1.000 de oameni care m-au impresionat: Camil BALTAZAR

Țin în mână cartea Conemporan cu ei, scrisă de Camil BALTAZAR și publicată în anul 1962 la Editura pentru Literatură, carte de 180 pagini, care costa 5,70 lei, cu un tiraj de 16.195 exemplare, carte pe care

autorul ei mi-a oferit un autograf, când a fost o întâlnire a sa cu membri Cenaclului literar de la Palatul de cultură din Pitești, în data de 27 martie 1964.
Seara aceea a fost memorabilă pentru mine. Era prima dată când vedeam un scriitor care publicase o carte și care cunoscuse pe Tudor ARGHEZI, Vasile DEMETRIUS, Magda ISANOS, Hortensia PAPADAD BENGESCU, Camil PETRESCU, Liviu REBREANU, Mihail SADOVEANU, Mihail SEBASTIAN.

În seara aceea, Camil BALTAZAR a vorbit liber, spunând mici istorioare petrecute cu marii scriitori în preajma cărora el s-a aflat. A răspuns și la întrebări. Era ca o tolbă cu amintiri și avea un stil superb de a relata întâmplări și de a concentra povestioarele, căci mulți dintre noi cei de acolo, doream să aflăm cât mai multe despre scriitorii în preajma cărora el s-a aflat. 

La momentul în care niște membri mai copți ai cenaclului au rostit niște nume și aici mă refer la poeți care erau interziți în acele vremuri, Camil BALTAZAR a ocolit subiectul de fiecare dată și noi, cei mai tineri, am înțeles că el nu se lăsa antrenat în discuții care ar fi avut interpretări nefericite și care i-ar fi adus represalii, căci în vremurile bolșevice, un denunț nu era deloc un lucru greu de făcut, exact cum nici în ziua de azi nu este. Seara s-a încheiat apoteotic, scriitorul Camil BALTAZAR a spus un banc, în care se vorbea despre Zaharia STANCU care fuma țigări KENT și Tudor ARGHEZI, care i-a spus romancierului: Una vorbim și alta fumăm! Se știa că în epocă Zaharia STANCU era apărător al realismului socialist în artă.


(22  martie 2023)

Cultura din fuga calului

Mă uit la nefericiții din televiziuni care anunță ceva care ar stârni interesul, dar continuarea va fi după ce se epuizează calupul de publicitate. Gândirea primitivă a acestor indivizi vine din timpul când nu existau mai multe canale Tv și nu exista Internet. Acum există mai multe canale Tv și există Internet. Cel care fragmentează informația, chipurile că-mi stârnește mie curiozitatea, va sfârși prin aceea că eu voi schimba canalul și nici că voi mai reveni. Deci m-a pierdut de mușteriu.

Azi, mai mult ca oricând, cine dorește să fie luat în calcul trebuie să se gândească la faptul că nu am timp să stau după toate prostioarele pe care le debitează un nene sau o tanti sau să văd un film prost, când am 200 de canale Tv și o infinitate de opțiuni mișto pe Internet. Vreau ABBA, intru pe Youtube, dau căutare cu cuvântul cheie abba și-mi apar zeci și zeci de clipuri ale acestei formații. Nu a existat ceva care să mă intereseze și să nu găsesc atâtea variante cât să mă declar mai mult decât satisfăcut. Și în plus, acolo, nici nu sunt reclame.

Am apreciat inițiativa de la Mall Vitan de a pune la etajul întâi panouri cu detalii despre scriitori români care au abordat în opera lor tema tinereții. Sunt acolo multe panouri cu suficient de multe informații despre prozatori și poeți care au abordat această temă. Sunt și fotografii cu scriitorii respectivi. organizatorul expoziției este Muzeul Național al Literaturii Române. Sunt acolo prezentați Șerban CIOCULESCU, Mircea CĂRTĂRĂSCU, Panait ISTRATI, Alexandru VLAHUȚĂ, George BACOVIA,  Ion VINEA, Mircea ELIADE, Camil PETRESCU, Anton PANN, Ion MINULESCU, Alecu RUSSO, Gabriela TOMA, Iulia HAȘDEU, Vasile VOICULESCU, Gala GALACTION.

O persoană care trece prin Mall Vitan și se află la etajul întâi, are nevoie de doar 15 minute pentru a-și arunca o privire fugară asupra acelor panouri și a afla care au fost scriitorii români importanți, care au abordat subiectul tinereții. Dacă dispune de ceva mai mult timp, trece la nivelul următor și va aprofunda problematica, intrând în detalii. Materialul este structurat pe trei niveluri. Nivelul de suprafață, al identificării temei și scriitorilor. Nivelul al doilea al operei scriitorilor și nivelul al treilea al lecturării unor poezii sau fragmente din opera respectivilor autori.

Este cultura pe care fiecare om și-o face în fuga calului, căci fie nu dispunem de timp, fie avem altceva de făcut, fie nu suntem interesați să săpăm noi o anumită chestiune sau într-o anumită direcție, ci este mult mai lejer să primim un semifabricat, servit de cineva, să-l acceptăm și să ne informăm. Cultura din fuga calului este o realitate și cine nu o acceptă, are numai de pierdut. Am văzut pe cineva care era extrem de reticent în legătură cu drepturile de autor. dacă o operă este originală, fundamentală și absolut indispensabilă, justifică perseverența demersurilor asupra drepturilor de autor. Este o eroare ca la o lucrare de sinteză să se insite acum în secolul al XXI-lea asupra drepturilor de autor, căci cine este interesat de subiect va găsi 10.000 de lucrări cu acces liber pe tema lucrării prohibite și autorul care urlă după drepturile de autor va veni în genunchi implorând ca lucrarea lui să fie măcar citată. Când spun acestea, știu ce spun, căci m-am întâlnit cu o astfel de problemă și respectivul a fost trimis la plimbare. Un coleg răutăcios i-a identificat cele cam 70% de conținut de unde erau preluate fără citări.

