Fostul meu student, profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU

Profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU este născut la data de 17 iunie 1960. L-am cunoscut pe când era student în ultimul an de facultate și țineam cursul și seminarele de Programe aplicative, în anul universitar 1983 - 1984. El avea 23 de ani, iar eu aveam 36 de ani. L-am remarcat repede pe Bogdan, căci se vedea de departe că el știa programarea calculatoarelor la un nivel foarte ridicat, căci terminase Liceul de Informatică VIANU, cel mai bun liceu din București.

În intervalul 1975 - 1979,  Bogdan GHILIC-MICU a fost elev al Liceului de Informatică VIANU.

În intervalul 1979 - 1980,  Bogdan GHILIC-MICU a  satisfăcut stagiul militar.

În intervalul 1980 - 1984,  Bogdan GHILIC-MICU a fost student la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, pe care a finalizat-o cu media generală 9,62.

În intervalul 1992 - 1996,  Bogdan GHILIC-MICU a derulat un stagiu doctoral în specializarea Cibernetică Economică și Statistică, finalizat prin susținerea cu succes a tezei de doctorat, sub coordonarea profesorului universitar Constantin APOSTOL, teză referită prin:

Bogdan GHILIC-MICU - Informatizarea activității bursei de valori, ASE, București, 208 pag.

În intervalul 1984 - 1990,  Bogdan GHILIC-MICU a fost analist gr. III la ITC.

În intervalul 1990 - 1993,  Bogdan GHILIC-MICU a fost asistent universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1993 - 1997,  Bogdan GHILIC-MICU a fost lector universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1997 - 2000,  Bogdan GHILIC-MICU a fost conferențiar universitar în Catedra de Informatică Economică.

Din anul 2000,  Bogdan GHILIC-MICU este profesor universitar. 

Din anul 2005, profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU este conducător de doctorat.

În intervalul 2002 - 2010, Bogdan GHILIC-MICU a fost șef al Catedrei de Informatică Economică.

Bogdan GHILIC-MICU a scris cărți fie ca singur autor, fie  în cadrul unor echipe de cadre didactice din Catedra de Informatică Economică, referite prin:

Bogdan GHILIC-MICU - Bursa de valori, Editura Economică, București, 1997, 164 pag., ISBN: 9739198627

Bogdan GHILIC-MICU - Strategii pe piața de capital, Editura Economică, București, 2002, 288 pag., ISBN: 9735907127

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Organizația virtuală, Editura Economică, București, 2004, 302 pag., ISBN: 9737090454

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - eActivitățile în societatea informațională, Editura Economică, București, 2002, 270 pag., ISBN: 9735905892

Bogdan GHILIC-MICU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL - Algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2002, 318 pag., ISBN: 9735941686

Cristian USCATU, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU - Algoritmi și tehnici de programare, Editura ASE, București 2014, 214 pag., ISBN:  9786065057746

Bogdan GHILIC-MICU, Marinela MIRCEA, Marian STOICA -  Algoritmi și scheme logice cu exemplificare în C, Editura ASE, 2017, 227 pag., ISBN:  9786063402081

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cătălina COCIANU - Bazele programării calculatoarelor: suport de curs, Editura ASE, București, 2013, 199 pag., ISBN: 9786065057579

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Marinela MIRCEA - Bazele programării calculatoarelor: suport de seminar, Editura ASE, București, 2013, 131 pag., ISBN: 9786065057586 

Ion Gh. ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU, Marian STOICA -  Programarea calculatoarelor: algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2007, 218 pag., ISBN: 9789735949235

Am în mână cartea referită prin:

Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA - Introducere în programare. Teorie și practică PASCAL, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1996, 315 pag., ISBN: 973-564-115-6

La pagina 315 se află bibliografia formată din 8 titluri, dintre care 5 titluri au cuvântul cheie PASCAL. Cărțile au fost publicate în intervalul 1976 - 1992. Șase cărți au fost publicate în edituri românești.

Introducerea de la paginile 1 - 2  arată că lucrarea este structurată pe trei părți, ce corespund unei abordări graduale a problematicii, urmărindu-se ca persoana care citește cartea, după ce se lămurește cum stau lucrurile cu calculatorul și cu reprezentarea datelor, să treacă la cunoașterea convențiilor definite ale limbajului PASCAL, ca în ultima parte să vadă 21 de programe scrise bine în limbajul PASCAL.

Cartea are 13 capitole.

Capitolul 01 de la paginile 3 - 21, intitulat Structura internă a calculatorului, prezintă concepte de bază, strict necesare înțelegerii de către viitorul programator PASCAL: ce înseamnă memorarea de date, ce înseamnă operații de intrare/ieșire, ce înseamnă sistem de operare și, mai ales, ce înseamnă folosirea unui automat finit pentru care există doar program corect și program incorect și lipsa oricărei îngăduințe legate de jumătățile de măsură din viața noastră de zi cu zi.

