Întreprinderile virtuale la români

Orice întreprindere virtuală are ca obiective:

- scurtarea ciclului de producție,

- reducerea costurilor,

- creșterea diversității,

- garantarea calității,

- personalizarea produselor,

- realizarea de fluxuri informatice complete,

- creșterea nivelului de satisfacție al clientului.

La noi, întreprinderile virtuale au un caracter caricatural deoarece:

- au cicluri de producție la fel de lungi ca întreprinderile clasice,

- costurile nu sunt deloc mai mici,

- riscurile la client sunt maxime,

- fluxurile informatice au discontinuități.

Voi lua un exemplu:

- vreau să comand un produs,

- intru pe un site,

- îmi fac un cont,

- selectez produsul și caracteristicile,

- se generează o formă a produsului,

- modific și  comand,

- mi se generează o factură proforma,

- plătesc,

- se declanșează procesul de producție,

- se verifică nivelul de calitate,

- se ambalează produsul,

- se expediază coletul,

- mi se trimite produsul,

- recepționez.

Așa ar trebui să se întâmple. La noi:

- se intră pe site,

- se găsește lista produselor,

- comanda se face prin poșta electronică, fără a exista un formular,

- cineva citește poșa dacă o citește,

- dăm telefon dacă nu avem un mesaj,

- primim factura,

- plătim,

- dăm telefon că nu primim niciun semnal,

- primim detaliile despre produs,

- validăm produsul, 

- așteptăm să ni se trimită produsul,

dăm telefon,

- vine produsul prin poștă,

- recepționăm produsul singuri, fără curier.

Întreprinderea virtuală presupune un cu totul alt mod de lucru, căci fără aplicația de management de documente, fără a responsabiliza, adică fără a spune ce persoană răspunde de primirea de mesaje și de trimiterea de mesaje, indicând termene, totul se duce de râpă. Informatica înseamnă disciplină, rigoare, automatizare și mai ales fluxuri complete de circulație fără sincope a informatției. Altfel, totul este un eșec, așa cum mi s-a întâmplat mie chiar acum, când pentru niște produse, am dat nenumărate telefoane, căci întreprinderea virtuală avea doar site, restul pe fluxuri nu exista conectat, ci se lucra ca acum 100 de ani, cu muncitori și funcționari care nu au înțeles nimic, pentru că patronii au rămas cantonați în modul de lucru învechit ale stalinismului obscen.

(23 iulie 2019)

Identități false

Fiecare etapă a avut modalitățile ei de a crea și de a gestiona identitățile false. O persoană se dădea drept altă persoană la o întâlnire în comuna primitivă. Unul scria o depeșă în numele altuia în Evul Mediu. În perioada modernă o persoană vorbea la telefon cu o alta, dându-se altcineva. Acum în rețelele de socializare identitatea falsă este la modă. Un X se gândește să se prezinte lumii drept altcineva, adică:

• mai tânăr;
• mai inteligent;
• mai titrat;
• mai frumos;
• mai educat;
• mai bogat;
• mai sportiv;
• mai talentat;
• mai spiritual;
• mai cu relații;
• mai plimbat;
• mai.

Nu este deloc greu pentru că în mediul virtual, cu ce software există, totul devine posibil, fără costuri și fără efort. A crea un profil nu este deloc o problemă și nu este chiar deloc o problemă a izola acea construcție de o persoană reală, astfel încât identificarea devine chiar imposibilă, fără a fi băgată în categoria furtului de identitate. O construcție virtuală nu are legătură cu realitatea, ci reprezintă un conglomerat de elemente din realitate reformulate, adaptate, periate și prezentate spre consumul cotidian.

Numai niște maeștri au știința de a construi astfel de identități, adică de a se da altcineva decât sunt în realitate, pentru a răspunde unor cerințe expres formulate de alte persoane. Pericolul cel mai mare apare atunci când se intersectează două identități false. Ideia nu a fost a mea, ci este dintr-un film american, în care exact acest lucru s-a întâmplat. Și aici am văzut intersecții de identități false pe facebook.com Intrând în anumite detalii am reușit să văd care este realitate în mai multe cazuri. Până la un punct am înțeles de ce unii recurg la o astfel de abordare. Este o problemă de asumare a identității reale de fapt cu bune, dar mai ales cu relele ei.Unii cred că vârsta trebuie ascunsă, alții cred că problema studiilor academice este problema, alții cred că statutul social real este un dezavantaj. Crearea unui profil modificat în care sunt ameliorate niște aspecte, defectele sau neajunsurile fiind înlocuite cu calități, este pentru oamenii slabi singura modalitate de a evita asumarea adevărurilor lor în raport cu ceilalți. Am cunoscut un coleg care cu o carioca neagră și-a făcut freză peste diploma de facultate, pentru a acoperi chelia care în mod nedrept îi invadase capul de la vârsta de 25 de ani. Am văzut o rudă care și-a prelucrat multe dintre forografii scoțându-și ridurile pentru a fi mult mai tânără în ramele digitale, devenind uneori de nerecunoscut pentru că arăta ca un cap de păpușă de porțelan din consignații.

Am văzut și oameni care nu au făcut așa ceva, s-au cunoscut pe Internet, au evoluat în relației și sunt acum familii reușite. Este doar o chestiune de puterea de a privi adevărul în față, pentru că chestiile sofisticate cu agenți inteligenți nu este laîndemâna celor care generează identități false din imposibilitatea de a-și privi propriile caractere cu curaj, drept în față.

(06 noiembrie 2016)