Actualizarea bazelor de date condiția funcționării digitalizării

 Succesul digitalizării în general și al informatizării în special este determinat de gradul de cuprindere al bazelor de date și de actualizarea în timp real acestora. Altfel spus, trebuie ca bazele de date să conțină toate informațiile necesare descrierii unui produs, unei persoane sau a unui eveniment și dacă apar modificări, ele trebuie operate pe loc, nu mult mai târziu, pentru că afectează calitatea deciziilor pe care le iau cei care consultă bazele de date.

Am văzut în vremurile de demult portaluri importante, cu ștaif, care erau neactualizate. M-am și mirat cum la acel nivel nu există preocuparea de a reflecta exact activitățile și persoanele din acele organizații, căci acele activități și persoane defineau de fapt calitatea organizației. Exista un dezinteres față de mediul online, deși acesta este extrem de puternic în a influența și a manipula mase largi de cetățeni.

Ieri 15 iunie 2023, am avut surpriza să constat că un portal important, articolul de la adresa 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sebastian_Burduja

era actualizat, adică era adăugată noua poziție a lui Sebastian BURDUJA de ministru al energiei, actualizare efectuată, zic eu, automat, așa cum se fac multe dintre actualizările articolelor, mai ales atunci când persoane publice pleacă dintre noi către cele veșnice. 

În momentul de față portalurile nu sunt înzestrate cu software ce include elemente de inteligență artificială. În momentul în care se va produce și acest salt calitativ, evident, conținutul digital al articolelor se va modifica substanțial în zona actualizării, adică se va produce adăugare de conținut digital, sub forma unei fraze standard, ca de exemplu, Sebastian BURDUJA a depus în data de 15 iunie 2023 jurământul de credință față de țară în fața președintelui României în calitate de ministru al energiei.

Partea cea mai interesantă legată de actualizarea conținutului digital va fi în cazul în care portalurile deschise vor fi supuse acestui proces în mod automat și se vor opera corecții. Mulți autori de conținut digital folosesc definiții eronate, ortografiază greșit numele unor persoane, utilizează titluri incomplete de lucrări sau omit prezentarea unor evenimente mai puțin reprezentative sau chiar neconvenabile din viața lor. Actualizarea conținutului digital în acest caz constă în:

- corectarea denumirilor greșite,

- înlocuirea datelor calendaristice greșite,

- adăugarea de texte privind activități omise,

- redefinirea unor texte pentru a crește claritatea,

- adaptarea de texte conform unor standarde.

Inteligența artificială va juca un rol esențial în a aduce conținutul digital la un nivel cât mai ridicat de completitudine și de corectitudine, căci inteligența artificială va opera foarte mult cu conținut digital oficial, garantat, construit prin scanate și conversie, ceea ce exclude posibilitatea intervențiilor frauduloase, în ideea de a falsifica manual elemente de conținut digital de către operatorul uman.

(16 iunie 2023)

Bazele de date și administrarea lor

Administrarea bazei de date este o treabă pe care trebuie s-o facă numai un specialist cu calități morale și care este un om integru. Nu oricărui nene îi dai pe mână o bază de date, pentru că acel nene are:
- acces nelimitat la baza de date,
- cunoaște parolele operatorilor pe conținutul bazei de date,
- știe tot ce mișcă îl legătură cu baza de date,
- dă OK pentru efectuarea de operații speciale pe baza de date,
- asistă derularea tuturor proceselor legate de baza de date,
- oferă sau limitează drepturi pentru operatorii care actualizează câmpuri din baza de date,
- răspunde de calitatea și integritatea bazei de date.

Am văzut administratori de baze de date care sunt adevărați profesioniști, cărora nu le scapă nimic în ceea ce privește dinamica de conținut a bazelor de date și care dispun de numeroase chei de control, în așa fel încât nimeni nu are cum să-i ducă cu preșul dacă au făcut o operație eronată pe baza de date și nu au curajul s-o corecteze. Ei au imaginea a tot ce se întâmplă pe conținutul bazei de date din punctul de vedere al fiecărui operator. La ora actuală se știe că nu se șterg informații, ci actualizarea de câmpuri se face prin adăugarea de informații din care rezultă momentul, cine a actualizat, ce modificare a făcut. Vechile valori rămân la locul lor. Deci nimeni nu mai are nicio scăpare în cazul în care dorește să zburde aiurea, depășindu-și rolul, care nu are cum să fie schimbat decât cu acordul administratorului...


