LCCE ’60

 La 1 decembrie 1970 am devenit analist stagiar ca angajat în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și acesta a fost primul meu loc de muncă de pe poziția de absolvent de studii superioare, căci în liceu am fost salahor pe un șantier de zidărie, iar în studenție am lucrat într-o vacanță ca muncitor necalificat la o stație de sortare a cerealelor. Eu am lucrat într-un laborator pe durata a nouă luni, când am trecut asistent stagial la Catedra de Cibernetică Economică, exact așa cum scria pe foaia mea de repartiție guvernamentală, din vara anului 1970. În studenție am frecventat mult biblioteca LCCE de la etajul al VII-lea unde am primit sfaturi deosebit de importante de la bibliotecara Bella MIHNEA. Tot atunci am învățat foarte multe lucruri de programare de la Ștefan MUSTĂȚEA, Alexandru VINEA și de la Gheorghe WEISS.
În toamna aceasta s-au împlinit 60 de ani de la înființarea Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și cei ce au lucrat acolo s-au întâlnit în data de 8 octombrie pentru a sărbători această frumoasă aniversare.

Acum voi scrie câteva cuvinte despre cei cu care eu am lucrat direct în intervalul foarte scurt cât am stat în biroul de la etajul al III-lea, unde acum este sediul Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică, sala 2314. Acolo am fost coleg cu Ana Maria SANDI, Doina FUSARU, Dan SOMNEA, Ioana SOARE, Georgia HERA. Am lucrat la un contract de implementare a sistemului BOMP de la IBM în cadrul unui colectiv în care lucrau Ioan CATONA, Cristian POPESCU, Margareta PENCEA. Sectorul era coordonat de matematicianul Vasile IONESCU. Am lucrat și la un contract coordonat de fostul meu profesor Valeriu PESCARU, iar în colectiv făceau parte Csaba FABIAN și Ștefan MUSTĂȚEA. Și după ce am devenit cadru didactic în catedră, tot timpul am avut un birou la sala 2320 unde am avut colegi pe Janette CUCU, Doina FUSARU și Rodica MARINESCU.

Am cuvinte de laudă pentru Emilian ABĂLUȚĂ, care într-un moment extrem de important al vieții mele, mi-a întins o mână de ajutor, pentru care îi voi fi recunoscător cât voi trăi.

Sunt sigur că acea întâlnire a fost extraordinară și mă bucur că oamenii care au lucrat în LCCE au plăcerea de a se revedea, căci acolo a fost viața lor și tinerețea lor.


(30 octombrie 2023)

Profesori universitari excepționali

Încep să scriu despre profesorii universitari excepționali, căci eu am avut în studenția mea parte de astfel de profesori.

Un profesor universitar excepțional este acela care are o cultură remarcabilă.

Un profesor universitar excepțional este acela care nu se coboară în abordarea nimicurilor.

Un profesor universitar excepțional este acela care vede lumea cu totul altfel decât vulgul.

Un profesor universitar excepțional este acela care știe materia pe care o predă.

Un profesor universitar excepțional este acela care are darul de a exprima foarte clar ce gândește.

Un profesor universitar excepțional este acela care spune multe cu vorbe puține.

Un profesor universitar excepțional este acela care se face ascultat prin ceea ce spune.

Un profesor universitar excepțional este acela care primește respect pentru că oferă respect.

Un profesor universitar excepțional este acela care miroase a profesionist de excepție.

Un profesor universitar excepțional este acela care știe să te privească în ochi direct fără să clipească.

Un profesor universitar excepțional este acela care gândește profund înainte de a deschide gura.

Un profesor universitar excepțional este acela care intră în sala de curs imediat ce se sună de intrare.

Un profesor universitar excepțional este acela care iese din sală cu cursul terminat la sunet de clopoțel

Trebuie să mă laud, așa cum am spus, că am avut profesori excepționali și aici numesc pe profesorii Elena BIJI, Ludwig GRUNBERG, Ștefan MUSTĂȚEA, Edond NICOLAU, Alexandru POPOVICI, Nicolae RACOVEANU, Ludovic TOVISSI, Dragoș VAIDA. De la ei am învățat multe, pentru că ei mi-au fost modele și sunt foarte mândru că am avut de la cine învăța să fiu ceea ce am fost.

(02 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Felicia ALBESCU

Înainte de a deveni cadru didactic la catedra de Informatică de Gestiune, Felicia ALBESCU a lucrat în Centrul de calcul al ASE. Ea era absolventă a Facultății de Automatică și Calculatoare de la Institutul Politehnic București.

Când veneam în Centrul de calcul o vedeam pe Felicia pe la colegii ei și eu o apreciam din două puncte de vedere.

Primul punct de vedere era acela că numai o femeie deșteaptă termină Facultatea de Automatică.

Al doilea punct de vedere era legat de faptul că practica meseria pe care o învățase în studenție.

