Rechinii imobiliari

Incendiul din noaptea de 23 spre 24 septembrie 2025 din zona Pantelimon, care a poluat sectoarele 2, 3, 4, 5, a adus pe tapet din nou și din nou chestiune rechinilor imobiliari. Se zice că în zona unde s-a produs incendiul., erau niște depozite și terenul pe care se găseau acestea era râvnit de niște rechini imobiliari. S-au făcut și calcule, estimându-se numărul de apartamente care s-ar construi acolo, dacă. Mă și gândeam la anii 90 când se făceau greve și unii estimau pierderile suferite după urma respectivelor greve fie referitoare la producția nerealizată, fie la încasările din biletele de călătorie pe CFR dacă greva se referea la trenurile de călători, în toate cazurile, exagerările fiind la ele acasă.

Așa cum este și corect, la noi, conceptul de rechin imobiliar este mai mult o metaforă, decât o realitate, pentru că nu-mi amintesc să fie vorba de un nene sau de o tanti cu geamantane sau cu saci de bani, care s-au pogorât în București sau altundeva și s-au pus pe miluirea cetățenilor, în a le construi case. În realitate, ceea ce noi numim rechini imobiliari sunt doar niște pisoi sau căței, calici, dar cu curajul de a porni din nimic, afaceri de milioane de euro, vânzând pielea ursului din pădure. S-a văzut clar cum stau lucrurile. Se lansează o ofertă. Unii pun botul cu banul și se pornește construcția. În multe cazuri, întreprinzătorii finalizează, cumpărătorii se mută în apartamentele pe care le-au plătit când erau doar pe hârtie, dar au fost și cazuri în care visul investitorilor de ocazie s-a năruit și justiția chiar dacă le dă dreptate, ei rămân doar cu dreptatea, dar fără bani. Este interesant doar faptul că rechinii imobiliari sunt doar expresia corupției, căci prin corupție se obțin acele autorizații de a construi blocuri în care locatarii își suflă mucii în balcoanele vecinilor aflate la sub 6 metri de ei sau se bucură de verdeața din parcul unde se află blocul lor, căci între corupți totul este posibil, inclusiv obținerea unei autorizații de a construi bloc în parc. Transformarea stațiunii Mamia într-un cartier dormitor cu blocuri înghesuite, să nu-mi spună mie nimeni că nu miroase a corupție, cât despre rechini imobiliari nici nu este vorba, dar de calici imobiliari, da.





(25 septembrie 2025)

Pe plaja de la Mamaia în vremurile de demult

În vremurile de demult, exista o gândire unitară în abordarea unei probleme și nu făcea oricine ceea ce-l tăia capul, ca în vremurile de azi, când nu există o strategie, nu există un concept și fiecare face ce-i bubuie mintea.

Cuiva i-a venit ideea de a construi hoteluri în Mamaia și așa au apărut primele hoteluri grandioase pentru vremurile acelea, mă refer la perioada 1960 - 1975. 

rau spații generoase între hoteluri.

Era verdeață multă în stațiune.

Sunt sigur că planificarea comunistă nu a fost bună. Numai că planificarea făcută cu măsură duce la lucruri pozitive, căci se face totul cu măsură și nu apar situații disperate, care au scăpat de sub orice control.

Îmi aduc aminte de o poveste: nenea Ghorghe dorește să facă o troiță. Se apucă el de treabă și într-o zi, trece pe lângă șantier lelea Floarea și zice:

- Ce faci Gheorghe, aici?

- O troiță, lele Floare!

- Măi Gheorghe, păi așa se face o troiță?

Și se apucă lelea Floarea să-i dea niște sfaturi, pe care nenea Gheorghe le urmează întocmai. Într-o altă zi, nenea Petre trece și el pe lângă șantier și zice:

- La ce lucrezi, măi, Gheorghe?

- Fac o troiță, măi Petrică!

- Gheorghe, troița se face altfel, măi!

Și se apucă și Petre să-i dea sfaturi, pe care nenea Gheorghe le urmează întocmai. Când troița e gata, Gheorghe îi cheamă pe săteni să vadă troița. Se uitară oamenii la construcție și s-au arătat absolut nemulțumiți de ceea ce făcuse Gheorghe.

- Oameni buni, zise Gheorghe. Ceea ce vedeți este ceea ce ați vrut voi să fac, pentru că am ținut seama de vorbele voastre. Haideți cu mine în câmp să vedeți troița făcută așa cum am gândit-o eu!

Merseră oamenii în câmp și acolo era o minunăție de troiță și o fântână cu apă rece. Oamenii s-au minunat și au ajuns la concluzia că dacă vrea cineva să facă o treabă ca lumea, este bine s-o facă, iar dacă vin unii cu idei, să corecteze ceea ce e de corectat, dar nu mai mult decât e necesar, pentru a nu distruge planul inițial. Exact pe dos s-a întâmplat cu construcțiile haotice din Mamaia, care au distrus conceptul de stațiune și au transformat Perla litoralului românesc, în dormitorul banal al litoralului românesc.

(29 noiembrie 2022)