Refuzuri repetate

De-a lungul anilor, am adresat rugămintea unor peroane de a colabora la realizarea de materiale pe care să le postez pe acest blog. Ideea de bază era ca aici să se găsească o serie de detalii privind activitatea și realizările acelor persoane. În multe cazuri, am primit acceptul persoanelor de a colabora, drept care m-am străduit să construiesc seturi de întrebări, pe care le-am transmis pe poșta electronică, în ideea de a primi răspunsuri la ele. 

Au fost foarte multe cazurile în care cei cărora m-am adresat au avut amabilitatea de a-mi răspunde la întrebările puse de mine cu promptitudine. După ce am formatat materialele, am solicitat fotografii sau coperți de cărți scanate pe care să le includ în acele interviuri. După ce am primit acceptul de a posta pe blogu acesta interviurile, am postat și am certitudinea că cititorii au găsit lucruri interesante, căci persoanele cărora le-am adresat întrebările erau oameni de succes în domeniile lor de activitate.

Am întâlnit și situații, nu puține la număr, în care deși am transmis întrebările nu am primit răspunsurile nici până în ziua de azi. Nu m-a deranjat, căci deși oamenii promit că fac un lucru, se iau cu treaba și uită sau nu mai consideră necesar să colaboreze cu mine, pentru că este vorba de voluntariat și numărul celor care citesc blogul meu nu este de ordinul milioanelor pentru fiecare postare.

Am întâlnit și situații în care rugăminților mele de a răspunde la întrebări în cadrul unui interviu, am primit refuzuri categorice, pentru că persoanele consideră important să realizeze lucrări științifice, să construiască, să participe în competiții, nu să-și piardă timpul cu a oferi răspunsuri care să fie publicate pe un blog unde cititorii sunt într-un număr limitat, în niciun caz de ordinul milioanelor, iar beneficiile obținute nu se cuantifică în niciun fel. Oamenii nu vor să fie cunoscuți decât prin lucrările lor științifice publicate, prin acțiunile pe care le întreprind și prin rezultatele muncii lor, așa cum sunt percepute în mod concret de către beneficiari și de către plătitori.

Mulți se consideră nu persoane, ci personalități, iar aceștia agrează ideea de articol despre ei, nu acordarea de interviuri, articole ce presupune o muncă uriașă de documentare, în contextul digitalizării incipiente în care ne aflăm, mai ales că respectivele persoane nu sunt prezente în online, așa cum ar trebui să fie. Dacă aș fi primit un oarece sprijin, aș fi fost dispus ca o persoană să o tratez ca pe o personalitate, dar în lipsa sprijinului, mi-a fost imposibil de a scrie articolele pe care mi le-am imaginat.





(26 septembrie 2024)

Greșeli în Curriculum Vitae

Am avut posibilitatea să citesc multe prezentări sub formă de Curriculum Vitae - CV ale diferitelor persoane și am identificat tot felul de greșeli, care arătau de fapt caracterele persoanelor care încercau să se prezinte acolo, căci fiecare dintre noi se definește prin ceea ce scrie, atunci când cele scrise descriu acțiuni, fapte, adică un parcurs pe o durată mare de timp, așa cum este orice CV.

Dar să le luăm pe rând.

Greșeala de a scrie fără a respecta regulile elementare de ortografie și scrierea denumirilor de orașe, de persoane fără a o face corect, este supărătoare și arată că proprietarul acelui CV este superficial, neglijent și disprețuitor, un om care nu-l respectă pe cititor și chiar crede că cititorul este un prost. Pornind de la această premisă, eu îmi schimb radical părerea despre proprietarul CV-ului și-l tratez ca atare.

Greșeala de a nu data CV-ul îmi arată mie că persoana care l-a întocmit, folosește acel CV la nesfârșit, fără a-l actualiza, pentru că pentru el este suficient că a trimis acel CV, proprietarul considerând că este atât de important și este sub demnitatea lui să compună un CV special pentru momentul cerut. 

Greșeala de a nu semna un CV când i se cere explicit persoanei care l-a alcătuit să o facă, îmi arată mie neglijența respectivului în a studia cerințele momentului la care s-a angajat, căci un CV se trimite când ceri o finanțare, când participi la un concurs, adică, atunci când vrei să accezi la o anumită resursă, deci tu vrei ceva și din respect pentru cei care au resursa și au deci ce oferi, iar tu ești cel care ceri, trebuie să le acorzi mult mai multă atenție și să dai dovadă de respect, iar respectul începe cu elaborarea  CV-ului.

