aibă o echipă campioană acum în 2017, chiar dacă finuțul lui este cum este, adică nu știe să-i fie recunoscător în raport cu vremurile când Gheorghe HAGI l-a scos de la Poarta Albă pentru a munci, adică pentru a pierde timpul pe la el la echipă, că finuțul nu se pricepe la nimic. E a doua oară când o dă cu bâta-n baltă cu reclamația la TAS.

Parcursul echipei Viitorul a fost excepțional, pentru că Gheorghe HAGI este excepțional.

(21 mai 2017)

Management scurt și la obiect

Am văzut  sâmbătă un exemplu de management de admirat. Este vorba de refacerea peronului de la stația de tramvai de la intersecția Goga cu calea Dudești. Iată filmul:

- a fost delimitat perimetrul;

- au fost date laoparte bordurile vechi de anul trecut și mâncate de vremuri;

- a fost înlăturată umplutura;

- pe măsură ce se făcea mizerie, venea o mașină și strângea gunoiul;

- au venit bordurile;

- au fost fixate;

- nu mai știu ce s-a întâmplat că am mers la sală;

- când m-am întors după două ore și ceva totul era gata;

- bordurile erau puse;

- asfalctul era turnat;

- niște panglici încercuiau locul să nu fie deteriorată lucrarea;

- stația de tramvai arăta foarte bine.

În concluzie, pentru lucrări simple și repetitive:

- fluxurile sunt definite;

- resursele sunt stabilite;

- graful GANTT este construit;

- activitâțile se derulează ca la carte;

- elementele de management al calității există.

Este un lucru lăudabil. Problema este un pic alta și anume, dacă același nivel de management trece din mediul privat către birocrația coruptă, dacă se generalizează la operațiunile simple așa cum sunt anvelopările de blocuriși mai ales, dacă acest management se duce mai sus, spre forme de organizare unde procesele de producție sunt mult mai complexe. Cred că răspunsul este afirmativ, dacă se are în vedere nivelul mare al robotizării. Totul este ca muncitorul să fie educat să lucreze după proceduri verificate și să nu se apuce, mioritic cum îl știu să inventeze el, ceva care să-i ușureze lui munca dar să distrugă și utilajul și produsul, așa cum am văzut la o fabrică de încățțăminte cu un utilaj italienesc performant și cu un muncitor român ageamiu dar zicea el, inovativ. În prostia lui, desigur, se credea inovativ dar era expresie a lenei și nu a ingeniozității. Un măgar nu are cum să fie armăsar pur-sânge, nu? Procedurile și rețetele dacă sunt aplicate corect nu genereaza niciun fel de surprize, ci produc economii, profit și mari satisfacții.

(19 aprilie 2016)