Capitolul 02 de la paginile 22 - 29, intitulat Organizarea internă a datelor, prezintă concepte precum dată, informație, structură de date, dată elementară, totul fiind pus în corespondență cu zona de memorie, organizată pe octeți și octeții pe biți. Este sugestivă liniarizarea unui masiv bidimensional și liniarizarea unei structuri arborescente dată în figura 2.3.

Capitolul 03 de la paginile 30 - 54, intitulat Algoritmi. Scheme logice structurate, prezintă structurile de program secvențiale, structura alternativă și structura repetitivă WHILE - DO și blocurile de schemă logică asociate lor. Se prezintă în detaliu structurile IF-THEN-ELSE, IF-THEN, CASE-OF, WHILE - DO, REPEAT - UNTIL, FOR. Experiența de programatori a autorilor le-a permis să abordeze în subcapitolul 3.7 problema erorilor în algoritmi, căci enunțul problemei înseamnă ceva, algoritmul e altă chestiune, iar transpunerea algoritmului în schemă logică este bântuită de erori de diferite clase și niveluri. Programatorul proiectează algoritmul și trebuie să verifice corectitudinea. Experiența de programatori a autorilor se vede de departe în această lucrare. Ei îl pun în gardă pe cititor că este pândit de numeroase pericole dacă nu face exact ceea ce trebuie.

Capitolul 04 de la paginile 55 - 63, intitulat Etapele rezolvării problemelor cu  calculatorul, prezintă faptul că etapele diferă de clasa de probleme pentru care trebuie rezolvate. Sunt abordate etapele, și anume: formularea problemei, formalizarea matematică, elaborarea algoritmilor, stabilirea resurselor, scrierea programelor, testarea și definitivarea programelor, definitivarea documentației. Mie mi-a plăcut atunci, în 1996, când am citit cartea, dar îmi place și acum, în 2024, că autorii au spus că resursele se stabilesc, adică vom aloca resursele adecvate soluționării. Noi știm când folosim baze de date. Noi știm când folosim biblioteci matematice. Noi știm când folosim structuri dinamice. Nu trebuie să soluționăm orice problemă în limbajul PASCAL pentru că știm noi acest limbaj. O altă chestiune pe care o găsesc ca o abordare realistă este aceea că elaborarea documentației se face pe tot ciclul de realizare a unui program. Definim problema, imediat scriem câteva pagini de documentație pentru că avem proaspătă în memorie această chestiune. Când elaborăm schemele logice, le desenăm ca și cum le-am introduce în documentație. Când scriem programele, vom scrie comentarii în textele sursă suficient de bogate ca să putem să ne descurcăm peste ani și ani, dacă va fi nevoie să facem mentenanță. Experiența de programatori a cvartetului APOSTOL, ROȘCA V., ROȘCA I, GHILIC, arată clar care sunt pașii pentru a face muncă de programare de succes.

Capitolul 05 de la paginile 64 - 83, intitulat PASCAL - limbaj de programare sistemică a calculatoarelor, ne introduce în notația BNF, care dă precizie definirii tuturor elementelor limbajului. Se definește cifra, se definește litera. Tabelul 5.1  prezintă lista celor 47 de cuvinte rezervate ale limbajului PASCAL în implementarea TURBO PASCAL 6.0. La paginile 71 - 83 sunt prezentate construcții elementare ale limbajului PASCAL folosind notația BNF.

Capitolul 06 de la paginile 84 - 119, intitulat Tipuri statice de date în PASCAL, prezintă  conceptele de variabilă și de constantă, în raport cu conținutul unei zone de memorie care se alocă și are sau nu are o dinamică a sa. Sunt date explicații asupra tipurilor BYTE, WORD, INTEGER, SHORTINT, iar tabelul 6.1 detaliază cu claritate cum se pun în corespondență aceste tipuri cu zone de memorie a căror lungime este alocată diferențiat. Tabelul 6.3 descrie în detaliu tipurile  reale de date. De exemplu, tipul DOUBLE are alocate 4 cuvinte și valorile memorate acolo sunt cuprinse în intervalul închis 5.0E-324; 1.7E308. Este abordat tipul boolean, tipul caracter, tipul enumerativ, tipul subdomeniu, tipul masiv, tipul mulțime (SET) și tipul șir de caractere (STRING). Exemplele date de autori sunt edificatoare.

Capitolul 07 de la paginile 119 - 127, intitulat Expresii în PASCAL, prezintă expresii aritmetice, expresii relaționale, expresii logice, expresii pe șiruri de caractere și operații pe șiruri de biți. Tabelele incluse în acest capitol dau precedențele, iar programatorul care scrie expresii complicate, ca să știe ce rezultate va obține, va trebui să știe aceste precedențe. Precedența arată ordinea în care se execută operația. Adunarea are precedența 4, iar înmulțirea are precedența 3. Operatorul cu precedența K are prioritate în fața operatorului cu precedența K+1, K+2, ..., K+n. 

