Ce este videochatul și cu ce se mănâncă el?

Toată lumea vorbește despre videochat. Această chestie a luat o amploare deosebită pentru că:
- permite comunicarea facilă prin imagine și sunet,
- este accesibilă oricui are un computer sau un smart mobil,
- are nenumărate grupuri țintă extrem de numeroase,

- dezvoltă, restructurează și resetează cariere,
- înseamnă bani, mulți bani pe fluxuri specializate.

Aplicația liberă de videochat este activată de două persoane, atunci când doresc să se vadă și să-și vorbească. WAPTSAPP permite realizarea de videochat și nu numai, ca orice altă rețea de socializare.

Aplicațiile elaborate de viceochat presupun studiouri, persoane specializate, realizarea de conturi,  efectuarea de plăți pentru activități și acțiuni speciale de expunere contra cost pe unitatea de timp. S-au dezvoltat profesii în jurul videochat-ului, activități extrem de profitabile și grupuri țintă formate din persoane plătitoare, extrem de numeroase, din moment ce videochatul a devenit o adevărată industrie, căpătând o semnificație distinctă de videoconferințe și de apelurile video private.

Există nenumărate rețele unde se exersează activități de videochat extrem de rafinate, bazate pe tehnologii unde rezoluțiile de preluare a imaginilor sunt excelente și unde studiourile sunt de-a dreptul profesionale, căci banii adevărați investiți aduc la rândul lor bani inmiit, studiourile de videochat profesioniste fiind foarte rentabile, așa cum arată această piață deja dezvoltată la cote pe care nimeni nu le băuia acum 30 de ani.

Videochatul se adresează bărbaților, în egală măsură ca și femeilor, dar din direcții diferite. Există actori și actrițe de videochat pe de o parte și există spectatori de videochat, care plătesc, pe cealaltă parte. Nimeni nu plătește bani mulți degeaba și în lumea videochatului se vorbește despre discuții, despre expuneri și despre acțiuni pentru care se plătește și tarifele sunt cunoscute de toți cei interesați.

riscurile la care se expun cei care practică videochatul decurg din posibilitatea de stocare a sesiunilor de videochat și din migrarea necontrolată a conținutului digital, ceea ce atrage consecințe defavorabile la adresa celor care doresc să se retragă din branșă, căci trecutul îi urmărește definitiv și ireversibil.



(28 noiembrie 2023)

Scremerile PSD-iste

Prin niște vectori de opinie ai PSD se aud de câteva luni bunie niște icnete incerte, care seamănă mai mult cu niște scremeri jenante din moment ce se vede cu ochiul liber că nu au nimic real în spatele celor zise sau urlate din motive necunoscute sau neidentificate.

Un lucru este cert: nici ei nu cred ce spun, deși o spun:

- apăsat;

- repetat;

- silabisit;

- mimând;

- privind;

- clar.

Este clar că toți care vorbesc despre mitinguri de zeci, sute sau milioane de demonstrați o fac în nume personal, căci la vârf se cunosc niște realități, care nu permit pornirea unor aventuri de proporții care nu ar ar aduce PSD0ului niciun spor de imagine. Acum s-a găsit un adversar, numit statul paralel, dar el este de import, fără a fi identificat cu numele lui X sau al lui Y sau al lui Z, chestie care nu are caracter mobilizator așa cum au avut demonstrațiile din iarna anului 2012 când populația a venit să-și apere simbolul când cineva a avut zicerea nefericită: ghici ghicitoarea mea. Acum sunt alte vremuri, oamenii au alte așteptări și nu i-ar mai scoate în stradă decât o motivație puternică, inexistentă azi.

