Cultul posterelor

Pe vremuri, ideea de a realiza postere era de mare actualitate. Un poster era o fotografie foarte mare. 
Erau postere cu actori de cinema.
Erau postere cu actrițe de cinema mai mult sau mai puțin îmbrăcate.
Erau postere cu fotbaliști.
Erau postere cu Elvis PRESLEY.

Erau postere care promovau COCA COLA.

Erau postere cu Empire State Building.

Erau postere cu Turnul EIFFEL.

Erau postere cu Diego MARADONA.

Erau postere cu  The BEATLES.

Erau postere cu Jimi HENDRIX.

Erau postere cu B.B.  KING.

Erau postere cu Arnold SCWARZENEGGER.

La noi apar în campania eletorală postere. Îmi aduc aminte de posterele cât un bloc cu 10 etaje ale candidatului Emil CONSTANTINESCU. Nu spun nimic despre valoarea unor astfel de postere și mai ales despre modul în care au fost finanțate.

Datorită costurilor ridicate de producție, la noi nu au fost realizate postere care creșteau prețul revistelor și așa foarte mare în raport cu posibilitățile românilor. În USA există cultul posterelor și există de vânzare postere ale unor personalități de prim rang, cu autografe semnate de acestea și se vând la prețuri apreciabile. Posterele de dimensiuni mari sunt greu de gestionat, dar posterele de dimensiuni ceva mai mici, A4 sau A3 se gestionează lejer într-un apartament. Știu că există și un comerț cu postere, unde colecționarii oferă piese valoroase, iar prețurile nu sunt deloc de neglijat. La unele chioșcuri din marile malluri americane se află de vânzare postere. Unele personalități pe portalurile lor își exprimă disponibilitatea de a trimite prin poștă postere cu autografe, indicând și sumele ce trebuie achitate de cumpărător. Deși acum sunt mult mai relaxate condițiile de a realiza fotografii de foarte mare rezoluție care să elimine retușurile manuale ale fotografiilor, ideea de poster este trecută pe un plan secund pentru că lumea preferă cu totul alte abordări în mediul online.

(19 iunie 2023)

Eu și turnurile

Mie mi-au plăcut întotdeauna înălțimile. De aceea, ori de câte ori am avut ocazia, am urcat în clădirile cele mai înalte, acolo unde am avut ocazia să ajung.

Am urcat în Turnul EIFFEL.

Am urcat în Empire Estate Building.

Am urcat în Domul din Domul din Köln.

Am urcat în Domul din Ulm.

Am urcat în Q1 din Gold Coast.

Am urcat în Jin Mao Tower.

Am urcat în Domul din Milano.

Mi-ar fi plăcut să urc și în alte turnuri, dar timpul nu este încă trecut. De sus lumea se vede cu totul altfel și eu mă simt foarte bine când văd cerul mult mai de aproape. Uneori am temeri că acele construcții ar fi fragile, că riscul de desprindere a bucăților din ele este iminent, dar teama dispare căci întotdeauna am avut încredere în cei ce se încumetă să urce spre înălțimile cerului.



(22 mai 2023)

Eu și scările

Am primit recomandarea de a urca scări. Efortul trebuia să fie gradual. Mai întâi trebuia să urc scările unui etaj de bloc, încet, cu pauze, controlând respirația. După un timp, aveam posibilitatea de a urca două etaje, tot foarte precaut, cu pauze. Încet-încet, am reușit performanța de a urca cele opt etaje de scări, ritmic, cu grijă, controlând efortul și respirația, fără a face excese. Știam de pe Internet că există deja competiții de urcare a scărilor unor construcții celebre. În București există câteva clădiri înalte și am studiat numărul lor de etaje. Am adăugat câteva trepte la numărul de trepte de la scările blocului meu să respect faptul că un etaj la blocul meu are o anumită înălțime, iar în blocurile de birouri, camerele sunt ceva mai înalte. Am urcat numărul de etaje ale blocurilor înalte din București.
Am trecut la construcții celebre din lume precum Burj Khalifa, Turnul EIFFEL, Empire Estate Building, Willis Tower, Zifeng Tower, Petronas Towers, Shanghai World Financial Center, Taipei 101, One World Trade Centre, Abraj Al-Bait Clock și am luat-o încet-încet dar cu perseverență și am reușit să urc scările din acele construcții celebre, tot așa, făcând unele aproximații, în niciun caz reducând numărul de trepte, ci crescându-le, căci mie nu-mi place să mă fac nici mai frumos, nici mai viteaz și nici mai sportiv decât sunt în realitate. Am ajuns la clădirea cea mai înaltă din lume. Am făcut calculele și am urcat atâtea etaje câte are Burj Kalifa. Pentru a nu greși, am pus într-un buzunar monede de 10 bani pe cera după urcarea unui etaj treceam câte o monedă în celălalt buzunar. Trebuia să fac trecerea tuturor monedelor de mai multe ori. Am reuși ca într-un timp suficient de rezonabil să urc toate etajele din Burj Kalifa, așa cum le-am calculat eu. Am fost foarte mândru de mine pentru ceea ce am făcut. 
Mi-am creat premisa de a merge la sala de fitness pentru a mă urca pe bandă și pentru a merge pe banda înclinată, ca și cum aș merge pe munte. 

(22 mai 2023) 

FILATELIA: la Turnul EIFFEL

 

(14 decembrie 2022)