Marea varietate a operatorilor crește complexitatea expresiilor și cine nu stăpânește regulile de evaluare a expresiilor este bine să folosească paranteze și precedențele se rezolvă aproape de la sine.

Capitolul 08, de la paginile 128 - 149, intitulat Realizarea structurilor de control în PASCAL, prezintă  blocurile, instrucțiunea vidă, instrucțiunea de atribuire, iar tabelul 8.1 arată ce atribuiri sunt permise. Dacă în limbajul FORTRAN apelul unei proceduri se realiza cu instrucțiunea CALL, în PASCAL, simpla scriere a numelui subprogramului de tip PROCEDURE echivalează cu apelul. Structurile alternative sunt descrise la paginile  135 - 142.  Structurile repetitive sunt descrise la paginile 142 - 149.  Nu există diferențe mari între enunțurile exemplificărilor și cititorul își dă singur seama de diferențele de utilizare a structurilor, dar mai ales când are posibilitatea de a le agrega, spre a obține construcții despre care crede că sunt mai speciale, mai eficiente.

Capitolul 09, de la paginile 150 - 162, intitulat Operații de intrare/ieșire efectuate cu tastatura/monitorul, prezintă instrucțiunile Read(), ReadLn(), Write(), WriteLn(). Deși se creează doar aparența că limbajul PASCAL nu este un limbaj puternic în ceea ce privește operațiile de intrare/ieșire, autorii cărții reușesc să spulbere acest mit și să facă din PASCAL un limbaj care permite soluționarea unei game foarte mari de probleme, chiar și de mari dimensiuni. Să nu uităm că suntem în anul 1996, că lucrarea este una de introducere și nu i se va cere nici lucrul cu fișiere, nici lucrul cu obiecte și nici alocări dinamice și nici recursivitate. Toate acestea, la rândul lor, într-o carte de PASCAL pentru avansați.

Capitolul 10, de la paginile 163 - 185, intitulat Subprograme PASCAL, prezintă conceptul de subprogram PASCAL, transferul datelor din programul apelator și transferul controlului spre subprogram, respectiv, de la subprogram către programul apelator. Ca și în FORTRAN, și limbajul PASCAL are subprograme de tip PROCEDURE() și de tip FUNCTION(). Există mari posibilități în cazul acestui limbaj, pentru că acest limbaj lucrează cu variabile pointer, iar structurile de date omogene sunt privite și ca variabile de acest tip. Am apreciat acest capitol mai ales pentru acuratețea detaliilor, căci știam că Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA și Constantin APOSTOL au scris cărți de ASSIRIS și acolo explicațiile privind transferul de parametri erau o chestiune esențială, pe care ei o stăpâneau foarte bine. Din prezentarea contribuțiilor la carte de către autori, se vede că APOSTOL este cel care a scris capitolul 10.

Capitolul 11, de la paginile 186 - 200, intitulat Funcții și proceduri aritmetice și asupra șirurilor de caractere, prezintă în tabelul 11.1 patru funcții pentru conversia datelor numerice. În tabelul 11.2 sunt date trei funcții trigonometrice și se face referire la PI. Tabelul 11.3 prezintă funcțiile  Exp(x) și Ln(x). Mai sunt și alte tabele, dar interesante sunt funcțiile Concat(), destinată concatenării a două șiruri de caractere, Copy(), destinată copierii unui șir de caractere, Length(), care returnează lungimea șirului ca număr de caractere; autorii mai prezintă și procedurile FillChar(), Insert(), Ord(), dar și procedurile de conversie Str(), Val(). Programatorii care au lucrat în alte limbaje de programare se bucură de existența acestor funcții și le crește eficiența muncii lor simultan cu creșterea complexității programelor, mai ales că există funcții care le dau acces la biții din zone de memorie descrise de ei.

Capitolul 12, de la paginile 201 - 238, intitulat Introducere în mediul de dezvoltare TURBO PASCAL 6.0, prezintă exact ceea ce trebuie unui programator ca, deschizând un calculator personal IBM compatibil, să poată să-și ruleze programele. Cele 12 capturi de ecran îl ghidează pas cu pas pe cititor cum să procedeze. Cartea de față face parte din categoria celor care au un echilibru între teorie și practică, iar cititorul are suficiente elemente încât să treacă la rezolvarea propriilor probleme după ce o termină de citit. Este o sursă de inspirație pentru programatorii care lucrează disciplinat în echipă.

