1.000 de oameni care m-au impresionat: Paul CONSTANTINESCU

Despre profesorul Paul CONSTANTINESCU am aflat pe când eram în anul al V-lea de facultate și am făcut o vizită la Centrul de calcul de la CEPECA. Peste tot pe unde mergeam pe acolo se vorbea despre Paul CONSTANTINESCU. După ce am intrat la doctorat, spre finalul stagiului, conducătorul meu științific mi-a propus să merg cu teza mea de doctorat la profesorul Paul CONSTANTINESCU. Am făcut ce mi s-a spus și i-am dus teza mea profesorului Paul CONSTANTINESCU. După un timp, m-a invitat la el acasă. Avea un apartament undeva prin Titan. Când am ajuns la el, m-a primit și acolo parcă era în ghețărie. Profesorul purta o pătură pe spate. Eu nu sunt friguros, dar acolo chiar am înghețat. Mi-a spus că a citit teza. Avea niște însemnări pe foi de hârtie pe care mi le-a dat. Am discutat despre unele aspecte. M-a impresionat că el, marele profesor Paul CONSTANTINESCU și-a rezervat timp să citească ceea ce eu am scris în teză și mai mult, să facă și unele observații și sugestii. I-am mulțumit profesorului Paul CONSTANTINESCU și am plecat. A doua zi m-am întâlnit cu conducătorul meu științific. Am discutat și i-am arătat foile scrise de profesorul Paul CONSTANTINESCU, căci mi le-a cerut. S-a uitat pe ele și mi-a zis că dacă vreau să fac ajustările cerute, să le fac, dacă nu, nu. Eu, ca băiat de treabă, am făcut cea mai mare parte din ajustări și mă pregăteam să includ în luarea mea de cuvânt de după susținerea tezei, câteva cuvinte la adresa profesorului Paul CONSTANTINESCU, bănuind că el ar fi fost propus pentru a fi în comisia mea de evaluare, ceea ce nu s-a întâmplat. Eu l-am apreciat pe profesorul Paul CONSTANTINESCU pentru că el era un nume în informatica aplicată în economie de la noi.

Profesorul Paul CONSTANTINESCUa scris cărți precum:

Paul Constantinescu, C.V. Negoiță - Sistemele informatice, modele ale conducerii si sistemelor conduse, Editura Tehnică, București, 1975, 299 pag

Paul CONSTANTINESCU, Mihai GEORGESCU, Eugen NĂSTĂȘEL - Analiză, decizie, control, Editura Tehnică, București, 1977, 223 pag.

Paul CONSTANTINESCU - Sinergia, informația și geneza sistemelor - fundamentele sinergeticii, Editura Tehnică, București, 1990, 319 pag.

M-a impresionat la profesorul Paul CONSTANTINESCU faptul că era un om studios, care avea pe masa de lucru foarte multe cărți și pagini scrise de mână. Lucra ordonat din moment ce atunci când am ajuns eu acolo avea pe masă teza mea și foile scrise de el. Durata discuției noastre a fost scurtă și concisă. A folosit cuvinte simple și încurajatoare, iar scrisul său era foarte citeț, ceea ce a fost un lucru excepțional pentru mine care mă descurc greu cu scrisurile altora, mai ales dacă sunt încâlcite. Am citit paginile scrise de Paul CONSTANTINESCU și mi-am dat seama că a stat ceva timp din timpul său pentru a citi teza mea. Eu sunt recunoscător tuturor celor care citesc ceea ce am scris eu și mai ales dacă vin cu observații și sugestii interesante, dar care să nu-mi arate cât de deștepți sunt ei, căci sunt și astfel de indivizi, care se dau mari, fără să fie. Profesorul Paul CONSTANTINESCU mi-a arătat că este un caracter mare, un om care prețuiește munca altora și care știe să respecte pe cei care-l respectă.

(28 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Doina BANCIU

Doina BANCIU este absolventă a Institutul Politehnic București, promoția 1972. A lucrat în intervalul 1972 - 1989 în meseria pentru care s-a pregătit pe băncile facultății, fiind cercetător științific la ICI- Institutul Central de Conducere în Informatică.
În anul 1989, Doina BANCIU a susținut teza de doctorat și a obținut titlul de doctor inginer la Facultatea de Electrotehnică și Energetică.