(05 decembrie 2017)

Ezitările metafizice ale PSD

Atunci când au în în Piața Victoriei împotriva OUG 13/2017 unii vectori de opinie ai PSD au început să gândească cu voce tare acreditând ideia că există și o altă parte a populației care ar ieși în stradă. Când lucrurile au luat o turnură mult mai intensă, glasurile celor din PSD care au spus că liderii din filiale cer cu insistență organizarea de mitinguri de mare anvergură în București, s-a insistat pe ideia venită de la vârful PSD că nu este cazul să se procedeze astfel. Televiziunile arătau ceva demonstranți pe la Cotroceni, dar nu erau în niciun caz peste 10.000 de persoane, ca să nu zic 2.000.

Tot timpul am în memorie fie dorințele unui partid foarte mare și vocal cândva pe vremea unui lider al său pe cai foarte mari care se lăuda cu 100.000 de cetățeni în stradă și când se apropia evenimentul acesta a fost contramandat din lipsă de manifestanți. Tot așa a fost anunțat un mare miting al unui sindicat și în realitate nu s-au strâns cetățeni nici cât să intre mai înghesuiți într-un lift.

Sunt sigur că în PSD care este partid la guvernare există fonduri și care de sondare a opiniei publice care dau barometre suficient de riguroase legate de impactul legat de organizarea de mitinguri în care să fie antrenați membrii PSD, simpatizanții PSD și alte categorii de cetățeni care aderă la ideile doctrinei social-democrate. Aceste sondaje dau ca sigure:

- un nivel scăzut de participare;

- lipsa unui obiectiv major de coagulare;

- alte preocupări ale grupului țintă al PSD;

- interesul pentru latura economică a programului.

Deci nu se vorbește de ezitări în a organiza mitinguri, ci în certitudini că acele mitinguri nu ar reuni mase largi de cetățeni, iar a organiza mitinguri anunțate de mare anvergură, care în realitate să fie doar adunări simbolice, pentru un partid de dimensiunea PSD ar fi o catastrofă de imagine. Nu este vorba de ezitări, ci de decizie de a menține imaginea dată de alegeri, a adeziunii la un program. Una-i una, alta-i alta. Adică 45% de la alegeri nu înseamnă 40% la ieșirea în stradă pentru a se protesta împotriva a ceva sau a cuiva, din moment ce acel ceva este nedefinit și acel cineva nu există.

Concluzie: nu există ezitări în PSD pentru a organiza mitinguri, ci decizie fermă bazată pe inexistența certitudinii că acestea vor avea rezonanță la cetățeni care să conducă la ieșirea masivă și benevolă a persoanelor în stradă pentru a apăra un anume ceva care acum nu este definit cu precizie.

(05 decembrie 2017)

Mitingurile PSD-iste

Lăudăroșii din PSD au vorbit din ianuarie 2017 și vorbesc și acum de mitinguri uriașe pe care la un semn trosnind din deștele de la o mână ca la horă, le-ar organiza dacă:

- ar vrea;

- ar avea chef;

- ar decide;

- dacă.

În realitate, lucrurile nu stau deloc așa pentru că un miting organizat cere:

- management;

- cheltuieli;

- mesaj;

- lideri;

- verb;

- motivație;

- voință;

- adeziune.

Orocine are capul pe umeri își dă seama că cel mult trei din lista aceasta de cerințe este indeplinită, lucru care nici pe departe nu face să se strângă peste 20.000 de participanți, ceea ce este absolut ridicol pentru un partid care se laudă cu o forță uriașă și cu un lider zice-se ales de 500.000 de membrii. Consider că o atitudine rezervată chiar în afirmații, care însă ar avea în spate certitudini ar produce surpriza mitingurilor de peste 100.000 de cetățeni în orașele reședințe de judet, cu condiția ca acolo să vină popor din tot județul. Așa cum i-am văzut pe unii de la TSD că participau la congres și nu știau unde se află, o manipulare neconcludentă are menirea de a aduce mase și nu manifestanți, mulțimi și nu participanți. Îmi aduc aminte de tinerica din sala unde venise la o manifestare a partidului la putere de atunci doar să ia o basma pentru mumă-sa. 