Capitolul 13, de la paginile 239 - 293, intitulat Exerciții rezolvate, include 21 de enunțuri de probleme clasice,  cu detalierea algoritmului într-o schemă grafică și cu textul sursă PASCAL aferent. Remarc aici grija autorilor pentru conservarea unui stil de programare curat, cu menținerea denumirilor de variabile de control i și j la structurile de control. Pentru un programator care a lucrat în limbajul FORTRAN îi va fi extrem de ușor să se acomodeze cu structura textului sursă când vede secvențe PASCAL pentru suma elementelor unui vector (paginile 239 - 240), sortarea elementelor unui vector (paginile 260 - 264) sau înmulțirea a două matrice (paginile 284 - 285), precum și a altor probleme clasice, alese cu grijă de autori și prezentate în colecția celor 21 de exerciții rezolvate. Programatorul FORTRAN va trebui să se familiarizeze cu virtuțile limbajului PASCAL, unde apare structura de tip articol, unde apare recursivitatea, unde se definesc variabile pointer și unde alocarea dinamică este ceva cotidian.

Cartea are 6 anexe, și anume:

Anexa 1 se referă la noțiuni de algebră booleană;

Anexa 2 se referă la codificarea datelor;

Anexa 3 se referă la sisteme de numerație;

Anexa 4 se referă la noțiuni de teoria grafurilor;

Anexa 5 se referă la aspecte uzuale privind testarea;

Anexa 6 se referă la editarea programelor-sursă PASCAL.

Trebuie spus aici că autorii și-au atins obiectivul stabilit, iar nivelul atins de carte este unul dintre cele mai bune, căci claritatea și concizia sunt calități dobândite prin munca de la catedră și din fața computerului.

(29 septembrie 2026)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Anca ANDREESCU

Anca ANDREESCU este conferențiară universitară în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. Ea este absolventă a Secției de informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

Înainte de a se mărita ea se numea Anca ANDRONESCU și teza de doctorat este depusă la bibliotecă sub acest nume. Ea a susținut teza de doctorat de 191 de pagini în anul 2008, teză intitulată Dezvoltarea sistemelor software pentru managementul afacerilor și coordonată de profesorul universitar Csaba FABIAN.

Anca ANDREESCU a publicat în revista Informatica Economică articole precum: Object Oriented Modeling of a Tutorial System for Major Risks Management – Requirements Analysis  împreună cu Rodica MIHALCA, Adina UȚĂ, Iulian ÎNTORSUREANU, nr. 1 (37)/2006, pag: 62 - 66,  Study on payments through mobile phones împreună cu Marinela MIRCEA, nr.2 (38)/2006, pag: 74 - 77,  The Possibility to Use Genetic Algorithms and Fuzzy Systems in the Development of Tutorial Systems împreună cu Rodica MIHALCA, Adina UȚĂ, Iulian ÎNTORSUREANU, Ștefan KOVACS, nr.4 (40)/2006, pag: 34 - 38, dar și multe altele.

Pe mine m-a impresiona Anca ANDRONESCU pentru puterea ei de muncă și pentru faptul că știe să definească obiective, să planifice activități și să realizez ce și-a propus. Anca este foarte exigentă și de ea nu trece o lucrare decât dacă este foarte bine șlefuită. 

Eu o apreciez și pentru cele trei fetițe ale ei, căci știință poate face oricine, dar să fie mamă de trei fetițe nu oricine are capacitatea de a face acest lucru excepțional.

Și încă ceva: Anca ANDRONESCU face parte din tagma oamenilor speciali, născuți în ziua de 26 iulie din care mai fac parte Lorena BĂTĂGAN, Andrei MILODIN, George Bernard SHAW, Salvador ALLENDE, Francesco COSSIGA, Franz Xaver Wolfgang MOZART, Andre MAUROIS, Sandra BULLOCK, Doru CAZAN, Cornelia BOTEZATU, Ladislau GASPAR, Oana VETRICI, Bianca DRUMEA și cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Ion IVAN.

(25 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cătălina COCIANU

Pe profesoara Cătălina COCIANU de la Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE, o cunosc din 1971 și nu vreau să dau nicio explicație pe acest subiect.

Cătălina COCIANU este absolventă a facultății de Matematică de la Universitatea București, promoția 1995. 

În anul 1997, Cătălina COCIANU a absolvit cursurile de master în cadrul facultății de Matematică de la Universitatea București.

În intervalul 1996 - 1999, Cătălina COCIANU a fost asistentă universitară stagiară.

În intervalul 1999 - 2002, Cătălina COCIANU a fost asistentă universitară.

În intervalul 2002 - 2005, Cătălina COCIANU a fost lector universitar.

În intervalul 2005 2007, Cătălina COCIANU a fost conferențiar universitar.

Cătălina COCIANU este profesoară universitară din 2007 de la vârsta de 36 de ani.

În anul 2001, Cătălina COCIANU a susținut teza de doctorat intitulată Image processing by statistical and complex analysis, coordonată de profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA.