(15 august 2022)

Note pentru ecranizările românești

Am citit cărțile și am mers să văd filmele. Nu sunt unul dintre cei acre-și formează o idee fixă când citește un romani și musai, filmul trebuie să urmeze acea idee fixă. Eu accept orice propune regizorul, cu condiția să fie ceva măreț, care să nu trădeze spiritul cărții și în final să fie un film bun, iar eu să fiu mulțumit că am văzut ceva care a meritat banii și timpul cât am stat înțepenit în scaunul sălii de cinema. Dar să le luăm pe rând pe acele filme pe care le-am văzut și să dau nota pe care eu cred că o merită, fără a justifica nota mea, deși la fiecare aș avea ce scrie, mai ales critic, dar nu o voi face.
Blestemul pământului, blestemul iubirii, film după romanul ION al lui Liviu REBREANU, realizat în anul 1980 primește nota 4(patru).

Amintiri din copilărie, după povestirile lui Ion CREANGĂ, film realizat în anul 1982, ia nota 4(patru).

Ultima noapte de dragoste, din 1980, ecranizare a romanului Ultima noapte de dragoste. Întaia noapte de război de Camil PETRESCU primește nota 5(cinci).

Felix și Otilia, film din 1972, ecranizare după romanul Enigma Otiliei de George CĂLINESCU, primește nota 4(patru).

Frații JDERI, film  din 1974, după romanul cu același nume al lui Mihail SADOVEANU, primește nota 3(trei).

Cel mai iubit dintre pământeni, din anul 1993, este ecranizarea romanului lui Marin PREDA, primește nota 7(șapte), salvarea vine de la actorul Ștefan IORDACHE.
Moromeții, film din 1988 este ecranizare a romanului Moromeții scris de Marin PREDA și primește nota 2(doi).

Titanic vals, din 1965, după piesa cu același nume a lui Tudor MUȘATESCU primește nota 3(trei).

Pădurea spânzuraților, film realizat în 1965, după romanul Pădurea spânzuraților al lui Liviu REBREANU, primește nota 9(nouă).

Mitrea COCOR, film din 1952 după romanul Mitrea COCOR al lui Mihail SADOVEANU, primește nota 2(doi).

Moara cu Noroc din 1955 după nuvela La Moara cu Noroc a lui Ioan SLAVICI, primește nota 6(șase).

Pasărea furtunii realizat în 1957, după romanul lui Petru DUMITRIU primește nota 7(șapte).

Străinul, film realizat în anul 1963 după romanul Străinul al lui Titus POPOVICI, primește nota 7(șapte).

Neamul Șoimăreștilor, film din 1965 după romanul lui Mihail SADOVEANU, primește nota 3(trei).

Baltagul, film din 1969 după romanul Baltagul al lui Mihail SADOVEANU primește nota 2(doi).

Frații Jderi, film din 1974 după romanul Frații Jderi al lui Mihail SADOVEANU, primește nota 3(trei).

Întoarcerea lui Vodă LĂPUȘNEANUL din 1980 după nuvela lui Costache NEGRUZZI, Alexandru LĂPUȘNEANUL primește nota 2(doi)

Mitică POPESCU din 1984, după piesa Mitică POPESCU a lui Camil PETRESCU, primește nota 4(patru).

Ciulinii Bărăganului din 1958, după romanul Ciulinii Bărăganului, al lui Panait ISTRATI primește nota 3(trei), salvarea vine de la Maria TĂNASE.

Răscoala din 1966,  după romanul Răscoala al lui Liviu REBREANU, primește nota 3(trei).

Steaua fără nume, film din 1966 după piesa lui Mihail SEBASTIAN intitulată Steaua fără nume, primește nota 3(trei), fără să scad un punct căci a fost sedus Cristea AVRAM și a fugit în Franța.

Vânătoarea de vulpi, film realizat în anul 1980 este ecranizare a romanului Niște țărani de Dinu SĂRARU și primește nota 5(cinci)

Tănase SCATIU, film realizat în anul 1976 după romanul Viața la țară al lui Duiliu ZAMFIRESCU primește nota 3(trei).

Reconstituirea film din anul 1970, realizat după povestirea Reconstituirea lui Horia PĂTRAȘCU, primește nota 7(șapte), actorii fac toți banii.

Se vede de la o poștă că filmele realizate cu banii de la buget sunt foarte slabe, căci sunt numerabile pe degetele de la ambele mâini filmele care au fost pe profit, exceptând filmele unde clasa muncitoare a fost obligată să le vizioneze în turmă, prin acțiuni sindicale.

Probabil or fi fost și ecranizări de note mai mari decât cele date de mine, dar aș face un mare păcat să notez filme pe care nu le-am văzut. Pe unele le-am văzut acum 30 sau  40 sau 50 de ani și nu le-am revăzut încă  pentru că am și altele de făcut decât să mă enervez. Pe unele dintre ele am reușit să le revăd, dar nu integral, nu pentriu că nu meritau, dar scenele îmi erau vii în memorie după atâția ani și am considerat că nu trebuie să le șterg, că nu am niciun motiv.




(05 iunie 2022)