Greșeala îngrozitoare a celui ce întocmește un CV este legată de dorința disperată de a impresiona cu orice preț, prin enumerarea de studii prin diferite locuri, prin diplome primite cu diferite ocazii, prin lucrări elaborate și prezentate pe colo și pe colo. Când nu exista Internetul, problema verificării era chiar o mare problemă și în absența dovezilor materiale primite o dată cu acel CV era extrem de greu de verificat afirmațiile din CV. Acum există Internet și a =verifica cele scrise într-un CV nu mai este deloc o problemă. Atunci când proprietarul CV-ului a inclus în text neadevăruri legate de studii, diplome, lucrări, poziții ocupate, CV-ul se anulează de la sine și atrage depunctarea autorului său.

Greșeala de a oferi detalii nerelevante este specifică persoanelor mărunte, care nu au realizri semnificative și care doresc să arate celorlalți cât de grozave sunt dacă scriu în CV că au deschis o ușă, că au spălat un pahar sau despre alte activități la fel de insignifiante.

Greșeala de a nu include lucruri semnificative, importante și definitorii este partea riscantă a proprietarului unui CV, iar omiterea reprezintă elementul de risc extraordinar de mare, care joacă un rol decisiv în ierarhizarea unor concurenți, mai ales când la dosarul de concurs nu apar piesele care să dovedească exact acele contribuții hotărâtoare ale candidatului.

(24 octombrie 2023)

Cum se citește un CV?

Viața m-a învățat să citesc un Curriculum Vitae. 
În primul rând mă uit să văd dacă am în față un CV complet, adică are în el date despre:
- studii,

- medii de absolvire,
- locuri de muncă,
- domenii de interes,
- certificări, 
- hobby,
- limbi străine,
- distincții,
- publicații,
- referințe.

Prima dată mă uit la studii, să văd ce școli a terminat respectiva persoană și dacă folosește titulaturile corecte. Eu merg să văd poziția în listele oficiale ale respectivelor școli și mă edific imediat dacă persoana și-a finalizat studiile în școli din prima treime a listei oficiale sau dacă se află în a doua jumătate a listei oficiale. Analizez diplomele pe care le-a obținut și mai ales, când le-a obținut. Una este să ai bacul la 19 ani și cu totul altfel stau lucrurile să ai bacul la 35 de ani. Una este să susții teza de doctorat la sub 30 de ani când ești un neica-nimeni și cu totul altfel stau lucrurile să susții teza de doctorat când ești demnitar în primii 20 din stat. Cine are prea multe masterate îmi dă de gândit, căci este foarte greu să ții mai mulți pepeni într-o mână. Cine scrie despre un stagiu doctoral prelungit nepermis de mult și nefinalizat, are deja o problemă, pe care și-a creat-o singur, căci stagiul de doctorand perpetuu este un lucru rău.

Mie nu-mi plac oamenii care au peste 40 de domenii de interes. Eu am enumerat la mine în CV nu mai mult de 5 domenii de interes la o carieră de peste 40 de ani. Mie nu-mi plac oamenii care pun tot felul de diplome obținute în străinătate și dacă încerci să vezi unde sunt acele instituții plasate în ierarhizarea mondială a universităților, nu le găsești sau sunt undeva după poziția 3.000.

Nu mă iau pe mine reper care am lucrat 42 de ani într-un singur loc, dar nu voi fi de acord cu cel care-mi prezintă într-un CV cum că în 5 ani de activitate a schimbat 15 locuri de muncă. Ceva-ceva este în neregulă la respectivul de nu a făcut purici niciunde.

Mai multe nu scriu aici, pentru că sunt secretele mele care mă călăuzesc în a-l evalua pe cel care-mi prezintă CV-ul său, iar dacă aș continua, ar trebui să dezvolt care sunt punctele tari și care sunt punctele slabe dintr-un CV, ceea ce ar ușura munca celor de la Resurse Umane - HR și nu e treaba mea.

Eu când merg să târguiesc lăutarii de nuntă, nu stau să le ascult repertoriul în stradă. Mă uit cum pun arcușul pe vioară. Tot așa și cu cititul unui CV. Mă lămuresc în doi timpi și trei mișcări.

(12 august 2023)
 

Cine se aseamănă, se adună!