În anul 2008, Cătălina COCIANU a susținut teza de doctorat intitulată  Time-frequency analysis of signals with application in signal processing, coordonată de profesoara universitară Luminița STATE.

Cătălina COCIANU a publicat o serie de lucrări dintre care enumer aici  Algoritmi si tehnici de programare realizată împreună cu Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU, Marinela MIRCEA - 2014,  Bazele programării calculatoarelor : suport de curs realizată împreună cu Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU, Marinela MIRCEA, Lorena BĂTĂGAN - 2013,  Programarea calculatoarelor : algoritmi in programare realizată împreună cu Ion Gh. ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA  - 2007,  Compresia și restaurarea imaginilor - 2002,  Programare evolutiva si algoritmi genetici realizată împreună cu Cristian USCATU - 2015, dar și multe altele.

M-au impresionat la Cătălina COCIANU modul în care abordează problemele, căci a făcut și știință cât cuprinde, a realizat și cercetare științifică pe bază de contract, are și o laborioasă muncă la catedră cu studenții ei, dar are și o familie frumoasă și pe toate le face foarte bine.

În vremea când eu eram șef de catedră am avut cu ea o colaborare excelentă, căci la un examen-problemă de Metode numerice, prin forța lucrurilor Cătălina COCIANU a luat frâiele în mâni și soluția oferită de ea a fost cea corectă, căci deși foarte tânără fiind la acea vreme, a știut să se impună și să țină balanța în echilibru, eliminând excesele predecesoarei ei, excese care creaseră mari tensiuni. M-am minunat cum o tânără ca ea știe să facă dintr-un butoi de pulbere un loc al liniștii și armoniei.

(17 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Floarea NĂSTASE

În vremurile de demult, a existat un individ care dorea ruperea catedrei de Informatică Economică pentru satisfacerea poftelor lui de mărire. El ținea captivi pe cei ce lucrau la disciplinele unde se credea tartor. S-a nimerit ca în acea perioadă să se organizeze una din edițiile Conferinței Internaționale de Informatică Economică și trebuia să fie realizat un afiș al conferinței. Am trecut eu în revistă resursele catedrei și eram disperat căci persoanele pe care mă puteam baza erau prinse cu sarcini foarte exacte, dintre care găsirea de sponsori era esențială.
M-am jăluit în dreapta și în stânga și a rezultat că ar fi bine să mă adresez tinerei Floarea NĂSTASE, care în vremurile acelea era lector universitar în Catedra de Informatică Economică. Am avut o discuție cu Floarea NĂSTASE și am explicat despre ce este vorba. Spre deosebire ce alte cazuri în care mi se cerea sfatul din minut în minut, spre disperarea mea, am observat că tânăra Floarea NĂSTASE a pornit la treabă și după vreo două săptămâni a venit cu o mostră de afiș. Am zis că e OK și după o săptămână a venit cu un balot de afișe. Ea a lucrat exact cum trebuie să lucreze orice profesionist. 

Primelște obiectivul de realizat.

Trece la realizarea obiectivului.

Raportează că obiectivul a fost realizat.

Nu mi-au plăcut niciodată persoanele care nu-și asumă niciodată nimic. Pentru prima dată am văzut o persoană tânără care a luat hățurile în mâini, a mers mai departe independent și numai după ce a ajuns la punctul terminus, a arătat că ceea ce trebuia făcut, a fost făcut.

Eu am fost impresionat de faptul că Floarea NĂSTASE era și a rămas singura absolventă a Facultății de Calculatoare din Politehnica București, cu doctorat în calculatoare, care este în CSIE, căci cei care au mai fost, au venit și cum au venit așa au și plecat, din motive care mie mi se par necunoscute, dar dacă analizez unde au plecat, am explicația, dar nu vreau să fac afirmații că mi-aș reaminti de ce nu mi-am dat eu copilașii mei să urmeze informatică în ASE și n-aș fi făcut-o nici dacă aș fi avut 100 de copii.



(11 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Marinela MIRCEA

 Profesoara universitară de azi din Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE și aici mă refer la Marinela MIRCEA, mi-a fost studentă acum ceva timp. Era o studentă excepțională, drept care i s-a făcut propunerea de a veni prin concurs preparatoare la fosta catedră de Informatică Economică. Eu eram șef de catedră. Cred că-și depusese dosarul pentru concurs, dar aflând că are un contra-candidat, a venit la mine, care așa cum am zis, eram șef de catedră, la sala 20303, unde era secretariatul să-mi zică despre faptul că se hotărâse să-și retragă dosarul. Eu o știa ca studentă foarte bună și i-am zis că opțiunea este a ei, dar din acea clipă de când și-a retras dosarul, dacă din întâmplare ne vom întâlni, să treacă pe partea cealaltă a străzii și să uite că i-am fost profesor. Dacă o studentă așa de bună ia o astfel de decizie, când contra-candidat este un necunoscut, nu mai am o explicație cum ar proceda un student bun.
Nu și-a retras dosarul a concurat, a luat niște note de concurs extraordinar de mari, în timp ce contra-candidatul său a luat ceva în jur de media 7(șapte).
Timpul a trecut, Marinela MIRCEA a susținut în anul 2009 teza de doctorat de 264 pagini intitulată Managementul afacerilor in economia digitala , avându-l conducător științific pe profesorul Ion Gh. ROȘCA.

