O demonstrație a impotenței inteligenței artificiale.

Inteligența artificială depinde de gradul de digitalizare din fiecare țară. Ca să arăt că inteligența artificială este puțin eficiență la noi, din cauză că digitalizarea românească bate pasul pe loc, am solicitat o traducere în limba rusă a versurilor:
Ce-i patria? - E Dunărea albastră,
E Bărăganul, Munții Apuseni,
E lupta de milenii, lupta noastră,
Români sau ne-români, dar pământeni.
Este un fragment dintr-o poezie a lui Mihai BENIUC foarte cunoscut în epoca proletcultistă și tradus, evident și în limba rusă. Înteligența artificială, mi-a oferit soluția:
Что такое родина? Это синий Дунай,
Степь Бэрэган и горы Апусени,
Это тысячелетняя борьба, борьба наша,
Румыны или нет, но все мы — с этой земли.

Dacă digitalizarea românească ar fi fost la nivelul cel mai de sus, evident, ar fi existat și traducerea făcută de un poet a poeziei respective și nu ar fi făcut altceva decât să preia dintr-un fișier strofa cu pricina, care ar fi sunat așa:

Отчизна это синева Дуная,

Бэрэган, цветы долин

Борьба тысячелетняя святая

Pумын и нерумын 

Fără digitalizare la un nivel ridicat inteligența artificială nu n e va da soluții satisfăcătoare.

Era o piesă a aceluiași poet Mihai BENIUC intitulată În Valea Cucului, jucată fără succes la Teatrul Național din București cu o garnitură de mari actori. Cerând detalii inteligenței artificiale, cu informații mai incomplete, am fost trimis către o baltă cu numele Valea Cucului un de am primit detalii pentru un pescar, cu costuri, cu orar și tot așa. Inteligența artificială ne salvează adcă întrebările noastre sunt comune cu cele ale unui englez sau francez sau american, dar dacă vrem ceva de-al nostru mioritic, cu dor, cu Miorița și Făt-Frumos sau altele asemenea, nivelul redus de digitalizare ne izbește nasol în față și rămânem prizonierii neputinței în fața unui destin neiertător.

(30 iulie 2026)

O surpriză colosală!

De câteva zile Internetul îmi oferă o cascadă de surprize excepționale.
Mi se oferă înregistrări audio recondiționate cu opere complete, înregistrări realizate  în intervalul 1901 - 1915.
Nici nu speram la așa ceva, căci eu am căutat să găsesc înregistrări cu vocea celebrei soprane Hariclea DARCLÉE. Negăsind, am fost convins că abia după 1930 au fost realizate înregistrări. M-am înșelat. Îmi pare bine.

Deși înregistrările nu sunt făcute în studiouri de secol 21, vocile sunt curate și se deduce înalta performanță.

La adresa https://www.youtube.com/watch?v=3brh7C1atAY se află înregistrarea cu opera La Sonnambula.

La adresa https://www.youtube.com/watch?v=XLHobhBjIqg se află înregistrarea cu opera I Puritani.

Observ că față de anul 1900 nu s-au făcut salturi spectacole, ba din contră, apelul la tehnică face ca performanța pură să treacă undeva pe planul al doilea, din moment ce au apărut situații în care interpretul în film e unul și vocea este a altcuiva. Dau numai exemplul cu opera Aida transpusă în 1953 pe peliculă de Clemente FRACASSI după un scenariu de Anna GOBBI, în care interpreta eroinei principale era Sophia LOREN, iar vocea era lui Renata TEBALDI.


(06 iulie 2022)