Când vine cineva și-și exprimă dorința de a colabora cu mine, întotdeauna mi-am pus niște întrebări precum:
- cine este persoana?
- ce școli a absolvit?
- pe la ce servicii a lucrat?
- este dispus să muncească?
- am posibilitatea să văd documente?
- are disponibilitatea de a se supune unor probe?
- cum îmi dau seama de caracterul său?
Nu-mi trebuie foarte mult să mă conving că stau de vorbă cu un om serios sau că persoana nu îndeplinește un minim de condiții pentru a colabora. Eu niciodată nu am colaborat cu persoane pentru care s-a intervenit cu pile. La mine, o persoană se prezintă singură, nu are nevoie de antemergător. Cel care are nevoie de un antemergător, este o persoană care precis nu îndeplinește acel minim de calități pentru a colabora cu mine și atunci ne pierdem timpul.

Un om serios este acela care:

- nu a schimbat locurile de muncă așa cum schimbă șosetele,

- are ce arăta ca rezultate ale muncii sale anterioare,

- nu se laudă sub nicio formă și lasă faptele să vorbească,

- nu-și denigrează foștii șefi și nici pe foștii colegi,

- dacă este pus să rezolve o problemă trece imediat la a o rezolva,

- este punctual, vorbește puțin și are un creion și o hârtie la el,

- dă dovadă de respect față de cel cu care vorbește,

- respectă înțelegerea făcută și nu-și schimbă punctul de vedere după soare.

Citind un CV îți dai imediat seama dacă ai în față un om serios sau din contră, dacă ai în față un om pe care nu te bazezi sub nicio formă.

Dacă tu ca persoană care vrei să-ți faci o echipă nu ai criterii de alegere, să nu te miri de surprizele care apar și mai ales de ponoasele pe care le vei trage, căci nu există decât un mod de a soluționa o problemă, vorba proverbului, dacă te așezi la troaca porcilor, porcii te mănâncă și pe tine. Uneori atmosfera este atât de poluată încât echipa se formează doar pe bază de pile. De aceea nu merg proiectele, căci nu este loc pentru persoane competente din cauza celor care vin cu pile. Legile sunt deficitare și permit tot felul de artificii, astfel încât omul potrivit la locul potrivit este ceva de domeniul trecutului sau al filmelor științifico-fantastice.


(16 iulie 2023)

Cum văd eu un CV ideal?

La mine, un CV ideal trebuie să mă convingă că am în față un om serios, nu un individ care vrea să pară ceea ce nu este. 

Individul care vrea să se prezinte altfel decât este include în CV tot felul de:

- diplome nesemnificative,

- cursuri nesemnificative pe la mari universități,

- titluri științifice obținute aiurea,

- posturi unde a fost numit, nu pentru care a concurat,

- denumiri bombastice.

Nu va trece în CV acele elemente care-l dezavantajează, dar care-i definesc personalitatea de om care a trecut prin viață și prin școală ca gâsca prin apă. Nu va trece anii la care a finalizat studiile să se vadă că erau legați de vârste nefirești. Fiecare om are în viața lui și pete albe, dar și pagini nu prea frumos colorate, dar una este să scrie un CV bazat pe fapte reale și cu totul altfel stau lucrurile când acel CV sfidează prin dezechilibrele pe care le include. Am văzut un CV cu studii la o universitate pe o poziție foarte puțin bună în clasamentul celor 74 de universități românești, după care a etalat un doctorat undeva, făcut la o vârstă înaintată, când avea deja o poziție publică importantă, fără a face dovada că a dispus de resursa timp pentru a face o teză de doctorat adevărată. Eu nu cred în persoanele care sunt absolvente de facultăți foarte slabe și peste noapte se luminează și fac masterate și doctorat după ce ocupă poziții importante, căci nu au timp să facă cercetare științifică. O teză de doctorat adevărată necesită trei ani de muncă susținută în bibliotecă, în laborator, unde se face cercetare științifică, nu se chibițează, căci rezultatele originale nu vin la comandă, mai ales când nu ai fost un geniu nici ca ele, nici ca student și nici ca doctorand.

Un individ care-și respectă cititorii de Cv, trebuie să dateze și să semneze acel Cv, pentru a arăta că pentru o nouă funcție, a avut bunele maniere să-și actualizeze CV-ul măcar, ceea ce nu se întâmplă pe plaiurile mioritice.