Concluzia: mitingurile PSD care se vor organiza vor fi:

- scurte;

- anemice;

- nesemnificative;

- eterogene;

- neorganizate,

- slabe;

- eșuate.

Luna decembrie nu este luna mitingurilor de anvergură, de succes și cu efecte reale, căci oamenii doresc să-și taie porcul în liniște, să-și bea țuiculița în veselie și să se hârjonească în pat cu patimă, căci după o friptură ca lumea așa-i cade bine, inclusiv politicianului sau militantului PSD-ist.
Mitingurile PSD-iste vor fi ca niște copii născuți prematur care au stat cam mult în secția de nanotologie și care pleacă spre familii încă fără a fi în putere, scâncind și zbătându-se firavi în scutecele groase ale iernii care va să vie.

(04 decembrie 2017)

Grupul țintă al PSD

La alegerile din 11 decembrie 2016 PSD a obținut 3.221.786 voturi, adică 44% din voturi. S-au prezentat la vot 7.323.368 alegători din cei 18.272.623 votați câți figurau în listele furnizate de BCE. Grupul țintă al PSD este format preponderent din:

- pensionari care așteaptă măririle de pensii cu rata inflației de la început de an;

- muncitori care au fost forțați să se recalifice datorită dezindustrializării;

- gospodine care se zbuciumă de pe o zi pe alta să trăiască un pic mai binișor;

- intelectuali nemulțumiți că dreapta nu face nimic semnificativ;

- unii tineri pentru care speranța că le va fi mai bine vine din partea stângii.

Din cei 18.272.623 de votanți cred că orientare spre stânga au cel mult 10.000.000 persoane, dar dintre aceștia implicare civică au cel mult 1.500.000 persoane, ceilalți ori așteaptă să li se dea ceva, să li se rezolve problemele de către stat ori nu se implică pentru că așa le este felul, ori sunt pasivi că au niște ambiguități cărora le fac față cu mari dificultăți.

Din cei 1.500.000 de cetățeni care au atitudine, cel mult 500.000 sunt activi în adevăratul sens al cuvântului și au puterea de a se mobiliza, dar  de a mobiliza pe alții în derularea de acțiuni politice nu sunt mai mult de 100.000 de persoane, răspândite în toată țara.

În concluzie, una este ce gândesc liderii PSD și alta este realitatea, căci ideia unui miting de 1.000.000 de cetățeni este nu numai bizară, dar absolut nerealistă. Chiar în timpul USL-ului, abia au fost adunate pe vară 100.000 de suflete la cel mai mare minting, pentru că:

- nu sunt fonduri pentru a efectua deplasări de sute de autocare;

- clasa muncitoare nu mai este concentrată pe platforme mari industriale;

- cu cât trece timpul față de alegeri lumea vede neîmplinirile din program;

- există teama de a se transforma mitingul în altceva ca în 21 decembrie 1989;

- lipsește imboldul mobilizator pentru care lumea să iasă la miting;

- liderii care sunt în fruntea maselor nu au carisma lui Lenin, Fidel sau Mao;

- sindicatele nu sunt de partea muncitorilor prin liderii lor veșnici și bogați;

- este iarnă, vin sărbătorile și lumea se gândește la tăiatul porcului.

Rezultă cu claritate că forța de a organiza un miting impresionant este extrem de redusă, iar trecerea timpului în raport cu momentul alegerilor face ca adeziunea maselor să slăbească față de cei ce au promis și nu s-au ținut de promisiuni.

(04 decembrie 2017)

Grupul țină și revin

Eu aș porni de la lucruri foarte simple și anume:

- cel ce vrea voturi;

- cei care dau voturile.

Cei care votează, eu îi numesc grup țintă și se caracterizează prin niveluri diferite de:

- vârstă;

- cultură;

- opțiuni;

- experiență;

- credință;

- dorințe;

- acceptare;

- evaluare;

- măsurare;

- participare;

- ierarhizare.