Din anul 2002 Doina BANCIU este profesor universitar la Universitatea din Bucureşti Facultatea de Litere – Secția Bibliologie și Știinţa Informării.

Profesoara universitară Doina BANCIU a condus ICI de pe poziția de director general în intervalul 2001 - 2006 și din 2009 -2015. 

În anul 2003 profesoarei universitare și director general al ICI Doina BANCIU i-a fost decernată Diploma și Medalia Grigore MOISIL de către Asociația Profesională INFOREC și Departamentul de Informatică Economică, ca semn al recunoașterii aportului lui Doina BANCIU la dezvoltarea învățământului de informatică economică din țara noastră.

Pe mine m-a impresionat Doina BANCIU pentru eficiența demersurilor sale care au condus la dezvoltarea ICI în ceea ce privește realizarea cercetării științifice pe bază de proiecte cu finanțări durabile, pe teme de mare actualitate. Directoarea Doina BANCIU are talentul de manager care știe ce înseamnă valoarea autentică a cercetărilor și a cercetătorilor și a creat acel climat în ICI care a dezvoltat munca de cercetare științifică autentică și a stimulat cercetătorii ca să obțină rezultate valoroase, pe care să le publice în reviste cu mare impact în lumea specialiștilor. Pe o scară de la 1 la 10, Doina BANCIU este managerul complet al unui institut de cercetare căruia eu îi acord nota 10, căci are strategie, are viziune, este eficientă în deciziile pe care le ia. Cu aceste calități te naști și profesoara universitară Doina BANCIU s-a născut și s-a văzut.

(25 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioan TOMESCU

Pe când eram eu șef de catedră, am dorit să invit profesori fie din catedră, fie din afară să vorbească despre munca lor. Așa s-a întâmplat cu profesorul Ioan TOMESCU de la Universitatea București, matematician de profesie. El era celebru prin cartea de 250 de pagini, Introducere în combinatorică, apărută la Editura Tehnică din București în anul 1972. Prin cineva care avea conexiuni la Facultatea de Matematică de la Universitate, a fost contactat profesorul, i s-a adresat invitația, pe care a acceptat-o și la o ședință de catedră a venit. A făcut o prezentare a activității sale, a vorbit despre munca sa de cercetare științifică, despre marii săi înaintați din zona informaticii care au fondat Secția de Mașini de Calcul din Facultatea de Matematică. Mulți dintre colegi i-au adresat întrebări și profesorul Ioan TOMESCU a răspuns la ele. A fost un adevărat regal, în care un om cu totul remarcabil și aici mă gândesc la profesorul Ioan TOMESCU a dezvăluit câteva din secretele sale de cercetător științific cu rezultate de excepție din zona combinatoricii, dar și din zona structurilor de date, domeniu care mă interesa pe mine, căci profesorul Ioan TOMESCU predase un curs de Structuri de date și avea tipărită lucrarea de 206 pagini publicată la Editura Universității București, în anul 1997 intitulată Data Structures. Tradiția de a invita personalități la ședințele de catedră nu a mai continuat după ce eu nu am mai fost șef de catedră, dar știu că vizita lui Ioan TOMESCU a însemnat ceva, căci și în Piața Romană nr. 6 s-a văzut cu ce se mânâncă cercetarea științifică autentică, mai ales după ce Centrul de calcul al ASE s-a prăbușit în sine.