Marinela MIRCEA a fost preparatoare în intervalul 2003 - 2006.

Marinela MIRCEA a fost asistetă universitară în intervalul 2006 - 2011.

Marinela MIRCEA a fost lector universitar în intervalul 20122 - 2013.

Marinela MIRCEA a fost conferențiar universitar în intervalul 2013 - 2016.

Din anul  2016 Marinela MIRCEA este profesor universitar.

Marinela MIRCEA este autoare sau coautoare a unor lucrări din care enumer aici:  Arhitecturi informationale agile in mediul colaborativ de afaceri, publicată în anul 2015,  Managementul afacerilor in economia digitala, carte publicată în anul 2009,  Algoritmi si scheme logice cu exemplificare in C, carte publicată în anul 2017,  Algoritmi si tehnici de programare : aplicatii, carte publicată în anul 2015, dar și multe altele, precum și articole publicate în reviste de prestigiu, unele cotate ISI.

M-a impresionat la Marinela MIRCEA tenacitatea ei de a răzbi prin muncă, de a face lucrurile așa cum se cuvine, iar munca ei este apreciată în lumea științifică, dar și de către colegi și de către studenți.

(10 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Bogdan GHILIC-MICU

Și Bogdan GHILIC-MICU mi-a fost student în vremurile de demult, când facultatea unde lucram se numea Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. El era unul dintre studenții mei foarte buni. El a aparținut promoției 1984.  Eu nu prea rețin nici nume și nici figuri de persoane, dar numele de GHILIC l-am reținut, cum am reținut și figura studentului GHILIC, pe când predam cursuri de Programe aplicative la seria din care el făcea parte.

Imediat după Revoluția din Decembrie, nou înființata catedră de Informatică Economică a organizat un concurs de ocupare posturi de asistent universitar la disciplinele de Baze de date, Limbaje de programare și Sisteme de calcul și de operare. La disciplina de Limbaje de programare s-au prezentat Bogdan GHILIC-MICU și Gabriel ZAMFIR, care lucrau la ITC - Institutul de Tehnică de Calcul, deci erau oameni care lucrau în domeniul cercetării științifice. Ei au reușit la concurs. Bogdan GHILIC-MICU a devenit asistent universitar. Am avut ocazia să lucrez destul de mult cu Bogdan și să-i urmăresc evoluția în plan didactic, în planul cercetării științifice și cel al publicisticii.

Bogdan GHILIC-MICU a fost asistent universitar în intervalul 1990 - 1993.

Bogdan GHILIC-MICU a fost lector universitar în intervalul 1993 - 1997.

Bogdan GHILIC-MICU a fost conferențiar universitar în intervalul 1997 - 2000.

Din anul 2000, Bogdan GHILIC-MICU a devenit profesor universitar la vârsta de 40 de ani.

Bogdan GHILIC-MICU a susținut în anul 1996, la 36 de ani, teza de doctorat intitulată Informatizarea activității bursei de valori, de 208 pagini, coordonată de profesorul universitar Constantin APOSTOL.

De-a lungul anilor, Bogdan GHILIC-MICU a publicat numeroase cărți în colaborare cu colegii lui de la colectivul în care activează. Dintre lucrări enumer aici:

Marian STOICA, Marinela MIRCEA, Radu I. MOGOȘ, Bogdan Ghilic-Micu - SharePoint 2016 pentru managementul afacerilor în societatea informațională. Tutorial, Editura ASE, București, 2019, 250 pag, ISBN 978-606-34-0287-6

Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Adriana IONESCU, Ileana VREJBA - COBOL complet pentru calculatoare IBM PC, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureşti, 1994, 343 pag, ISBN 973-9156-94-0

Ion Gh. ROȘCA,  Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Algoritmi şi programe de prelucrare a fişierelor, Editura ASE, București, 2001, 164 pag, ISBN 973-9462-36-7.

Sunt cu mult mai multe lucrări, dar eu m-am oprit doar la câteva dintre ele.

Dacă ar fi să scriu aici, aș avea foarte multe faze hazlii de pe la examenele de admitere, pe când eram în comisiile de admitere de la nivel de facultate și între pauzele dintre momentele de elaborare a tezelor de către candidați și respectiv, de primire a tezelor la comisie, erau timpi morți în care mergeam la cofetăria de peste drum de Facultatea de Cibernetică și cumpăram tort amandină de 12 lei, o amandină cu mult mai mare și ne distram copios pe marginea celor întâmplate în zilele precedente.