Treaba aceasta nu convenea multor dudui care mobilau Centrul de calcul, ajunse acolo grație unor influențe oculte și nu performanței lor și ele știau că este o prăpastie între profesionista în ale informaticii Felicia ALBESCU și ele, care erau niște tanti și nimic altceva, dar puse pe intrigi și harță.

După Revoluția din 1989, Felicia ALBESCU a trecut asistentă universitară în Catedra de Informatică de Gestiune. Ea a parcurs toate treptele academice, de la asistent universitar, la lector universitar și conferențiar universitar, până la profesor universitar, toate prin concursuri pe care le-a câștigat că era femeie deșteaptă, doar terminase Facultatea de Calculatoare!

În anul 1997, Felicia ALBESCU a susținut teza de doctorat de 254 pagini, intitulată  Modelarea si proiectarea unui sistem informatic tip expert in domeniul financiar-contabil, coordonată de profesorul universitar Ilie VĂDUVA.

Felicia ALBESCU a scris cărți precum Informatica de gestiune - 1998, Sisteme expert pentru contabilitatea financiara - 1998, Management information systems [and] decision support systems împreună cu Irina BOJAN - 2001, Sisteme informatice pentru asistarea deciziei împreună cu Dorin ZAHARIE și Irina BOJAN - 2001, Modelarea si proiectarea unui sistem informatic tip expert in domeniul financiar-contabil - 1997, Terminale pentru teleprelucrare : ghid scurt pentru utilizarea terminalelor din ASE împreună cu Vladimir DUMITRESCU, Dan SOMNEA, Ștefan MUSTĂȚEA - 1982, Sisteme expert împreună cu Dorin ZAHARIE și Pavel NĂSTASE - 1998, Sisteme expert : aplicatii împreună cu Dorin ZAHARIE și Pavel NĂSTASE - 1999,  Sisteme expert : teorie si aplicatii împreună cu Dorin ZAHARIE și Pavel NĂSTASE - 1999, dar și multe alte articole.

Felicia ALBESCU m-a impresionat pentru caracterul ei puternic, pentru verticalitatea ei, căci niciodată nu a acceptat nedreptățile, iar în Centrul de calcul, aceste nedreptăți curgeau în cascadă, datorită caracterul subiectiv al managementului de la vârf, îmbinat cu abuzuri ale incompetenței șefilor, greu de tolerat de o femeie tânără și mai ales deșteaptă cum era Felicia ALBESCU. 

(08 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ștefan MUSTĂȚEA

Ștefan MUSTĂȚEA a fost asistentul nostru pe când eram în anul al IV-lea de studenție și învățam să programăm calculatoarele electronice CIFA 101 Economist și NEAC 1290, primul folosind cod mașină și al doilea, folosind un limbaj numit COPCODER. De la profesorul meu Ștefan MUSTĂȚEA am învățat să gândesc programele.
Ștefan MUSTĂȚEA nu vorbea mult.
Ștefan MUSTĂȚEA explica pas cu pas ce trebuie făcut.
Ștefan MUSTĂȚEA construia scheme logice excepționale.
Ștefan MUSTĂȚEA știa să transforme algoritmii în cheme logice cu cea mai mare ușurință.
Ștefan MUSTĂȚEA explica așa de frumos, căci toți am înțeles și învățat ceea ce trebuia.
Dacă știu programarea pe care o știu și dacă gândesc programele, totul datorez lui Ștefan MUSTĂȚEA, căci el, asemeni unui învățător care-ți pune creionul în mână, mi-a pus în mână creionul, foaia de hârtie și tastatura pentru a fi în stare să scriu un program, pornind de la enunțul problemei, oricare ar fi ea. Am avut senzația că Ștefan MUSTĂȚEA nu știe să zâmbească, dar așa cu seriozitatea și cu economia lui de cuvinte, asemeni profesorului meu de fizică din liceu Eugen BOIA, Ștefan MUSTĂȚEA făcea, nu vorbea. Avea vorba măsurată, căci programele nu se comentează, ele se construiesc, iar la schemele logice, exactitatea este esențială, căc la ele se aplică toate proverbele românești. O variabilă nu se utilizează înainte de a fi inițializată, căci nici carul nu se pune înaintea boilor.


(13 februarie 2023)

CSIE'50 - profesoara Anca ANDREI

Cine vrea să vorbească despre Cibernetică Economică, nu are cum să facă o treabă bună, dacă nu va vorbi despre profesoara Anca ANDREI. Eu o știu de Anca ANDREI din vremea când eram student în anul al IV-lea de facultate, din vremea când mergeam la biblioteca Centrului de Calcul de la etajul al VII-lea, una dintre cele mai garnisite biblioteci de computer science din Ro. Tocmai se îmbogățise cu multe cărți de la Prentice Hall Publishing company. Era acolo o doamnă, Bella MIHNEA, o bibliotecară adevărată, care știa să facă numai ceea ce trebuia în planul conexiunilor pentru a atrage schimburi de reviste și de cărți dintre cele mai valoroase, știute fiind restricțiile de plăți valutare din vremea comunismului.