(25 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Veronica BURLACU

Veronica BURLACU era conferențiar la Catedra de Matematică din ASE. Nu  mi-a fost profesoară, dar m-a impresionat profund prin ceea ce a făcut pentru mine. Lucram la un contract de cercetare. Foloseam o carte a unui matematician român, academician de felul lui în ale probabilităților. Foloseam o formulă din acea carte și nu știu cum se făcea, că obțineam costuri negative. Mi-am verificat programul FORTRAN. Am verificat și răsverificat modelul. Tot costuri negative obțineam. Am mers la cel cu care discutasem despre model, un director de la Rafinăria Brazi, care mi-a zis:
- Măi copile, modelul e corect. Atundeva e buba.
Nu mai rămânea decât să verific formula. Eu nu m-am văzut în stare să intru să fac pe deșteptul și să verific formule din teoria probabilităților preluate dintr-o carte tipărită într-o editură prestigioasă din București. Dacă era o culegere de probleme litografiată în ASE aș mai fi zis, dar așa, nici nu mă gândeam să mă apuc să verific eu formule. Nu eram priceput la așa ceva. Pe mine programarea mă definea și mai ales programarea COBOL sau FORTRAN, fără a mă considera nici aici cel mai mare maestru, dacât să fac lucrurile să meargă bine, mă pricepeam. Un coleg mi-a zis:
- Nelule, să mergem la Veronica BURLACU.
Eu nu știam cine este Veronica BURLACU. Era conferențiar la Catedra de matematică. Am mers la ea și i-am spus ce durere am. S-a uitat la mine.
- Dă-mi cartea!
I-am dat cartea. S-a uitat la formulă. A zis ea câteva cuvinte pentru sine și a luat un pix și o foaie de hârtie. A refăcut o demonstrație și a ajuns la o altă formulă, nu foarte diferită de cea tipărită în carte, dar era altă formulă.
- Se mai întâmplă, când preiei greșit din alte cărți, fără să verifici...
N-am dat prea mare importanță constatării lui Veronica BURLACU, dar în timp, am văzut că zicerea cum că unele cărți din cărți se face, duce la erori bizare peste care mulți trec în viteză. 

Cu timpul lui Veronica BURLACU îi mergea numele de cea mai bună profesoară de probabilități și era drept să fie așa!

(03 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioan ANDONE

Ioan ANDONE a fost profesor universitar la Departamentul de Contabilitate, Informatică Economică și Statistică de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași acum ceva timp în urmă, vremuri când am avut onoarea să-l cunosc, mai ales că a participat în comisii de susținere publică a unor teze de doctorat unde participam și eu.

Suntem de aceeași vârstă ca ani, el fiind mai mic decât mine cu trei luni și un pic.

Este absolvent al facultății de Științe Economice de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași, promoția 1971. A făcut un doctorat pe care l-a finalizat în anul 1985, la vârsta de 38 de ani.

Ioan ANDONE a fost asistent universitar în intervalul septembrie 1971 - septembrie 1974.

Ioan ANDONE a fost lector universitar în intervalul septembrie 1974 - septembrie 1991.

Ioan ANDONE a fost conferențiar universitar în intervalul septembrie 1991 - septembrie 1994.

Ioan ANDONE este profesor universitar din septembrie 1994.

Ioan ANDONE este conducător de doctorat din anul 1999.

Ioan ANDONE primește Diploma și Medalia Grigore MOISIL pe care Asociația profesională INFOREC și Catedra de Informatică Economică le acordă celor mai merituoși specialiști care au contribuit la dezvoltarea învățământului superior de informatică economică din țara noastră.

A publicat numeroase cursuri universitare și cărți de specialitate din care amintesc aici:

Alexandru Al. ȚUGUI, Ioan ANDONE - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe, bănci şi marketing, Editura Economică, București, 1999, 432 pag, ISBN  973-590-198-6

Robert J. MOCKLER, Dorothy G. DOLOGITE, Alexandru Al. ȚUGUI, Ioan ANDONE - Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie: metodologie şi studii de caz, Editura Economică, București, 2001, 416 pag, ISBN  973-590-489-6

Ioan ANDONE - Sisteme inteligente hibride: teorie, studii de caz pentru aplicatii economice, ghidul dezvoltatorului, Editura Economică, București, 2002, 320 pag, ISBN  973-590-653-8

L-am întâlnit pe profesorul Ioan ANDONE la multe din edițiile Conferinței Internaționale de Informatică Economică organizate de Asociația Profesională INFOREC și realmente mi-a făcut plăcere să discut cu el despre numeroasele probleme pe care fiecare dintre noi le aveam pe masa de lucru și care așteptau să fie finalizate, căci fiecare dintre noi avea preocupări interesante în zona informaticii secolului al XXI-lea.

(30 ianuarie 2023)

Telemunca la români

 Se zice că acum mulți ani, funcționarii Institutului de Matematică erau foarte stresați că marele matematician, academicianul Grigore MOISIL își făcea un program flexibil, venind la muncă la ora pe care el o considera necesară și pleca de acolo tot așa, la ora potrivită lui. La un moment dat un birocrat și-a luat inima-n dinți și l-a întrebat de ce procedează așa. Marele Grigore MOISIL i-a răspuns:

- Dacă ai nevoie de c-r-l meu vin la 8 și plec la 4, dacă ai nevoie de capul meu, lasă-mă să procedez cum trebuie.

