Mi-am amintit un banc tâmpit

Pensionarul MAI care a infectat un spital întreg mi-a adus aminte de un banc tâmpit. Eternul BULĂ merge la bordel.

Patroana îl întreabă:

- Ce doriți, domnule BULĂ?

- Vreau o femeie bolnavă de sifilis. A răspuns BULĂ fără ezitare.

- Dar, domnule BULĂ, noi avem femei sănătoase.

- Eu vreau una bolnavă de sifilis, am zis.

- Dar de ce?

- Eu mă îmbolnăvesc de la ea. Sora mea se îmbolnăvește de la mine. Tata se îmbolnăvește de la sorămea. Mama se îmbolnăvește de la tata. Profesorul de mate se îmbolnăvește de la mama. Eu cu el, am ce am.

Cam așa a stat problema și cu fostl  ofițer, care a fost în Israel cu amanta, iar pentru a nu afla nimeni a ținut la secret și a reușit să închidă un spital, punându-l în carantină. Tot un fel de BULĂ și el, da cu mult mai fraier, ceea ce mi-a arătat că mintea nu-l dădea afară din casă pe rămasul anonim cu dosar, care sunt sigur că nu va păți nimic, din moment ce nu se elimină prescripțiile la amenzile date pe durata stării de urgență.

(15 aprilie 2020)

O gogomănie cât casa

Azi 20 martie 2020 pe Antena 3 o așa-zisă reporteriță de teren, care făcea un simulacru de transmisie în direct de la Iași, când a vorbit despre un medic ginecolog infectat cu COVID 19 care s-a plimbat nestingherit prin spitalul unde lucra a glăsuit:

- A veit diminteața și a rămas 45 de zile în spital, bla, bla, bla...

Ca să fie știrea și mai senzațională a dat intervalul nu în minute ci în zile. Cred că și ei trebuia să i se aplice recomandarea de a rămâne în casă, căci știri spuse prost au menirea de a crea disconfort, care determină scăderea moralului nostru și așa aflat în scădere.
Totuși, zicerea acesteia nu depășește fractura de logică a lui raluca TURCAN atunci când se referea la morții din intoxicația cu dezinfectanți de la Timișoara.

(20 martie 2020)

Condițiile în modelarea dinamicii epidemiilor

Epidemia este un fenomen sau proces, care se reflectă și prin serii de date. Dacă se fac înregistrări acestea trebuie să fie:

- corecte,

- omogene,

- comparabile,

- complete,

caraceriristici de calitate care se obțin prin folosirea cu strictețe a unor proceduri, acceptate, învățate foarte bine și aplicate cu scrupulozitate.

Dinamica unei epidemii se studiază înregistrând într-un tabel:

- coloana 1 conține momentul de timp, să zicem definit prin zi, lună, an,

- coloana 2 conține. numărul persoanelor izolate,

- coloana 3 conține numărul persoanelor în caractină,

- coloana 4 conține numărul persoanelor ingectate,

- coloana 5 conține numărul persoanelor vindecate,

- coloana 6 conține numărul persoanelor decedate.

Înregistrările datelor de fac pe măsură ce se produc evenimentele, adică pe măsură ce fiecare persoană intră în una dintre categoriile menționate în coloanele 2-6. Raportarea numărului total de persoane aflate în una din situațiile menționate se realizează zilnic la o anumită oră, fără abatere, chiar dacă cu un minut după situația se schimbă, respectiva schimbare va fi preluată în raportarea din ziua următoare. Este exact cu modul în care se fac înregistrările de la recensământul populației, când se stabilește momentul la care se face raportarea. În cazul înregistrărilor zilnice, să zicem că se înscriu în tabel numărul de persoane aflat în una din situațiile stabilite, pentru ora 10. dacă s-a hotărât ora 10 tot timpul aceasta va fi luată ca reper pe toată durata completării coloanelor tabelului.

Pentru a face o modelare credibilă, seriile de date trebuie:

- să aibă o lungime rezonabilă, adică undeva la peste 50 de termeni,

- momentele de timp să fie echidistante, fără goluri între ele,

- să fie construite folosind aceleași proceduri,

- să existe certitudinea că simultaneitatea unor culegeri independente duc la aceleași serii de date.