(22 mai 2023)

Bazele de date și actualizarea lor

După părerea mea, actualizarea bazelor de date este sarea și piperul în orice sistem informatic unde apar bazele de date. A actualiza o bază de date înseamnă:
- a adăuga înregistrări când colectivitatea la care se referă baza de date crește numeric cu noi elemente,
- a modifica acele câmpuri care reflectă noua realitate referitoare la fiecare element din colectivitate,
- a dezactiva acele elemente care devin nenecesare în baza de date,
- a insera noi câmpuri pentru a descrie noi caracteristici ale elementelor din colectivitate,
- a adăuga noi chei de regăsire a elementelor după noi criterii.

Cine nu este în stare să actualizeze baza de date în timp real, să nu se apuce să lucreze cu baze de date, căci o bază de date neactualizată face mai mult rău societății chiar și decât inexistența ei. Au devenit proverbiale bazele de date cu alegătorii decedați, care nu au avut înregistrările dezactivate chiar în momentul în care a fost emis certificatul de deces. Amânarea oricărei operații de actualizare a unei baze de date echivalează cu anularea bazei de date în integralitatea ei, căci a calcula un indicator agregat când lipsesc termeni reali, înseamnă a obține valori care nu reprezintă nimic. Este ca și cum ai crede că ți-au rămas în buzunar cei 500 de lei pe care tu i-ai cheltuit, dar ai uitat că nu-i mai ai, ci îi mai crezi în buzunarul tău.


(22 mai 2023)

Bazele de date și popularea lor

Îmi aduc aminte de un nene care a venit și făcea pe deșteptul că el a proiectat un sistem de baze de date despre disciplinele din ASE și le turuia acel nene de nu mai știai că va și termina. L-am întrebat care este modul de populare a acelui sistem de baze de date și a dato-n bâlbă. Toată lumea care se crede deșteaptă știe să conceapă baze de date de mare complexitate despre orice. Problema este de a popula acele baze de date și apoi de a le actualiza. Dacă am un muzeu cu 10.000 de piese, fac o bază de date în care descriu piesele și dacă sunt și șmecher, adaug tot felul de poze despre fiecare piesă. Ideea este nu de a proiecta baza de date, ci de a o pupula, adică de a descrie în 10.000 de înregistrări ale bazei de date, cele 10.000 de articole de artă existente în muzeu. Dacă un om realizează 20 de înregistrări pe zi, vor fi necesare 500 de zile, deci ne dăm seama că nu este deloc simplu să populăm o bază de date. De dat din gură este ușor. Tot poporul are posibilitatea să trăncănească. Numai că lucrurile sunt foarte dificile.

Să zicem că avem o bibliotecă cu 3.000.000 de exemplare de cărți și de reviste. Vrem să facem o bază de date cu 3.000.000 de înregistrări. Dacă totul merge perfect și dacă pentru o înregistrare sunt necesare 20 de minute, pentru a popula baza de date avem nevoie de 60.000.000 de minute, adică de 1.000.000 de ore, adică de 41.667 zile, adică de 114 ani, în condițiile în care lucrează un om. Dacă facem o echipă de 50 de oameni, sunt necesari 2,3 ani, iar dacă lucrează 200 de oameni, popularea bazei de date durează sub 7 luni. Nu am spus că este vorba decât de a introduce date despre cărțile și revistele din bibliotecă. Scanarea cprților, revistelor, ziarelor este altă mâncare de pește. Se vede că o bază de date foarte serioasă nu se populează bătând din palme, ci necesită muncă foarte multă. Să nu uităm că trebuie făcută în prealabil o analiză atentă și o simulare a populării, înainte de a bate în cuie structura înregistrării, pentru a nu ne găsi în situația jenantă de a reproiecta înregistrarea când ne dăm seama că am uitat ceva câmpuri care apar pe traseul la popularea unor elemente din bibliotecă, de care nu am știut și acestea au caracteristici de care noi nu am ținut seama, deci le lipsesc câmpurile unde să le descriem.

(22 mai 2023)

Bazele de date, de la mit la realitate

Despre bazele de date eu am amintiri destul de urâte.
Prima amintire a fost aceea că nu am văzut baze de date adevărate, fără fisură până după anul 2010.
A doua amintire a fost aceea că pe mulți i-am auzit vorbind despre baze de date și mai ales despre tabelă, fără a ști despre ce vorbesc, pentru că la mine, cel care vorbește despre ceva, trebuie să coboare la nivel de bytes și să-mi spună cum stau lucrurile, ca să-l înțeleg că știe cum se referă articolele și cum funcționează stocarea informațiilor acolo unde vorbim de colectivități de miliarde de înregistrări.