(22 iunie 2023)

IA și CV

De reglă, atunci când întocmim un Curriculum Vitae - CV, avem tentația să ne facem și mai frumoși și mai deștepți decât suntem, să includem tot felul de detalii pe care credem noi, îl vor impresiona pe cel care citește acel CV. Inteligența Artificială - IA are menirea:
- să verifice cele scrise de noi în CV,
- să reordoneze cele scrise de noi în CV,
- să corecteze erorile făcute de noi în CV,
- să adauge noi elemente pozitive sau nu în CV,
- să restructureze CV-ul nostru,
- să aducă nota de echilibru specifică oricărui CV,
- să ne contureze cât mai exact profilul.

Ca să dau numai un exemplu, atunci când scriem despre persoanele pe care le indicăm să dea referințe, IA cu o funcție extrem de simplă va verifica dacă acele persoane au căderea de a face așa ceva, criteriile de verificare fiind în principal legate de apartenența tuturor la aceeași formă de învățământ sau loc de muncă au autorul de CV.

Sunt persoane care pentru a-și arăta măreția indică parcurgerea unor studii pe la mari universități, deși în realitate doar au trecut prin parcul acelei universități sau cel mult au vizitat niște culoare din clădirile acelei universități. Inteligența artificială va consulta liste de persoane și de forme de învățământ din universitatea indicată și va opera corecțiile care se impun.

Angajatorul are posibilitatea de a obține și acea formă de CV cu nivel de detaliere dorit de el, din care să rezulte adevăratul profil al persoanei care dorește să-i devină salariat și aici mă refer la aspecte mai puțin plăcute din viața celui care depune un CV sau abordări cantitative legate de comportamentul sau de evoluția în timp din spațiul educațional, căci deși foaia matricolă este importantă, mulți o evită.

Multă lume face apel la datele personale. Atunci când se întocmește un CV asistat de o aplicație care are elemente de Inteligență Artificială-IA, acele elemente personale de identificare din CV dispar și aplicația cu IA aduce toate completările, fără a fi făcute puneri în corespondență explicite.


(28 mai 2023)

Uitați-vă prin CV-urile politicienilor și țineți-vă de nas

Eu am o teorie clară. Un om cu meserie și care are succes, nu face politică decât după 60 de ani. El se realizează în meseria lui din toate punctele de vedere în intră în politică având convingerea că experiența acumulată îi va permite să se comporte în așa fel încât să contribuie la bunăstarea poporului său.
Eu când mă uit într-un CV vreau să văd:
- ce liceu a terminat persoana,
- la ce vârstă a terminat persoana  liceul, care se finalizează pe la 19 ani de regulă; dacă vârsta este de            peste 30 de ani, e o problemă,

- ce facultate a terminat și dacă universitatea este clasificată, dacă nu e clasificată e o mare problemă,
- la ce vârstă a terminat facultatea, care se termină normal până în 25 de ani; cine face o facultate la peste    40 de ani când deja a ajuns pe o funcție oarecare, deja e o mare problemă,

- dacă are masterat și dacă masteratul are legătură cu vreo meserie, dacă are nenumărate masterate 

  persoana are o oarecare problemă, căci trebuie văzut și la ce vârstă le-a făcut,

- dacă are doctorat, la ce vârstă a susținut teza și mai ales dacă nu cumva este bântuită de suspiciuni de 

  plagiat, situație care mă întristează.

Un CV are și câte ceva despre specializăti, stagii în străinătate. Eu merg pe principiul că prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul, drept care iau acele universități din lumea bună pe care zice că le-a frecventat  autorul CV-ului, văd dacă sunt clasificate în listă, pe ce poziție se află și apoi nmerg mai departe, căci acolo se verifică orice, deci și dacă cele scrise în CV sunt reale.

Mie nu-mi trebuie decât să văd cum pune lăutarul arcușul pe vioară ca să-mi dau seama exact cu cine stau de vorbă și de aceea nu mă las impresionat de cei care nu spun o vorbuliță despre mediile lor de absolvire, din care să știu și eu dacă a fost studentul de 9,60 sau elevul de 7,80. 