Studenta de atunci Anca ANDREI, era o prezență obișnuită în laboratoarele Centrului de Calcul, lucrând cu fostul meu profesor de programarea calculatoarelor Ștefan MUSTĂȚEA. Mergea mult timp și la bibliotecă pentru a se documenta din cărțile venite la schimb din America. A și scris materiale despre lansarea, programarea și urmărirea producției, căci și pe atunci existau ERP-uri, nu așa ca acum, dar tot produse ERP erau, dar făcute de IBM și care se reuneau sub numele de BOMP. Și eu am lucrat ceva în limbajul COBOL din ceva de calcul de necesar, drept care m-am folosit de ceea ce a scris Anca ANDREI cu Ștefan MUSTĂȚEA, lucrare despre care am scris tot pe aici pe blog ceva mai demult.

Anii au trecut și am reîntîlnit-o pe Anca ANDREI în Catedra de Cibernetică Economică, în subcolectivul de cibernetică economică, venită prin concurs pe poziția de asistent universitar. Dacă îmi aduc bine aminte, tot în acel an a susținut concurs de asistent universitar și Magdalena STANCIU, cu care am lucrat în subcolectivul de informatică economică, ea având seminarii de baze de date.

Viitoarea profesoară universitară Anca ANDREI a activat în tinerețe în ansamblul de dansuri populare al UTC, cu care a văzut lumea. Îmi aduc aminte cu claritate de vorbele ei speciale pe care mi le-a zis ori de câte ori ne întâlneam despre Sofia VICOVEANCA și Irina LOGHIN, marile soliste care însoțeau ansamblul ori de câte ori participau la festivaluri de folclor de peste mări și țări. Mare lucru, să auzi așa vorbe de la cineva care făcea parte dintr-un ansamblu, eu știind că unii coriști de la operă vorbesc cu foarte multă detașare și superioritate despre mari soliști, pe care ei cred că-i întrec din toate punctele de vedere, numai că soarta le-a fost potrivnică.

Anca ANDREI venea în Centrul de Calcul la sala 2320 unde și eu aveam biroul, pentru că acolo lucra distinsa doamnă Janette CUCU cu care ea era prietenă. N-am să uit niciodată acel Ajun de An Nou când Ancuța a venit cu câteva felii de cozonac învelite în ciocolată, făcut de mămica ei, după o rețetă specială. De câte ori o întâlnesc pe Ancuța, căci așa îi zic eu profesoarei Anca ANDREI, îi reamintesc de acel cozonoac și uneori primesc promisiunea că va veni cu așa ceva. Aștept.

Cu mulți ani în urmă, Anca ANDREI povestea că avea un chiriaș profesor la liceul de muzică, un om rău, deși artist, care o tortura la ore absurde cu muzica la un pian, unde tipul exersa nemilos. Nu a ieșit la un capăt cu el, alegând să plece de acolo.

Ea provenea dintr-o familie care avea un apartament la miua Bercenilor și nepoții ei au învățat carte la Școala generală 194 unde lucra ca profesoară de fizică soția mea. M-a uluit atenția ce o acorda Anca ANDREI nepoților ei, în legătură cu școala și am reținut că munca ei și devotamentul ei au continuat și după terminarea gimnaziului și continuă și în ziua de azi.

Cine vrea să afle despre acriera didactică a profesoarei Anca ANDREI n-ar altceva de făcut decât a intra pe portalul ASE la școala doctorală sau să vadă un CV al acesteia. Acolo va găsi tot, adică lucrări publicate, modul în care a evoluat profesional, doctoratele pe care le coordonează și câte și mai câte, inclusiv domeniile ei de interes.

Aici vreau să mai scriu de faptul că am fost de nenumărate ori în baze de practică agricolă înainte de 1989 și seara, în orele de răgaz, Anca ANDREI, eu, studenți și studente participam la alergări fie dinspre Zimnicea spre  Smârdioasa. Forma fizică de la dansuri își spunea cuvântul, ceea ce o făcea imbatabilă pe trasee destul de lungi. Și când am fost la IAS Nazarcea ma păstrat obiceiul de a alerga pe digul care înconjura imensitatea de unitate agricolă socialistă, de care s-a ales praful în condițiile democrației autentice, dominată de înhățat subvenții aiurea de la APIA. Ce vremuri!

Acum că se fac 50 de ani de Cibernetică Economică, aceste aduceri aminte rămân permanent în memorie datorită frumuseții lor și mai ales oamenilor special cu care am avut fericitul prilej să discut sau să colaborez, ceea ce mă face să cred că soarele a răsărit și a rămas acolo în admirație pentru 100.

(21 martie 2017)