Indicatorul număr de apariții în spectacole

Suntem tentați să credem că numărul de apariții in spectacolele unui teatru este un indicator remarcabil. Deci, un cântăreț cu cât mai multe apariții are, suntem tentați să credem că cu atât este mai bun. Această supoziție este doar parțial adevărată. 
Se știe că în orice spectacol, există roluri principale și roluri secundare, dar și roluri de dus tava. Eu nu spun că artiștii care cântă un sfert de arie sunt neimportanți, numai că ei intră la numărătoare în rând cu artiștii care cântă în roluri titulare. 
Știm că de regulă, orice teatru dorește ca în rolurile principale să aibă vedete, dive sau celebrități, chiar dacă sunt cam răsuflate, dar sunt nume. Teatrele selecte, angajează vedete în putere, ceea ce dă valoare spectacolelor.
Este bine că se fac liste cu apariții ale soliștilor, balerinilor, dirijorilor, dar cred că aici este de discutat și anume, ar trebui să luăm apariții pe categorii și anume, numărul de apariții în roluri principale. Aici aș include pe cei care apar în ordinea importanței pe primele patru poziții, hai să zicem cinci poziții.
Numai așa vom separa grâul de neghină, adică adevăratele performanțe de aparițiile de uzură, ale artiștilor care nu sunt schimbați de la o reprezentație la alta, așa cum se schimbă vedetele.
Dacă luăm spectacolul cu Trubadurul de la Metropolitan din intervalul 2010 -2018, vom vedea că au fost Ț spectacole, din care pentru rolurile Leonora, Manrico, Contele de Luna și Azucena, au fost rulați mulți interpreți, iar pentru rolurile celelalte, au fost folosiți aceiași interpreți sau alții, dar cu foarte mici variații. Deci la o numărătoare a aparițiilor, artiștii cu roluri secundare sau episodice au cu mult mai multe apariții decât vedetele.
Am constatat acest lucru când am văzut că mari soliști precum Luciano PAVAROTTI cu 378 apariții, Joan SUTHERLAND cu 223 apariții, Renee FLEMING cu 258 apariții, Brigit NILSON cu 222 apariții sunt cu mult în urma lui Paolo ANANIAN cu 1639 apariții sau a lui Henriette WALKENFIELD cu 770 de apariții.
În opinia mea, ar trebui să dispunem de ierarhizări care compară merele cu merele și nu merele cu castraveți sau cu dovleci. De aceea este interesant să vedem de exemplu opera TOSCA și să vedem care au fost interpretele Floriei TOSCA și care a fost numărul aparițiilor lor pe o anumită scenă. Abia atunci vom avea posibilitatea să facem comparații cât de cât decente.

(25 mai 2022)

OPERALIA un fel de NOBEL pentru operă

Nu mă apuc să spun eu ce și cum cu OPERALIA, căci doar un click pe Internet cu acest cuvânt cheie și apare un articole foarte bine scris. Eu vreau să fac o descriere a ceea ce a însemnat OPERALIA de-a lungul anilor din punct de vedere al concurenților, pentru a vedea unde se poziționează școala românească de muzică de operă, care cândva a dat la marile competiții talente care au ocupat poziții de câștigători.
În anul 2021, concursul OPERALIA s-a ținut la Moscova și câștigători au fost:
Victoria KARKACHEVA, mezzo-soprană, Russia, premiul 1 de 30.000 $
Bekhzod DAVRONOV, tenor, Uzbekistan, premiul 2 de 20.000 $
Dmitry CHEBLYKOV, baritone, Russia, premiul 3 de 1

la noi0.000 $
Victoria KARKACHEVA, mezzo-soprană, Russia, premiul Birgit NILSSON
Mané GALOYAN, soprană, Armenia, premiul Pepita Embil
Ivan AYON-RIVAS, tenor, Peru, premiul Placido DOMINGO

Mané GALOYAN, soprană, Armenia, premiul publicului

Ivan AYON-RIVAS, tenor, Peru, premiul publicului

Ekaterina SANNIKOVA, soprană, Russia, premiul de cultură și artă
La acest concurs mondial de operă au concurat în finală tineri interpreți din Russia, Peru, Armenia, Uzbekistan, USA, Korea de Sud. Cele mai importante premii s-au dus spre artiști din Russia și Uzbekistan. Mi-am adus aminte de olimpiadele de pe vremuri de la noi, unde gazdele își trăgeau partea leului, mai ales dacă în juriu se găseau oameni ascultători care-și respectau gazdele generoase.

La noi, concursul SuperStar oferă un premiu de 200.000 $ și cred că dacă ar fi organizat un concurs pentru cântăreții de operă cu premiu de 100.000 $, 50.000 $ și respectiv, de 20.000$ totul ar fi altfel, mai ales, dacă juriul ar fi pe bune, nu ca la alte festivaluri care nu au impus nimic, ci au fost eșecuri.
(13 decembrie 2021)

Dirijorul James LEVINE, maestrul de la MET

    Marele dirijor al orchestrei de la Metropolitan House Opera are în spate o carieră remarcabilă care se întinde pe o perioadă de peste 40 de ani, care a debutat în anul 1976. Cine a urmărit înregistrările puse la dispoziție acum în vremuri de pandemie cu spectacole de la MET, a avut ocazia să vadă că dirijorul  James LEVINE a creat împreună cu unii dintre cei mai valoroși cântăreți adevărate evenimente artistice. 