A treia amintire este legată de faptul că nu am văzut și eu implementată o aplicație de baze de date de către niște persoane, ceva legat de activitatea unei colectivități formată din mai puțin de 100 de persoane, care să permită câteva selecții după criterii bine definite. Deși eu nu lucrez cu baze de date am demonstrat respectivelor persoane că eu sunt în stare, fără să mă dau rotund, să fac o bază de date cu 200 de elemente, care să fie operațională și care să facă exact ceea ce persoanele ar fi trebuit să facă, dar nu au făcut.

A patra amintire este legată de filmul Made in Italy cu Ana MAGNANI în care o femeie merge la primărie să obțină o adeverință. După consultarea bazei de date obține o hârtie mototolită. Se întâmpla prin 1970.

Există un mit legat de bazele de date, numai că bazele de date sunt o realitate. Mitul este dat de așteptările pe care le generează bazele de date și realitatea este că ele produc dezamăgiri cumplite.

Să nu uităm că președintele Emil CONSTANTINESCU, avea obiceiul să felicite pe tinerii care făceau majoratul. Folosind o bază de date neactualizată, el a trimis o scrisoare de felicitare unei tinere care decedase de ceva timp. A fost un eveniment nefericit, generat de o bază de date eronată. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Se potrivește de minune bazelor de date, atunci când conținutul este compromis de un număr introdus greșit. La un examen național cu 150.000 de concurenți, o medie introdusă greșit generează un adevărat tsunami căci aici nu funcționează legea numerelor mari.

Dovada reală a faptului că nu dispunem de baze de date corecte și complete este dată de faptul că în anul 2022 a fost făcut un recensământ. dacă existau baze de date adecvate, acest recensământ nu mai era necesar, ci doar se foloseau indicatorii agregați calculați prin parcurgerea de baze de date.


(22 mai 2023)

Digitalizarea ca proces continuu

Digitalizarea înseamnă înlocuirea documentelor pe hârtie. Așa cum documentele primare pe hârtie care se emit sunt prelucrate și apoi îndosariate pentru arhivare și pentru a fi foarte ușor regăsite, tot așa și documentele în format electronic trebuie imediat prelucrate și stocate în foldere semnificativ și unitar definite, pentru a fi regăsite foarte ușor.

Digitalizarea este un proces continuu. Ne surprinde neplăcut când vedem portaluri neactualizate. Acum mulți ani, împreună cu un coleg, actualmente decan de facultate, am achiziționat bilete pentru a merge cu un tren rapid spre Craiova căci aveam o întâlnire cu un profesor de la Universitatea Craiova. Când am ajuns în gară am avut surpriza că trenul era anulat, dar pe portalul oficial al stabilimentului, nu era făcută actualizarea, drept care am pierdut vreo 5 ore, așteptând următorul tren. Cum nesimțirea bugetarilor este maximă, nimeni nu a dat o explicație, căci de cerut scuze nu ar fi putut fi vorba.

Digitalizarea la noi acasă este și ea un proces continuu.

Dacă primim o factură, preluăm datele pentru a face plata.

Stocăm factura într-un folder destinat facturilor de felul în care am clasificat-o.

Punem coordonatele plății efectuate într-un tabel EXCEL.

Facem același lucru pentru toate plățile pe care le facem, dar pe măsura în care le-am efectuat. Nu amânăm nimic, căci amânarea și digitalizarea sunt două chestii antagonice.

Digitalizarea este o necesitate. Un fișier în format digital este mai sigur ca un document pe hârtie, cu condiția ca manipularea fișierelor din calculator să se facă cu grijă și accesul la fișiere să fie restricționat, ca anumite operații să nu fie la îndemâna oricui, căci ștergerea de fișiere este operație banală, dar ireversibilă de cele mai multe ori.