Cel care vrea voturi, dacă știe cum să abordeze problema și mai ales dacă își ascultă consilierii va avea o imagine asupra grupului țintă care merge la vot, care votează și care bagă buletinul în urnă. El se va adapta la cerințele persoanelor din grupul țintă și va construi mesaje care să fie:

- înțelese;

- acceptate;

- urmate;

- determinante;

- propagate;

- comparate;

- crezute.

În caz contrar, în mintea celui ce vrea voturi este creat un grup virtual, așa cum și-l imaginează el și toate acțiunile sunt planificate pentru grupul virtual, dar sunt prezentate grupului real.

Sunt deja două mulțimi, mulțimea persoanelor reale, mulțimea persoanelor virtuale și există următoarele posibilități:

- cele două mulțimi sunt disjuncte;

- intersecția lor este nevidă;

- mulțimea virtuală o include pe cea reală;

- mulțimea reală o include pe cea virtuală.

Cel mai rău este cazul în care intersecția dintre cele două mulțimi este mulțimea vidă, lucru care arată că doritorul de voturi este rupt de realitate. Grupul țină real este esențial să fie cunoscut de către cel ce vrea voturi și acesta trebuie să găsească limbajul de comunicare adecvat. Altfel, va zice că l-a învins sistemul, deși el s-a învins singur, căci s-a adresat în exclusivitate, grupului țintă virtual.

(04 februarie 2017)

culturiști.ro și grupurile țintă

În sfârțit, am achiziționat domeniul pentru a construi aplicația ENCICLOPEDIA CULTURIȘTILOR ROMÂNI - ECR. Ezitările au fost legate de:

• definirea proiectului ca atare;
• alegerea denumirii domeniului;
• gășirea domeniului cu nume sugestiv;
• experiența în a realiza o astfel de aplicație;
• riscurile care mi le asum pentru un proiect complex;
• estimarea ratei de succes;
• durata prea mare a asigurării operaționalității.

Stabilirea grupurilor țintă nu este dificilă, pentru că într-o asemenea aplicație există două grupuri țintă și atât.