În cazul în care seriile de date sunt culese fără o metodologie bine definită și există dubii asupra calității termenilor, concretizate prin neomogenitatea datelor, introducerea de erori mai mult sau mai puțin grosolane, completarea incorectă a datelor, utilizarea de date generate, nu culese sau pur și simplu, construirea de serii de date fictive, modelele de dinamică nu vor reflecta în niciun fel realitatea și se va merge pe ideea GARBAGE IN, GARBAGE OUT.

(16 martie 2020)

Procedurile ne omoară

Ziverea lui Victor COSTACHE de azi 14 martie de la audierea din Parlament m-a lăsat cu gura căscată. A zis el că să nu ne omoare virusul înaintea procedurilor. Sărăcuțul! A reacționat ca un copil fără minte, din moment ce întreaga lui muncă de chirurg se desfășoară numai și numai pe bază de proceduri. El nu face nimic din ceea ce fac artiștii care crează în orice moment, care improvizează în orice moment. El aplică tot timpul proceduri. I se pun instrumentele cu care operează într-o anumită ordine, după o procedură. Deschide pacientul după o procedură. Operația însăși se desfășoară după o procedură. Am rămas perplex să aud din gurița, din buzișoarele lui Victor COSTACHE acea constatare nefericită.

De la șomerul de Ludovic ORBAN mai înțelegeam, dar de la ditamai chirurgul nu înțeleg să judece astfel. 

Tot ce se întâmplă acum aici, cu gravitate în creștere se datorează:

- lipsei procedurilor,

- neaplicării procedurilor unde există,

- lucrul după ureche, empiric,

- neasumarea responsabilității,

- ascunderea în spatele deciziei colective.

Numai faptul că denumirile comitetelor care se ocupă de acest virus sunt imposibil de pompoase, arată lipsa de preocupare pentru a da soluții, ci pentru a fi membru unui ceva de mare răsunet.

Procedurile sunt texte simple, logice, care conțin pași de urmat și care conduc la soluționarea problemelor fără riscuri majore. Ele sunt rezultatul verificărilor repetate în practică. Lucrând fără proceduri este echivalent cu a lucra ca musca fără cap.

(14 martie 2020)

Înapoi în Evul Mediu, marș!

În curând, pe buzele tuturor se vor găsi comenzi care mai de care mai interesante, care invită la poziționăr drastice care să determine limitarea răspândirii coronavirusului, care a făcut mult victime și care continuă să facă.

Deși există multă informație, deși există putere de calcul extraordinară, deși se cheltuiesc bani cu nemiluita, iată că nu sunt construite modele de estimare a derulării unor procese și toată lumea orbecăie într-un context nefericit, nedorit și mai ales cu urmări imprevizibile.

Calculatoare există de după 1950 chiar în regim de utilizare guvernamentală, iar după 1.990 apariția calculatoarelor personale a schimbat întreaga abordare. După anul 2.000 problema achiziției de date este deja o banalitate. Acum se lucrează cu baze de date de miliarde de articole și este căzută deja în derizoriu construirea și utilizarea  unui model de prognoză pentru orice proces care vizează comportamentul uman. 

Să nu credem că ar fi o muncă titanică să se colecteze date, exact cum se face cu datele despre vreme pentru a fi dezvoltate modelele de prognoză, pentru fenomene precum apariția, răspândirea și tratarea a tot felul de maladii cu diferite forme de răspândire. Se fac tot felul de aplicații informatice, tot felul de jocuri folosind realitatea virtuală, deci, zic eu, e floare la ureche să se studieze și răspândirea virusurilor. Faptul că acest COVID 19 face ravagii arată că problema colectării de date, construirea bazelor de cunoștințe și prelucrarea de cunoștințe sunt rămase în stadiul dezideratelor. Altfel nu se explică de ce nu au fost puse cap la cap informațiile eterogene despre virușii care ne-au bântuit în anii anteriori pentru a se stabili niște simulări de comportament folosind modelele care ar fi trebuit construite până la finele lui 2015, ceea ce nu s-a întâmplat.

Faptul că acum în anul 2020 ne uităm spre cer și ridicăm din umeri a neputință, arată fără putere de tăgadă că au existat resurse și lumea n-a făcut nimic cu ele. Noi avem o vorbă, Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Este un mare adevăr, ignorat se vede de la o poștă.