(19 noiembrie 2022)

Actualizarea conținutului digital

 Îmi aduc aminte de portalul Administrației prezidențiale din vremurile de demult, când președinte era  de luni bune, dar acolo, trona poza și descrierea despre precedentul președinte, căci nu se învrednicise careva să respecte regula de aur a conținutului digital, aceea de a face actualizarea la momentul imediat producerii evenimentului. Dacă președintele Klaus IOHANNIS a preluat mandatul în data de 21 decembrie 2014, evident că tot pe 21 decembrie 2014 trebuia portalul actualizat, căci se știa despre această zi cu mult înainte. Dacă luni 11 octombrie a avut loc meciul România - Armenia în cadrul calificărilor pentru Campionatul mondial de fotbal, datorită orei târzii la care s-a terminat meciul, am pretenția ca marți pe 12 octombrie, undeva cel târziu după ora 10,00 dimineața, portalul oficial unde se descriu meciurile echipei naționale de fotbal a României, să fie actualizat. Aici actualizarea se va face după un șablon clar definit pentru a compara meciurile între ele, adică trebuie specificat obligatoriu:

- componența celor două echipe,

- antrenorii,

- echipa de arbitrii,

- marcatorii golurilor cu nume și minutul în care a fost înscris golul,

- numărul de spectatori,

- cartonașe acordate, cui, pentru ce  și minutul,

- scorul final,

- locul în grupă.

Textul trebuie să fie sobru, fără construcții personale, abordări subiective și mai ales fără elemente de culoare, căci acest conținut digital nu este nici operă literară, nici pamflet gazetăresc.

Actualizarea portalurilor la magazinele virtuale este o problemă esențială și trebuie să se facă folosind multe elemente de automatizare, căci este vorba de a reflecta conținutul actualizat al bazelor de date, cu noi prețuri, cu noi produse, cu promoții, toate acestea fiind obținute prin simpla consultare a bazei de date, prin calculul unei diferențe între vechiul preț și noul preț și filtrarea acelor produse pentru acre diferența de preț depășește un anumit prag pentru a intra la promoții. Trebuie numai să fie activat modulul care face prelucrările și crează noul conținut digital.

Actualizarea de conținut digital presupune arhivarea de conținut digital vechi. Aș fi tare curios să știu dacă la Administrația prezidențială există link-uri către conținutul digital legat de președinții anteriori celui de azi. Nu am căutat, deci nu mă voi pronunța.  Este foarte rar la noi  acest buton de arhivă și mai ales de organizare al arhivei dacă ar exista, căci punând lucrurile cu furca, este ca și cum nu ar exista din moment ce regăsirea informațiilor este bazată pe mecanisme extrem de greoaie.

913 octombrie 2021)

Aplicațiile online deschise

Aplicațiile online deschise sunt acelea al căror conținut se construiește prin adăugare de către mai mulți contributori, folosind reguli precise precum:
- existența unei structuri inițiale,
- verificarea noului conținut,
- asigurarea calității noului conținut,
- respectarea unor reguli stabilite,
- asumarea noului conținut.
Pentru a se realiza completarea cu nou conținut digital în aplicațiile online deschise, se definește un obiectiv, se stabilesc reguli foarte precise, se dau exemple pentru a se obține în final atingerea obiectivului. Am exersat realizarea unei astfel de aplicații pentru câteva serii de studenți de la masterul de Informatică economică din cadrul facultății de Cibernetică, antrenând un număr de 90 - 100 de studenți în a dezvolta aplicația online cu statui în București. În acest scop:
- am desemnat un student care să genereze aplicația,
- am definit cum se fac fotografiile,
- am stabilit șablonul textului,
- am dat un exemplu,
- am stabilit modul de comunicare,
- am dat termen de execuție,
- am verificat toate contribuțiile.
În final s-a obținut ceea ce s-a stabilit inițial, căci exista un termen privind evaluarea de dinainte de examen și contribuția la aplicația online reflectată în nota de la examen, ca fiind componentă a activității din timpul anului de la cursuri, seminarii și proiecte.
Această experiență trebuie extinsă, cu condiția ca să existe un mod foarte clar de control al calității conținutului digital. Este adevărat că WIKIPEDIA este o astfel de aplicație, numai că nu toate aplicațiile online sunt de acest tip și nu toate aplicațiile online au libertatea de structură din WIKIPEDIA, iar alte aplicații online nu au posibilitatea de a fi înzestrate cu capacitatea de autocorecție, căci multe dintre acestea au pe de o parte contributori și pe de altă parte cititori, fără ca aceste categorii să se amestece și să genereze corectarea de conținut digital.

(07 octombrie 2021)

Site IFBB

Întotdeauna noi trebuie să avem modele. Este bine să facem și noi modele originale, dar să nu abuzăm, prin a face ceva cu mult mai prost decât ceea ce există. Am văzut situații în care așa au stat lucrurile. Exista cântar electronic de mână  de sub 100 grame, iar unii de pe Dâmbovița au făcut un cântar electronic de mână de 8 kg.