• Grupul țintă al culturiștilor, cei care trebuie să vină spre aplicație și să introducă date despre ei sub formă de texte, dar și fotografii. Structura acestui grup țintă nu este deloc omogenă, întrucât este vorba de culturiști tineri, care sunt în plină activitate sportivă și care sunt ocupați cu pregătirea în vederea participării în competiții. Aceștia dacă vin spre aplicația de față trebuie să completeze din când în când textele de pe conturile lor, cu noile realizări. O altă categorie este formată din culturiștii care au în spate o bogată activitate competitțională, dar care acum funcționează în calitate de instructori, de manageri de săli sau scriu cărți, joacă în filme sau sunt sunt moderatori la Tv. Aceștia dacă vin spre aplicație, au tot ce le trebuie să scrie și să pună fotografii. Destul de rar vin cu noutăți. Culturiștii care au ieșit din activitate cu foarte mulți ani în urmă, trebuie căutați și trebuie solicitați să vină către aplicația aceasta și determinarea lor trebuie să fie bazată pe faptul că aici este singurul loc unde se vor găsi toate datele despre ei. Despre culturiștii de demult, care nu mai sunt printre noi, datele și fotografiile trebuie colectate și după aceea introduse de altcineva. Sunt sigur că în cel mult 5 iterații se va asigura corectitudinea și completitudinea datelor care vor fi stocate în ECR.
• Grupul țintă al persoanelor care doresc să se informeze referitor la cei care au practicat culturismul, grup important având în vedere numărul sălilor de fitness-culturism, numărul celor care sunt amatori de a practica chiar și numai la nivel de amatori culturismul. este cunoscut faptul că acest sport este mare consumator de timp, unii dintre sportivi fac 5-6  antrenamente pe săptămână, iar cei care doresc să vină în competiții și se duc spre sală chiar de două ori pe zi să se antreneze. De aceea, este important ca aplicația să permită cautarea după mai multe criterii, dar esențial este cel al căutării după nume.  Fiecare sportiv trebuie să aibă preezentări cât mai complete astfel încât să fie satisfăcute și cele mai mari exigențe ale celor ce accesează aplicația. Foarte mulți dintre cei care alcătuiesc grupul țintă al celor care se informează caută detalii pentru a-șu alege modelul, pentru a vedea ceea ce a făcut un anumit culturist, la ce competiții a participat și mai ales, urmărind galeria de fotografii să vadă care au fost performanțele efective ale culturistului pe care l-au căutat după nume.
• Grupul țintă al criticilor, adică al celor care se așteaptă la altceva decât ceea ce și-a propus această aplicație online, nu este studiat sub nicio formă, pentru că întotdeauna vor fi niște indivizi care să găsească nod în papură la orice. La construirea aplicației au fost avute în vedere aplicații făcute de alții cam tot pe o aceeași tipologie de informații stocate descentralizat. S-a căutat să se discute cu o serie de culturiști și unele aspecte au fost supuse unei analize, astfel încât lucrurile să fie cât de cât echilibrate. Aplicația aceasta reprezintă un început, nimic mai mult. Cine dorește altceva, nu are de făcut decât să cumpere un domeniu și să se apuce să facă exact ceea ce crede că trebuie făcut. Aceștia să stea în banca lor și să se pună pe muncă, pentru că de crticat îi apreciez pe cei care ori sunt culturiști cu un trecut semnificativ în spate, ori au aplicații online de o mie de ori mai bune decât aceasta. Există prostul obicei de a începe ceva, de a modifica pentru că vin niște idei din exterior de la persoane care nu au nicio tangență cu nimic. Tot timpul se fac modificări și niciodată ăo lucrare nu este gata. Nu sunt interesat de astfel de abordări. Primesc sugestii numai și numai de la persoane care fac dovada că au aplicații de succes sau de la sportivi confirmați de competiții ani în șir. Înainte de a purcede la proiectare am discutat și cu unii și cu alții, cât de cât.

Consider că am studiat grupurile țintă, am văzut cam care sunt dimensiunile lor și așa cum am proiectat aplicașia sunt satisfăcuți cam 80% dintre ei. Probabil perfecționând șablonul dar și cheile de regăsire se va obține o creștere de 5-10% da niciodată mai mult.
În orice există o limită, iar criticii să-și piună întrebările în gând, mai ales după ce a expirat termenul în care am consultat oameni despre ce și cum legat de site culturiști.ro
Orice aplicație de tipul celei de care mă ocup are mai multe grupuri țintă.țLe-am studiat și am proiectat aplicația așa fel încât să fie cât mai mulți membri ai grupurilor țintă cât de cât mulțumiți.

(07 iulie 2016)

Teoria proiecțiilor

Se considera o mulțime C a caracteristicilor de calitate pe care le urmăresc membri ai unor colectivități. C = {c1, c2, c3, ...., ck, ......, cn}, unde:

n  - numărul de caracteristici ale colectivității C;

ck - elementul k al colectivității C.

Un grup țintă este format din persoane care la un moment dat din cene n caracteristici aleg m, cu 

m < n, adică acele persoane au nevoie de manageri cu mai putine caracteristici decat sunt cunoscute.

Există să presupunem un candidat la funcția de manager, El după ce a studiat grupul țintă a identificat un număr h  de caracteristici care crede el sunt cerute de membri din grupul țintă.

Dacă  h < m < n, inseamnă că acest manager a identificat mai putine caracteristici decat dorește grupul țintă că trebuie să aibă cel dorit de ei. este rău pentru că proiecția grupului țintă este o submulțime CGȚ inclusă în C. Proiecția pe care o face candidatul la funcția de manager este o proiecție CCM, adică o submulțime de caracteristici  inclusă  în submulțimea CGȚ.