Am avut ocazia să văd CV-uri de politicieni tineri sau mai copți și am rămas siderat să văd că au intrat în politică foarte mulți indivizi care au terminat facultăți foarte slabe, care nu au lucrat o clipă în meseria în care s-au instruit și care au sărit din creangă-n creangă de colo până colo, pe funcții numiți prin pile și relații sau prin concursuri trucate, căci altfel nu se explică ascensiunile fulminante, ale unor persoane care nici ele nu știu pe ce lume se află, iar dacă sunt luate mai rapid nu prea știu tabla înmulțirii, iar teorema lui PITAGORA este o mare necunoscută, căci PITAGORA este pentru ele o marcă de mașină.

Multe CV-uri de politicieni miros atât de urât încât trebuie să te ții de nas și să întorci capul.

(10 august 2022)

Evaluarea universităților

Automulțumirea este maladia care ne bântuie pe noi ca nație. Toți suntem buni. Nimeni nu este mai bun ca noi. Pe scenă la clasa a I-a urcă 19 elevi din totalul de 32 de elevi câți are clasa pentru a li se pune coroniță. Din 32 de copii, 19 sunt foarte buni, ceea ce înseamnă că nu se mai vorbește de curba lui GAUSS în niciun caz, deși lucrurile ar fi extrem de simple:
- anunțăm două teste,
- dăm un test de matematică,
- dăm un test de dictare.
Facem evaluarea și precis, din cei 32 de copii, vom avea pe copilul cu cele mai mari note la ambele teste, copil ce va deveni premiantul cu coroniță.

Legea învățământului, pentru universități ar trebui să impună evaluarea dacă nu anuală, măcar la 5 ani a acestora și obținerea unui clasament care să conducă la diferențieri în piață ale universităților în ceea ce privește acordarea de fonduri, de locuri, de specializări, de niveluri de pregătire și tot așa. Chiar existența universităților să fie legată de evaluare, în ideea că universitatea care nu depune documentele de evaluare se autodesființează. Învățământul universitar nu are cum să continue în mocirleala de acum, când:

- fiecare face ce vrea,

- toată lumea vrea finanțare,

- nu este analizată asimilarea pe piața muncii,

- nu este stabilită acoperirea diplomelor,

- plagiatul este endemic,

- lipsesc criteriile solide de promovare,

- se produce prăbușirea calitativă.

Problema evaluării nu se realizează după o zi pe alta. Se stabilește la 1 octombrie 2022 că în luna noiembrie 2023, pe data de 15, se afișează lista cu clasamentul universităților. Se precizează care sunt datele ce trebuie introduse. Nu trebuie să fie milioane de indicatori ce trebuie calculați, ci date primare, verificabile 100%, căci indicatorii se calculează automat. Procesul de evaluare se realizează transparent și automat, iar rezultatul depinde strict, de datele primare furnizate de universități, date care sunt verificate folosind baze de date deja existente, cu bonusuri și cu penalizări de rigoare. De exemplu, universitatea unde a fost depistat un plagiat, este penalizată cu ț puncte, iar universitatea unde a fost înregistrată o fraudă la un examen este și ea penalizată cu ș puncte. Nu mă apuc să dau eu aici și acum algoritmul, dar este absolut necesar ca toate universitățile să fie evaluate și punct. În CV-uri, cei ce fac referire la facultățile absolvite sau la cursurile de master absolvite, obligatoriu să arate poziția în clasament a universității unde are diploma să se vadă dacă a urmat o universitate serioasă sau a urmat cursurile unei faqbrici de diplome.



(09 august 2022) 

Hai, să ne-mbrobodim și să ne dăm rotunzi!

Există la noi tendința de a ne face mai frumoși și cu mult mai deștepți decât suntem.  Acest lucru se vede din alcătuirea de CV-uri ale unor indivizi care trec acolo:
- facultăți și universități din străinătate pentrru a impresiona, dar care nu sunt nici în primele 1.200,
- doctorate la universități sau institute de care nici mama naibii nu a aflat vreodată,
- lucrări fictive netipărite, care nu se află în nicio bibliotecă, dar care dau bine deși nu există,
- cursuri de perfecționare cu diplome tipărite, fără vreo acoperire și fără vreo valabilitate,
- stagii pe la mari universități, care de fapt au fost doar deschideri și închideri de uși de WC.
Ideea de bază este că se mizează pe lipsa de interes și pe preluarea de informații fără a fi verificate, deși acest lucru este relativ, căci sunt persoane curioase care nu se lasă impresionate cu una cu două și fac verificări la nivelul celui mai mic detaliu și descoperă tot ceea ce este impostură.