La români ideea este ca salariatul să stea la servici 8 ore, căci nu interesează ce face el acolo. Mergând pe această logică, ideea de telemuncă nu i-a bântuit deloc pe șefi, pe patroni și pe conducătorii statului. Ei au avut nevoie de c-r-l salariaților pe scaun 8 ore nu pe ce muncesc respectivii.

A venit pandemia și s-a trecut la telemuncă, dar nu atât cât ar trebui. Încă mai este loc de mai bine și de mai mult. Nici excesele niu sunt necesare. Trebuie lucrat în echipe virtuale și sunt sigur că rezultatele sunt dintre cele mai bune. Există acum managementul de documente care rezolvă multe și se știe cu exactitate care este aportul în online al fiecărui salariat. Deci telemunca nu înseamnă chiul cum cred proștii, ci un altfel de muncă, în care productivitatea se măsoară cu exactitate și calitatea muncii se măsăară fără eroare.

(19 martie 2021)

Profesorul Dan RACOVIȚAN

Eram pe aeroportul Otopeni și mă pregăteam să mă îmbarc în avionul care să mă ducă spre Paris, când am intrat în grupul profesorilor care plecau prin programul TEMPUS la diferite universități din Franța. Atunci l-am cunoscut pe profesorul Dan RACOVIȚAN. Venea de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, universitate foarte serioasă unde eu aveam prieteni încă din anii de armată.
Prima impresie pe care mi-a făcut-o Dan RACOVIȚAN a fost specială, căci:
- privirea sa era vioaie,
- vorba sa era clară,
- zâmbetul afișat era deschis,
- avea economie de gesturi.
Profesorul Dan RACOVIȚAN, atunci pe aeroport nu era un gras, așa cum sunt mulți profesori universitari. Profesorul Dan RACOVIȚAN nu era convențional în conversația cu mine și nu au trecut decât câteva clipe până am început dialogul pe problemele noastre de informatică, foarte exacte și spinoase, în contextul acelor ani tumultoși.
După acea mobilitate din Franța, am avut ocazia să-l reîntâlnesc pe profesorul Dan RACOVIȚAN de mai multe ori, mai ales cu ocazia Conferinței Internaționale de Informatică Economică organizată de Departamentul de Informatică Economică din ASE, dar și cu ocazia deplasărilor mele la Cluj fie la comisii de doctorat, fie la manifestările științifice organizate de catedra de Informatică Economică de la Universitatea Babeș-Bolyai. De fiecare dată am avut ocazia să văd un profesor Dan RACOVIȚAN bine orientat pe problematica de specialitate, cu o viziune clară asupra informaticii economice și deschis la o colaborare largă cu noi cei din Departamentul de Informatică Economică din ASE. Profesorul Dan RACOVIȚAN de pe poziția de decan al FSEGA a avut posibilitatea să facă foarte multe lucruri mari pentru informatica economică. Pentru rolul său determinant în dezvoltarea informaticii economice, recunoscut de toți colegii mei de departament, în anul 2004, i-a fost decernat Premiul Grigore MOISIL, iar luările de cuvânt de la ședința festivă au scos în evidență trăsăturile remarcabile ale personalității profesorului Dan RACOVIȚAN.
Cu trecerea timpului am avut posibilitatea să aprofundez unele dintre contribuțiile lui Dan RACOVIȚAN la dezvoltarea informaticii economice românești, căci lucrările de specialitate realizate de el și de colegii cu care au colaborat, de fiecare dată mi-au dezvăluit un specialist profund, cu dorința de a face numai lucruri temeinice, astfel încât studenții săi să dispună de materiale didactice valoroase, utile la locurile de muncă unde ei vor lucra după absolvirea facultății ca informaticieni ai școlii de informatică economică de la UBB.
Profesorul Dan RACOVIȚAN face parte din generația de aur a informaticii economice românești în care se includ Ion Gh. ROȘCA, Ștefan NIȚCHI, Nicolae GHIȘOIU, Gheorghe SABĂU, Nicolae TOMAI, Dumitru TODOROI și încă vreo câțiva, nu prea mulți însă.

(29 iulie 2019)