Situația în care ne aflăm este similară cu milioanele de RMN-uri care se fac, sunt descrise după rigori extraordinar de bine puse la punct, numai că toate informațiile se pierd în neant căci informațiile nu se stochează centralizat niciunde pentru a fi prelucrate, deși există analizoare de imagini, deși există indicatori calitativi, dar și indicatori micști, să nu mai vorbim de indicatorii cantitativi. Doar trebuie pocnit din degete ca la beție și în câteva luni un produs software care să facă totul de la A la Z s-ar face pe mai nimic.

Așadar, înapoi în Evul Mediu, marș! 

Au fost toate cele necesare și preocupările au fost altele, căci o maladie se tratează, dar uneori, mai întâi trebuie prevenită.

(09 martie 2020)

Românul care a schimbat România: Raed ARAFAT

Când spui Raed ARAFAT spui SMURD, spui DSU, spui tot ce este mai bun pentru managementul de sănătate în general și de urgență, în special.

Sunt nenumărați de pe partea dreaptă a eșicherului politic, gata să-l sfâșie pe Raed ARAFAT, căci este cel mai plăcut lucru să vii la masă pusă, când SMURD-ul este operațional și când străinii vin să se inspire de la noi, iar Raed ARAFAT este tăticul acestei structuri eficiente, eficiente, eficiente.

Raed ARAFAT a schimbat România pentru că:

- a avut o idee clară,

- a construit un proiect,

- a muncit să-l implementeze,

- a perseverat să-l perfecționeze,

- a asigurat generalizarea,

- îi urmărește eficiența,

- îl perfecționează din mers.

Acum se vede că Raed ARAFAT este singurul în stare:

- să comunice coerent,

- să-și asime deciziile,

- să accepte realitatea,

- să fie deasupra mărunțișurilor.

este o mare problemă cum un străin vine aici, se stabilește aici și face ceva pentru poporul român, el fiind născut și crescut într-o altă țară, iar România este țara lui de adopție. Cu atât mai mult, Raed ARAFAT merită respectul nostru al tuturor căci el a dat speranță oamenilor acestui pământ căci șansele lor de a supraviețui în situații limită prin existența unui serviciu de urgență care să fie altfel decât Salvarea de pe vremuri.

Bravo, Raed ARAFAT!

Ești mare, Raed ARAFAT!

(08 martie 2020)

gripă, epidemie, pandemie

Televiziunile dâmbovițene, puse pe isterie și exagerări, oferă cele mai sunbre scenarii, dar în același timp spun să nu ne panicăm și nici să ne isterizăm, deși ele fac totul spre a ne aduce în acestă direcție.

Se folosesc tot felul de informații de proveniență dubioasă, se folosesc tot felul de imagini în colaj, pentru a induce isteria națională. Șa trei cazuri de coronavirus e anticipează închiderea orașuliui Timișoara. La 6 xazuri ei vorbesc de creștere alarmantă la zeci și zeci de cazuri de persoane contaminate cu COVID 19.

Nimeni nu spune că este bine. Nimeni nu spune că este o situație roz. Nimeni nu spune că trebuie să se stea cu mâinile în sân. Dar una-i una, alta-i alta. Obsesia de a veni cu detalii absurde legate de cei contaminați, cu secvențe de la plecarea lor în izoletă din fața casei, ajungerea lor la locurile de caractină care se vrea a fi secrete, arată depășirea oricăror limite în abordarea acesteui subiect. Trebuie să existe o autocenzură, numai că rating-ul este mult mai puternic și televiziunile au făcut din coronavirus u show extrem de profitabil, iar manipularea cu această temă este extrem de profitabilă, economic, dar mai ales politic, pentru că unii se agață de tema pandemiei pentru a amâna sine-die alegerile, ca să-și mărească șansele de reușită, deși ei sunt în cădere liberă.

Ar trebui să existe niște procente. La X% din populație afectată de cutare maladie se vorbește de respectiva maladie, la Y% din populație se vorbește de epidemie, iar la Z% din populație afectată de respectiva maladie se vorbește de pandemie. Dacă nu sunt depășite acele praguri, să se interzică alarmarea populației că este epideme când nu e epidemie, că este pandemie când nu este pandemie. Un pic de decență nu strică niciunui moderator de televiziune, chiar dacă depășirea limitelor înseamnă profituri garantate.

(05 martie 2020)