La ora actuală există:

- lista universităților din România în ordinea valorii acestora,

- lista universităților din lume, ordonate după criterii prezentate transparent,

- liste ale absolvenților din diferite promoții cu câteva date de identificare,

- reviste în format electronic pentru a identifica articolele autorului,

- descrieri ale cărților publicate în edituri și chiar cărțile în format PDF,

- articole de presă referitoare la universități, lucrări și persoane.

Totul este să vrem să ne informăm și să vedem că o persoană se prezintă corect sau să ne dăm seama că o persoană își prezintă cariera și educația în mod deformat, doar pentru a impresiona.

Din punctul meu de vedere, dacă cineva chiar se dorește a oferi transparență și onestitate, când se prezintă va oferi foaia matricolă și elemente de poziționare a școlii absolvite, astfel încât cititorul să-și dea seama cu cine stă de vorbă, căci una este să ai în față un absolvent de la Massachusetts Institute of Technology aflat pe locul 5 în lume și altfel este privit un absolvent de la York St John University de pe poziția 2.111 sau un alt absolvent a cărei universitate nu figurează în top 2.112 din lume. Universitățile românești figurează după poziția 500, cele mai multe fiind pasate după poziția 1.000.

Cum prostul nu e prost destul dacă nu este și fudul, ne așteptăm ca foarte mulți să-și dovedească nivelul de fudulie cu tot felul de titulaturi și tot felul de diplome și medalii fără valoare reală, care însă în mintea lor puțină, capătă semnificații nebănuite. 



(30 iulie 2022)

CV-uri redactate neglijent

De-a lungul timpului, am citit multe CV-uri și am văzut că autorii lor sunt oameni speciali, care dau mare atenție modului în care se prezintă, cum tot atât de bine, am citit CV-uri redactate neglijent sau disproporționat, pentru a arăta că proprietarul lor are mai multe carențe decât calități. Unii, în disprețul pentru cel care-i analizează CV-ul nici nu-l redactează ei, ci pun pe alții s-o facă, iar acei indivizi puși să muncească în locul altora, dau rasol, ceea ce duce la situații dintre cele mai absurde. Unii nu-și actualizează CV-ul și rămân cu el înțepenit la momente totat nesemnificative.
Dar să identificăm erori în CV-ul redactat neglijent.
Numele și prenumele sunt elemente de identificare esențiale, care trebuie ortografiate implecabil, ceea ce în cazul CV-urilor redactate neglijent, nu se întâmplă și ne găsim în situația ca actele dosarului în care CV-ul este o piesă să spună ceva, iar CV-ul să spună altceva în ceea ce privește numele și prenumele.
Data nașterii, deși nu mai este obligatorie din motive de confidențialitate, zice-se, uneori este scrisă greșit, apărând fie lună mai mare ca 12, fie zi mai mare ca 31, fie anul mai mare ca 2022. Am văzut un CV în care autorul avea ca dată de naștere data la care era întocmit și semnat CV, dată și ea greșită, căci dacă noi eram în 15 martie 2022, CV-ul era semnat în 25 noiembrie 2022, noi fiind în 28 iulie 2022. Respectivului i-am spus că nu avem ce discuta căci el este nenăscut. S-a mirat, dar când i-am arătat, a înghițit gălușca.
Sunt CV-uri în care la studii, anul de începere este mai mare decât anul de finalizare. Eu am început facultatea în 1965 și am finalizat-o în 1970. Este eronat să scriu:
1970 - 1965:  Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
Forma corectă este:
1965 - 1970:  Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
În multe CV-uri, oamenii pentru a se prezenta mai frumoși, mai colorați, mai veseli decât sunt scriu prostii, care dacă sunt verificate folosind Internetul se vede că sunt minciuni. Unii spun că au fost la Stanford. Și eu am fost la Stanford la Univeristatea Stanford, dar am fost să vizitez grupul statuar al lui RODIN din parcul universității. Unii spun că au fost la Opera din Viena. Și eu am fost pe scena Operei din Viena. Am plătit 12 euro, am făcut turul Operei din Viena și am urcat și pe scenă.
Un CV trebuie să fie decent, să reflecte exact cine este persoana care-l semnează. Încărcarea cu detalii nesemnificative crează o proastă impresie asupra celui ce semnează. Eu recomand ca fiecare să-și redacteze CV-ul, să-l actualizeze, să-l citească de câteva ori pentru a elimina erorile și abia după aceea să-l semneze.
(28 iulie 2022)

Politica de cadre înainte de 1989 și mai ales, după...

