Inteligența Artificială ca sperietoare

S-a văzut anul acesta la admiterile de la facultățile cu profil de informatică faptul că Inteligența Artificială i-a speriat rău de tot pe candidați, din moment ce au fost înregistrate mari dificultăți în ocuparea locurilor alocate specializărilor respective, în care cuvintele cheie au fost legate de informatică într-un fel sau altul.

Este adevărat că dezvoltarea de software multiplicativ trece printr-o criză majoră, căci Inteligența Artificială are capacitatea de a genera componente software la comandă, instantaneu și fără cusur, din moment ce în online conținutul digital aferent domeniului informaticii este cel mai bogat.

Îmi amintesc cum un coleg de-al meu mai tânăr, care făcea contabilitatea a fost sfătuit de un contabil mai bătrân să țină pe birou tot felul de hârtii și de dosare, căci în acest fel dă senzația șefilor că muncește din greu. Colegul meu primea lucrări, le rezolva, dădea documentele mai departe și biroul lui era curat ca lacrima. Tot așa și cu informatica. Este doar o aparență că Inteligența Artificială are rolul distructiv asupra muncii de dezvoltare software. Inteligența Artificială contribuie masiv la dezvoltarea cantitativă de software, prin generare de componente cu funcționalități deja cunoscute, dar niciodată nu va fi în stare să dezvolte un act de creație în care să apară noutăți senzaționale, necunoscute până atunci, nemaivăzute, nemaiîntâlnite, care să uimească prin noutatea pe care o aduce în viața de zi cu zi.

Inteligența Artificială nu este sperietoare pentru cei care știu informatica de bază, care au instrumentele necesare de a dezvolta software nou și care nu s-au format ca informaticieni în stația de tramvai ascultând ce zice unul sau altul. La noi, informatica a fost extrem de atractivă din moment ce nu a existat impozitarea salariilor și parlamentul a tot extins categoriile celor scutiți de impozit de la cei care absolviseră facultăți de informatică, la cei care lucrau în firme de informatică.

În tinerețea mea se zicea că cel mai bun programator la IBM era un fost contrabasist. Numai că povestea era de prin 1970. Între timp, lucrurile s-au schimbat și informatica înseamnă cu totul altceva. Informatica presupune o anumită dotare intelectuală, o anumită pregătire și mai ales, un nivel de profunzime cu totul special în cunoașterea noțiunilor, care să permită dezvoltarea de procese de creație. Înseamnă că informaticienii în niciun caz nu mai trebuie să fie autodidacți încă de la început, că ei sunt cei care vor face exact ceea ce Inteligența Artificială are îngrădit să facă din însăși esența ei, adică să dezvolte acte de creație în zona software, căci geniul este 1% inspirație și 99% transpirație. Se știe!



(21 octombrie 2026)

Elemente inovative în culturism și fitness

Nici culturismul și nici fitness-ul nu stau pe loc. De la an la an în culturism apar elemente noi, prin calitate se înțelege de la o perioadă la alte altceva. Dacă privim numai cum arătau costumele la Mr. Olympia de-a lungul timpului, vom vedea că deja se vorbește de revoluție. Una însemna masa musculară în anii'50, cu totul altceva însemna în anii'60, modificări substanțiale au apărut în anii'70, ca în anii'80 și '90 știința să-și facă loc și în acest sport, iar în mileniul al III-lea deja lucrurile s-au mai stabilizat. Cine dorește să obțină ceva nou, nu va găsi nici în antrenamente, nici în suplimente, nici în diete, ci mergând spre alte zone fie ales sportului, fie ale artei și de acolo să preia anumite elemente care să ducă la îmbinarea performanței culturistului cu arta în execuția de elemente surpriză. Din yoga au fost deja preluate elemente, acum trebuie mers undeva mai departe, spre artele marțiale, spre gimnastica ritmică și chiar spre baletul clasic. Saltul calitativ este avsolut necesar și el se va obține din interdisciplinaritatea cu care echipele din jurul unui sprtiv vor lucra. Acum ideia de dezvoltare a masei musculare, de definire a grupelor și de obținere a simetriei nu mai are secrete pentru nimeni. Diferențe apar doar din modul de a se prezenta, cu unele mici imperfecțiuni date de emoții, de neconcordanțele de ordin tehnic sau de chestiunile de management.

Tot timpul s-a dorit perfecțiunea. Perfecțiunea a însemnat pentru fiecare perioadă cu totul altceva, căci au venit curentele din culturism cu ceea ce aduceau școlile care lucrau independent unele de altele. Acum există Internetul. Ăe Internet sunt site-uri cu informații, fotografii, rețete, structuri de antrenamente. Comerțul electronic face minuni. Nu mai există granițe în nicio direcție. Culturiștii procură orice supliment își doresc, orice costum cred că-i  avantajează și  se informază despre diete și aparate de măsură și control a performanței lor. Totul este acum dependent de capacitatea de a inova, lucru care se produce ăn:

- modul de a obține o nouă calitate a performanței,

- prezentarea în copetiție prin elemente surpriză,

- îmbinarea sportului cu știința și cu arta.

Acum istoria culturismului a arătat că nu este importantă înălțimea, că nici masivitatea nu este esențială, ceea ce arată că elementele cantitative contează foarte puțin spre zero, în schimb elemetele calitative sunt dominante. Este adevărat că un salt calitativ au la bază nenumărate salturi cantitative. Culturismul este pe partea superioară de saturație a unei curbe de tip logistică, ceea ce înseamnă că la eforturi foarte mari vor corespunde salturi extrem de mici de ordin cantitativ. Nu mai trebuie să se aștepte nimeni acum în 2018 la apariții senzaționale în niciun concurs, pentru că acum mai toate sălile au cam aceleași aparate, în târg se află cam aceleași suplimente, alcătuirea de exerciții are la bază elemente de mecanica și chimia musculară, ceea ce înseamnă că elementele de inovativitate sunt singurele care mai aduc ceva nou în culturism și în fitness.

Este importantă analiza culturismului din punct de vedere estetic pentru a vedea care sunt mutațiile produse în timp și pentru a estima cu detulă obiectivitate care este direcția spre care se merge.

(20 mai 2018)