(08 februarie 2023)

Cartea Arhitecturi informaționale agile

Profesoara Marinela MIRCEA de la Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică este un nume de referință pentru Informatica Economică românească prin rezultatele activității sale de cercetare științifică finalizată cu articole și cărți publicate. Lucrarea referită prin:
Marinela MIRCEA - Arhitecturi informaționale agile în mediul  colaborativ de afaceri, Editura ASE, București, 2015, 154 pag, ISBN: 978-606-34-0025-4
are opt capitole și se încheie cu o bibliografie în care autoarea are cinci referințe, articole publicate în jurnale recunoscute internațional.

Cartea este gândită astfel încât cine dorește să treacă de la modul clasic de abordare a arhitecturilor informaționale la tehnologiile agile, nu va întâmpina deloc dificultăți pentru că autoarea, cu experiența sa vastă, a știut să creeze acel context care să facă această trecere lin, fără salturi abrupte, de fiecare dată punctând diferențele de abordare și mai ales, avantajele pe care le prezintă tehnicile agile de abordate în toate etapele de construire a arhitecturilor bazate pe abordarea colaborativă unde comunicarea, coordonarea și cooperarea sunt esențiale în definirea de fluxuri informaționale.


(12 noiembrie 2022)

Cartea: Managementul sistemelor informaționale

Cartea intitulată Managementul sistemelor informaționale are ca autori pe profesorii universitari Marian STOICA, Bogdan GHILIC-MICU, Constanța BODEA și Marinela MIRCEA. Este apărută în Editura ASE din București în anul 2012, are 285 pagini și ISBN 978-606-505-574-2. Este structurată pe următoarele componente:

Introducere
Sistemul - perspectivă cibernetică
Informația economică
Comunicarea în cadrul sistemelor informaționale economice
Arhitecturi de întreprindere. Modele arhitectyurale
Decizii economice
Analiza informațional-decizională
Guvernanța tehnologiei informației
Managementul documentelor electronice
Fluxuri de lucru
Semnătura digitală - componentă a fluxurilor electronice de lucru
Listă de acronime
Bibliografie
Cei patru autori sunt cadre didactice cu mare experiență la catedră dar și la derularea unor proiecte de dezvoltare a sistemelor informaționale la nivel de organizații cu diverse niveluri de complexitate. Sunt incluse formalizări și descrieri de proceduri care permit celor care doresc să perfecționeze sisteme informaționale, să treacă la treabă fără prea mare dificultate.

Din start trebuie spus că la o analiză de detaliu a bibliografiei rezultă că autorii au publicat articole și cărți pe această temă, iar Marian STOICA, Bogdan GHILIC-MICU și Marinela MIRCEA au făcut teze de doctorat pe probleme de sisteme informatice. Încă de prin anul 2003 profesorul Marian STOICA a preluat cu succes disciplina de Analiză și proiectare a sistemelor informaționale economice - APSIE, care se preda studenților din Facultatea de Cibernetică Economică.

(10 noiembrie 2022)

ALGORITMI SI TEHNICI DE PROGRAMARE, aplicatii

Am in fata cartea ALGORITMI SI TEHNICI DE PROGRAMARE, aplicatii, scrisa de o echipa valoroasa de profesori dib Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica, format din profesorii Cristian Razvan USCATU, Catalina Lucia COCIANU, Marinela MIRCEA, Lorena POCATILU si aparuta in Editura ASE  in anul 2015.

De la inceput trebuie sa spun ca aceasta este o culegere de probleme care urmareste 100% structura cursului despre acre am scris deja in articolul de la adresa:

http://ionivan1947.blogspot.ro/2016/10/o-carte-necesara.html

Cartea acesta se vede ca este scrisa de oameni vu casta experienta deoarece stilul este:

• clar;
• concis;
• direct;
• complet.

Se enunta problema, se dau explicatii si apoi este prezentat textul sursa. Capitolele sunt echilibrate in ceea ce priveste complexitatea problemelor abordate si sunt dezvoltate de la simplu la complex. daca problema 1.1.1 se refera la aflarea celui mai mare divizor comun si se concretizeaza printr-un text sursa de 13 linii sursa, ultima problema din acest capitol1.8.2 se refera la o procedura cu numar variabil de parametri are 10 linii sursa dar faptul ca se lucreaza cu variabile pointer se complica foarte mult structura acestuia.

Unele dintre probleme sunt grupate in teme, ceea ce da posibilitatea celui care doreste sa scrie programe sa nu iasa din tipologiile de definire si de referire a variabilelor. 

