Showing posts with label Constantin DRĂGHICI. Show all posts
Showing posts with label Constantin DRĂGHICI. Show all posts

Saturday, January 18, 2025

Camelia DĂSCĂLESCU - o compozitoare de muzică ușoară de demult -

Cine are curiozitatea să intre pe Internet, va găsi suficiente detalii despre compozitoarea de muzică ușoară Camelia DĂSCĂLESCU, a cărei activitate s-a desfășurat preponderent în secolul trecut. Pe discuri de vinil înregistrate la ELECTRECORD se află cântece precum:
Pasăre albă
Cântecele Cameliei DĂSCĂLESCU au fost interpretate de soliști precum Anda CĂLUGĂREANU, Cornel CONSTANTINIU, Corina CHIRIAC, Constantin DRĂGHICI, Marina VOICA, Margareta PÂSLARU, Lavinia SLĂVEANU, Aida MOGA, Surorile Kosak, Gigi MARGA, Doina BADEA, Dorina DRĂGHICI, Mihaela RUNCEANU, Eva KISS, Liana LUNGU, Angela CIOCHINĂ, Stela ENACHE, Lili BULAESI, dar și alții.
Îmi amintesc de faptul că în anul universitar 1965 - 1966 când eram student în anul I, mergeam în Amfiteatrul 1 de la ASE și acolo se producea Brigada artistică a ASE și cântau solistele Carinela LUPU și Lili BULAESI, iar Lili BULAESI cânta cântecul lui Camelia DĂSCĂLESCU, intitulat Din depărtări.

(18 ianuarie 2025)

Sunday, November 14, 2021

Constantin DRĂGHICI, vocea specială

 Era un spectacol de Varietăți la Sala Radio când l-am văzut prima dată pe cântărețul de muzică ușoară Constantin DRĂGHICI. Se vedea de departe că are o voce studiată, iar ariile de operetă pe care le cânta dovedeau capacitatea sa de a parcurge fără dificultate partituri de mare complexitate, mai ales că Luis MARIANO ne vizitase țara și rulase pe ecranele cinematografelor filme unde erau cântate melodii prezentate în public de Constantin DRĂGHICI.
În repertoriul lui Constantin DRĂGHICI se găsesc melodii precum: Tu, Luna la Mamaia, Dacă nu ești lângă mine, Spune-mi și te cred, Prea târziu, Pe litoral, Gelosia, Am strâns toamnă după toamnă, Copacul cu frunze de aur, Nu știi câtă iubire, Nu ești de vină tu, Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea, Hai să cântăm, O fată mai găsești, Culori, Dorule, Trece-o umbră, Am adunat în gând trandafiri, Nici o dragoste nu e ca a noastră, Trenul, Tango drag, Trei cuvinte, Orașul de la Dunăre, Serenada tinereții, Dacă n-oi iubi acum, când să iubesc?, Într-o zi, Doar un cuvânt, Liniște, Dă-mi mâna, Te iubesc , N-am crezut în iubire, dar și multe alte cântece și arii din operetele lui Francis LOPEZ, dar cu deosebire opereta Marco Polo.
De pe poziția de compozitor, Constantin DRĂGHICI și-a interpretat propriile lucrări: M-am regăsit, Tot pe drum, A căzut o frunză-n calea ta, N-ar trebui, Te rog sa ierți.
Constantin DRĂGHICI a colaborat cu compozitori precum: Ion VASILESCU, Vasile VESELOVSCHI, Radu ȘERBAN, Aurel GIROVEANU, Henry MĂLINEANU, Edmond DEDA, Radu ZAHARESCU, Nini ROSSO și mulți, mulți alții.
Constantin DRĂGHICI a fost prezent la Festivalul de muzică ușoară românească de la Mamaia.
A participat cu un recital bun la Festivalul Internațional Cerbul de Aur de la Brașov, ediția din anul 1968, recital pe care l-am urmărit alb-negru, cu melodii trecute prin cenzură, dar repet, a fost un recital bun. 
Dacă ani la rând în librăriile din Pitești vedeam coperțile discurilor lui Constantin DRĂGHICI, dintr-o dată toate au dispărut. Cântărețul Constantin DRĂGHICI a fugit în Occident asemeni altor mari artiști. Ani în șir nu am mai auzit nimic despre el. După 1990 a revenit în țară, dar succesul său nu a fost la cotele pe care le știam eu în anii de demult. Deși mai păstra ceva din vocea pe care o știam, se vedea că acolo unde și-a ales să trăiască nu a fost un răsfățat al sorții, așa cum probabil ar fi fost aici dacă rămânea în spatele cortinei de fier unde comunismul avea și rele pentru unii și bune pentru unii, dar pentru artiști în mod special, căci ei erau considerați ca fiind trompetele partidului, cu care se modelează conștiința omului nou, ca produs al societății comuniste. În cântecul Orașul de pe Dunăre, Constantin DRĂGHICI omagiază combinatul siderurgic de la Galați. În cântecul Tot pe drum pe drum pe drum se văd blocuri și combinate industriale comuniste.
În vremurile de demult, se răspundea la întrebarea: care este imnul onanistului cu:
- M-am regăsit, ce dor mi-era de mine.
Ca să vezi că în viață apar și situații unde dai și unde crapă, căci bietul interpret-compozitor a vrut ceva și unii au văzut altceva, căci mintea omului zburdă fără opreliști, viața fiind extrem de ciudată.



(14 noiembrie 2021)


Monday, August 28, 2017

Cei care fugeau în Occident

Dacă un scriitor fugea în Occident să scape de comunism, i se retrăgeau cărțile din librării, din biblioteci, era scos din manuale și nu se mai vorbea despre el niciodată. Așa s-a întâmplat cu scriitorul de succes Petru DUMITRIU.
Dacă un cântăreț fugea în Occident, să scape și el de comunism, deși comunismul îi crea șanse reale de afirmare și condiții materiale sigure, a doua zi discurile cu el erau distruse, cântecele interpretate de el nu se mai difuzau, ca și cum n-ar fi existat niciodată. Așa s-a întâmplat cu Constantin DRĂGHICI, cel care câștigase nenumărate premii la Festivalul de la Mamaia și care cânta la Operetă. Nu mai existau deloc afișe cu numele lui prin București, de parcă n-ar fi existat vreodată. 
dacă acel artist avea notorietate, asemeni lui Luminița DOBRESCU și lui Margareta PÎSLARU, deja era mai greu să fie scoși din mentalul publicului căci melodiile lor erau fredonate peste tot. Luminița câștigase în anul plecării Trofeul Cerbul de Aur, iar Margareta avea nenumărate șlagăre speciale.
Dacă un comic pleca în Occident, crezând că acolo viața lui este mai bună și că acolo are șanse reale de a se exprima, toate scheciurile lui nu mai erau difuzate nici la radio, nici la televiziune. dacă jucase cumva în filme, acele filme nu se mai difuzau cu frecvența de dinainte sau chiar secvențele cu respectivul erau scoase. Așa s-a întâmplat cu Mircea CRIȘAN.
Comunismul era neiertător cu cei pe care îi considera dezertorii cauzei, adică trădători de neam și de țară, deși unii dintre ei plecaseră pur și simplu că așa considerau ei că le este scris în frunte.
Erau și nenumărate bancuri cu fugari, unii politruci care în loc să scandeze trăiască partidul comunist român, scandau o dată ajunși la Paris, trăiască partidul comunist, rămân!

(28 august 2017)