    Sub bagheta sa au cântat artiști precum  John ALEXANDER, Kathleen BATTLE, Hildegrad BEHREINS, Ara BERBERIAN, Stephanie BLYTHE, Grace BUMBRY, Monserrat CABALLE, Joseph CALLEJA, Jose CARRERAS, Ileana COTRUBAȘ, Placido DOMINGO, Renee FLEMING, Mirella FRENI, Ferruccio FURLANETTO, Nicolai GEDDA, Nicolai GHIAUROV, Paul GROVES, Ekaterina GUBANOVA, Alan HELD, Marlyn HORNE, Kiri Te KANAWA,  Kathleen KIM, Sergei KOPTCHAK, Alfredo KRAUS, Hei-Hyung HONG, Solveig KRINGELBORN, Kate LINDSEY, Eva MARTON, Sherill MILNES, Heidu Grant MURPHY, Anna NETREBKO, Danielle de NIESE, Brigit NILSSON, Luciano PAVAROTTI, Leontyne PRICE, Ruggero RAIMONDI, Katia RICCIARELLI, Federica von STADE, Joan SUTHERLAND, Bryn TERFEL, Jeffrey WELLS, Dolora ZAJICK și mulți, foarte mulți alți cântăreți de talie mondială care s-au perindat pe scena Metropolitanului în cei 40 de ani cât a dirijat James LEVINE. 

    Am citit impresiile unor cântăreți celebri despre mari dirijori dar niciodată nu am întâlnit ca la unison să se vorbească despre căldura cu care LEVINE i-a întâmpinat și despre tactul de care a dat dovadă de fiecare dată când a dorit obținerea unei anumite nuanțe, care să slujească spectacolului.

Încă Metropolitan Opera HOUSE prin accesarea https://www.metopera.org permite vizionarea unor înregistrări cu marele dirijor James LEVINE, unele chiar din 1982, care trebuie văzută pe 26 martie 2021.

    El a dirijat și MET Gala 100 din anul 1983 unde Eva MARTON, Kiri Te KANAWA, James McCRACKEN,  Ruggero RAIMONDI, Roberta PETERS, Loretta Di FRANCO, Dano RAFFANTI, Robert NAGY, Brian SCHEXNAYDER, Julien ROBBINS, Joan SUTHERLAND, Judith BLEGEN, Frederica von STADE, Catherine MALFITANO, (Nicolai GEDDA, Anna Tomowa-SINTOW, Mirella FRENI, Placido DOMINGO, Montserrat CABALLE, Jose CARRERAS, Ileana COTRUBAS, Katia RICCIARELLI, William LEWIS, Nicolai GHIAUROV, Leona MITCHELL, Giuliano CIANNELLA, (Diane KESLING, Edda MOSER, Gail DUBINBAUM, David RENDALL, John DARRENKAMP, Sesto BRUSCATINI, Ara BERBERIAN, Marilyn HORNE, Birgit NILSSON, Leontyne PRICE și Luciano PAVAROTTI au strălucit ca odinioară.

(05 martie 2021)

Perle Nere

Pe Youtube circulă 4 serii cu cele mai răsunătoare dezastre petrecute în timpul unor spectacole în care foarte mari cântăreți au dat rateuri:

Perle Nere 1 

Perle Nere 2 

Perle Nere 3 

Perle Nere 4

De aceea nu este rezonabil, așa cum s-a mai întâmplat, ca un cântăreț să critice pe cei care dau rateuri, știut fiind faptul că asemenea incidente nu ocolesc pe nimeni. Dacă se întâmplă o astfel de tărășenie, totți vor zice: râde ciob de oală spartă. În orice meserie există riscul de a greși, căci numai cine nu muncește nu greșește. Aceste învățăminte trebuie să ne ducă la a fi ceva mai indulgenți cu cei care vorbesc liber, căci improvizația este pândită la tot pasul de riscuri. Nici pe CICERO nu l-a născut mama lui orator. A învățat oratoria cu trecerea timpului.

(12 ianuarie 2019)