Un site este bun dacă și numai dacă:

- este actualizat;

- are exact ceea ce ne trebuie nouă;

- se ajunge la informație din maximum două click-uri;

- se dovedește că are vocabular cunoscut nouă;

- butoanele au poziții comune cu ale altor site-uri;

- interfețele sunt ușor de descifrat;

- nu au erori de căutare prin absența de legături;

- informația este corectă și completă;

- nu sunt îmbâcsite de banalități și reclame;

- au caracter stabil în ideea că nu se modifică de pe o zi pe alta.

Cine are nefericita inspirație să intre pe multe dintre site-urile mioritice va avea surpriza să vadă că sunt foarte puține acelea care sunt construite cu cap, sunt actualizate cu conștiinciozitate și se dovedesc a avea respect față de cetățean.

Dacă se dorește a avea un model, acesta este site-ul IFBB, care la cel mult o zi avea afișate rezultatele de la IFBB Bodybuilding and Fitness World Cup, November 23rd-25th 2018, Cluj Napoca, Romania, în timp ce pe Dâmbovița nici acum nu sunt afișate aceste rezultate. Ca să nu mai vorbesc despre pozele din competiții, care acolo în cele mai multe situații sunt date, fără a fi marcate cumva. Site IFBB de la adresa https://ifbb.com, deși este extrem de complex, prin modul descentralizat de administrare, dar cu conținutul digital controlat, este tot timpul de mare actualitate, pentru că este:

-actualizat,

- standard,

- prietenos,

- accesibil,

- direct,

- sistematizat,

- complet,

- omogen.

Mulți care construiesc la noi site-uri vor să le și administreze centralizat, ceea ce este o mare eroare, căci fluxurile sunt greoaie și neritmice. Creativitatea unora merge așa de departe încât chiar căutările în site devin foarte grele. Multe dintre site-uri nu au arhive și foarte multe sunt împrăștiate încât se ajunge foarte greu la informația dorită. Multe site-uri mioritice se caracterizează prin lipsa:

- capacitîții de adaptare,

- preluarea experienței avansate,

- vocabular greoi și aproximativ,

- neconcordanța dintre butoane și conținut,

- dispersării informației,

- caracter neomogen de abordare de la un an la altul.

Mai este mult de lucrat și mai ales trebuie acceptat că dacă tot învățăm să facem ceva, să învățăm de la cei mai deștepți decât noi. Un proverb zice: dacă stai cu deșteăți, te deștepți. Dacă stai cu proști, te prosteți. Se pare că în zona construirii de site0uri nu prea stăm noi lângă deștepți. Punct.

(04 decembrie 2018)

Actualizarea în aplicațiile web

Aplicațiile web sunt caracterizate prin calitate dacă ele răspund cerințelor celor care le accesează sau sunt niște porcării fără valoare dacă mai mult încurcă decât să rezolve problemele oamenilor. Pentru ca o aplicație web să fie bună, trebuie:

- să conțină informații corecte,

- să fie actualizate,

- să permită accesarea ușoară,

- să producă satisfacție,

- să asigure tranzacții sigure,

- să ducă la interacțiuni de succes.

Cel mai nasol lucru este dat de situația în care informațiile nu sunt actualizate și ne trezim că datele din aplicațiile web nu corespund cu realitatea de nicio sămânță. Mi s-a întâmplat cu un mers al trenurilor, de am ajuns la gară și trenul era anulat, dar online nu sera informația. Am martor. Și la magazinele de încălțăminte nu se actualizează bazele de date și ne trezim că nu au nici modelul și nici numărul în stoc, deși în aplicația online se zice că le au. Actualizarea trebuie să se facă în timp real, adică timpul scurs de la momentul în care s-a produs modificarea din mediu reali și momentul în care modificarea este reflectată în baza de date sau în orice altă formă de conținut digital, să nu treacă chiar foarte mult timp, cât să ne trezim în situația că apar clienți care au accesat aplicația web și iau decizii greșite.

Am văzut o bancă în care actualizările de baze de date se făcea între orele 16-17 în loc la miezul nopții și toți clienții care erau în magazine nu aveau cum să facă plățile căci birocrații din bancă s-au gândit la propriul confort. Vreți numele băncii mioritice?

În opinia mea, o aplicație web neactualizată este cu mult mai nocivă decât lipsa acesteia și menținerea lucrului clasic cu toate inconvenientele lui, care sunt cunoscute și acceptate.

(29 aprilie 2018)