Textele sursa sunt scrise cu grija, in mod omogen, autorii au grij[:

• sa defineasca in blocuri prelucrari omogene;
• sa mentina acelasi stil de programare; sa realizeze concordanta intre enunt si solutie;
• sa aleaga structuri de date adecvate;
• sa implementeze siolutii adecvate problemelor.

Lucrarea de fata se refera prin urmatoarele coordonate:

Cristian Razvan USCATU, Catalina Lucia COCIANU, Marinela MIRCEA, Lorena POCATILU - ALGORITMI SI TEHNICI DE PROGRAMARE, Editura ASE, Bucuresti, 2015, 176 pg, ISBN:978-606-505-871-2.

Bibliografia care a stat la baza elaborarii culegerii de probeleme de fata include pe langa o serie din lucrarile indicate in cursul tiparit la care am facut deja referire si alte lucrari, din care remarc pe cele de pe pozitiile [2], [3], [6] si [8].

(26 octombrie 2016)

O carte necesara

Aparuta in 2014 cartea ALGORITMI SI TEHNICI DE PROGRAMARE, elaborata de un colectiv format din profesorii Cristian USCATU, Catalina COCIANU, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA si Marinela MIRCEA, pe cele 214 pagini concentreaza cele mai importante aspecte legate de invatarea de catre studenti a celor mai importante aspecte legate de algoritmi si de tehnicile de programare moderne.

Cartea intra direct in problemele specifice recursivitatii, punctand clar ce inseamna recursivitate, cum se implementeaza aceasta, cum se construiesc proceduri recursive si ofera o importanta gama de exemple de probleme rezolvare prin recursivitate si aici ma refer la triunghiul lui Pascal, calculul lui n!, evaluarea functiei lui Ackermann, aflarea celui mai mare divizor comun si multe altele. Autorii au pus in carte si programele complete pentru a implementa solutiile date.

Un loc important este alocat fisierelor, stiuta fiind aplecarea autorilor spe aceasta zona. Sunt detaliate aspectele legate de organizarea datelor, tipurilor de fisiere, a modalitatilor de regasire a informatiilor dupa chei, dar si operatii cu fisiere precum actualizarea, sortarea, intercasarea si stergerea de articole. Un loc distinct este alocart memorarii si regasirii de elemente din masive de mari dimensiuni stocate sub forma de fisiere. Acum marele secret al produselor software de mare generalitate este descifrat intrucat dimensiunile in care se utilizeaza masive cu mii de linii si mii de coloane este prezentat in clar de autorii acestei carti. Numeroasele exemple vin sa arate practic cum sunt implementate elementele expuse. Programele sunt scrise in asa fel incat cu adaptari minime sunt preluate pentru a solutiona foarte multe tipuri de probleme care presupun operatii pe fisiere.

Capitolul al treilea este destinat grafurilor si autorii prezinta aceasta structura de date intr-un context fericit. Este mai intai data solutie de reprezentare folosind masive bidimensionale. Dupa aceea autorii merg mai departe si implementeaza graful ca structura dinamica agregata, forma foarte moderna ce permite definirea de proceduri cu caracter recursiv pentru foarte multe dintre operatiile pe graf. Structurile arborescente sunt tratate aici sub forma particulara de graf, ceea ce este un lucru foarte interesant si permite efectuarea de treceri de la simplu la complex dar si invers.

Urmatorul capitol este destinat prezentarii tehnicilorDivide et imperas, Greedy si Backtracking, pe care candva studentii le invatau la ingineria programarii in anul terminal de facultate, adica mult prea tarziu. Autorii au beneficiat de o vasta experienta in domeniu si se simte in intreaga abordare pornind de la probleme foarte cunoscute care nu necesita timp si efort pentru intelegere, dirij\nd intreaga atentie asupra solutiei care se da folosind una dintre metode. Sunt date exemple de probleme de sortare, de produs de transpozitii, metode pe obtinere a optimului local, problema rucsacului (pg. 173-1275), palta unei sume cu bacnota unitate, problema paznicului, dar si multe altele.

Pentru scrierea acestei carti autorii au facut apel la numeroase lucrari, unele  scrise chiar de ei  (1), la experienta lor acumulata, altele scrise de autori straini straini. In bibliografie au inclus lucrari clasice (2), (3) si (4). Nu au uitat monumentala lucrare a lui DE Knuth, volumele 1, 2 si 3 (5).

Prin claritatea ei, cartea scrisa de cei cinci autori se dovedeste a fi una de interes maxim pentru toti cei care vor sa devina adevarati programatori si care vor sa lucreze cu cele mai noi limbaje de programare in ideia de a dezvolta de software cu nivel de performanta cat mai ridicat.

cartea se refera prin:

Cristian USCATU, Catalina COCIANU, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA si Marinela MIRCEA - ALGORITMI SI TEHNICI DE PROGRAMARE, Editua ASE, Bucuresti, 2014, 214pg, ISBN: 978-606-505-774-6

(24 octombrie 2014)