Situația fericită este aceea în care submulțimea de caracteristici identificată de grupul țintă CGȚ este identică cu submulțimea de caracteristici studiate și analizate de candidat, CCM.

Lucrurile se complică atunci când grupul țintă vede anumite caracteristici care vizează anumite laturi ale nevoilor cerute de membrii care îl alcătuiesc, reunite într-o mulțime  C = {c1, c2, c3, ...., ck, ......, cn}, unde:

n  - numărul de indivizi ai colectivității C identificată de membrii grupului țintă;

ck - elementul k al colectivității C.

Candidatul la postul de manager vede alte caracteristici ce privesc cu totul alte laturi legate de cerințele grupului țintă, definite de mulțimea R = {r1, r2, r3, ...., rk, ......, rm}, unde:

m  - numărul de caracteristici identificate de candidat  aflate în colectivitatea R;

rk - elementul k al colectivității

Dacă cei din grupul țintă extrag câteva 

caracteristici din mulțimea C și candidatul

face și el același lucru dar folosind mulțimea

 R, se realizează două proiecții, pe două 

mulțimi diferite, 

Au fost nenumărate situații ăn care proiecțiile au fost total nepotrivite, ceea ce a dus la rezultate catastrofale. De aceea este necesar să se facă un studiu aplecat asupra grulului țintă. Ecista mulțimea C a caracteristicilor știute de grupul țintă și prin sondaje se va cunoaste o mulțime C ' care diferă dar foarte puțin de mulțimea C. Candidatul la postul de manager va lucra selectând o submultime de caracteristici din mulțimea  C ' care este oricum mai bine reprezentată decât ceea ce ar extrage el din mulțimea R. dacă toti cei care vor sa fie votați ar folosi aceste elemente din teoria proiecțiilor șansele de reușită vor fi foarte bune.
Exista situașii ăn care apar mai muți actori și resursele sunt date sub formă de mai multe colectivități. Ideia de bază este ca un jucător care dorește să fie învingător, trebuie să realizeze acele proiecții care să-i maximizeze șansa in procesul electoral. Nu este nicio dificultate îb=n a formaliza aceasta abordare. Importantă este aplicarea în practică. Am văzut un prezident care pe durata mandatului făcea niște ghidușii teribile. În mintea lui, poporul virtual credea că în sfânta zi de sâmbătă în loc să vadă ceva frumos la TVR stă să-i asculte zicerile. Că vorbea graseiat și-mi amintea de Ceaușescu, e o altă problemă. Dar să-mi răpească bucuria unei emisiuni distractive, e de neiertat. La un moment dat a zis că l-a învins sistemul. Nu s-a învins singur. Toți pe care i-a chinuit cu acele sâmbete ratate l-au coborât dramatic în sondaje. El singur ți-a construit înfrângerea prin asta și prin Consiliul National de Actiune Impotriva Coruptiei - CNAICO și alte himere. A fost distrusă marea corupție atunci pentru că marea coruptă ă babă a fost prinsă mituind un conductor de tren cu un leu, adică 0,000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001 din PIB-ul lui Corbea.
Tot niște proiecții absolut deficitare a făcut  un alt fost prezident care ișea la oar 17 să-și spună ofurile. Nimic periculos. Prăbușirea în sondaje s-a produs când a început să debiteze tot felul de bazne duminica pe Tezaur Folcloric de la TVR1. Ți el a făcut proiecții cu rezultate ale operațiilor de intersecție vide, folosind mulțimi destul de consistente.
Acum în campania electorala de la locale dar și la parlamentare voi colecta texte, voi face practic aplicarea acestei teorii a proiecțiilor căci jucătorii vor oferi pe tava informația primară.  Teoria proiecțiilor  este un alt mod de a sistematiza informația pentru a avea sub formă grafică imaginea diferențelor de abordare a tuturor actorilor ce intră într-un proces în care resursele sunt cu caracter unic și se urmărește maximizarea în condițiile în care alocarea depinde de alegători.


(30 martie 2016)