În vremurile comuniste, lucrurile erau clare. Exista dosarul de cadre, în care erau date detalii de toate felurile despre un individ, de se știa și ce a supt de la mămicuța lui, respectivul, dar se găseau acolo și tot felul de anonime și mai puțin anonime trimise de oricine care se refereau la el. Dosarul de cadre funcționa de minune atunci când se cerea o persoană care să îndeplinească o funcție sau să realizeze o misiune. Lucrurile deveneau și mai clare atunci când persoana era recomandată pentru a ocupa o funcție și recomandarea era semnată și purta girul unui organism de conducere. În dosarul de cadre erau înscrisuri din care se deducea că un ins este bețiv sau hoț sau impostor sau afemeiat sau mincinos sau puturos, sau leneș sau nepunctual sau frăpăreț sau cartofor sau intrigant sau plastograf sau avea și alte defecte.

Doreai să fi director, trebuia să existe câteva criterii automat îndeplinite și să existe recomandarea de la locul de muncă și niște recomandări date de persoane indicate de împricinat. Toate trebuiau să fie semnate, iar cel care semna devenea responsabil pentru că a dat recomandarea și era tras la răspundere la o adică. Trebuie să spun că rare erau situațiile în care pe o poziție importantă era promovat un individ care nu oferea garanțiile necesare, astfel încât să apară surprize dintre cele mai bizare, neașteptate și neplăcute.

În societatea așa-zisă democratică pe care avem pretenția că o avem, a fost abandonat dosarul de cadre, ca fiind o rămășiță a vremurilor bolșevice. În acest context, sunt cunoscute numai crâmpeie din activitatea fiecăruia dintre noi și imaginea de ansamblu care să definească riguros caracterul unui individ, lipsește cu desăvârșire sau cel mult crâmpeie circulă sub formă de zvonuri sau bârfe, primordiale fiind sforăriile, bețiile, nepotismele, actele de corupție sau jocul  întâmplării generat de presiunea timpului.

Absența dosarului de cadre a dus în zilele noastre la instalarea pe liste de partid a unor agramați, promovarea în funcții de maximă importanță a unor mediocrii, a unor impostori care atunci când au fost dovediți au trebuit să părăsească pozițiile unde se instalaseră ca păduchele în frunte. Cineva care a scris Standford în loc de Stanford s-a retras, cineva dovedit plagiator a stat ministru 3 zile, cineva dovedit plagiator a pierdut diploma de doctor deși era premier, cineva cu un CV falsificat a părăsit poziția de ministru ocupată de mai puțin de o lună. Nemaifiind dosar de cadre, nu mai se știe dacă  ins propus pentru o promovare este bețiv sau hoț sau afemeiat sau mincinos sau puturos, sau leneș sau nepunctual sau frăpăreț sau cartofor sau intrigant sau plastograf sau avea și alte defecte. În plus, cine-l propune, nu are nicio responsabilitate, ceea ce înseamnă că poarta este deschisă pentru oricine, căci balta are pește.

(02 ianuarie 2022)

Un Curriculum Vitae neglijent întocmit

Acum mulți ani de zile, coordonam un grup de lucru pentru evaluarea de proiecte și acordarea finanțării în cadrul Programului CALIST. A apărut o situație cu un director de proiect extrem de arogant, care a avut o atitudine de-a dreptul imposibilă. Eram într-o situație extrem de delicată. Dacă eu spuneam o vorbă, el spunea 20. Nu știam ce să fac. L-am lăsat să vorbească. Dumnezeu a vrut ca răsfoind documentația, să întâlnesc în CV-ul respectivului personaj ca dată de naștere 20 august 2010, iar noi eram în octombrie 2002. Așa cum se obișnuiește, noi nu dăm importanță unor aspecte, precum elaborarea unui CV și punem niște subalterni s-o facă. Respectivii day rasol, fac copy-paste, nu verifică nimic și apar cele mai mari grozăvii. Când acel director de proiect vorbea, l-am oprit. L-am întrebat dacă CV-ul este făcut de el. A confirmat. Dacă el l-a semnat. A confirmat. Aroganța sa a crescut exponențial. L-am invitat să privească pagina. În superficialitatea, neatenția și siguranța sa, a confirmat încă o dată că acel CV este al său. Am spus că nu am cu cine discuta, căci el nu s-a născut încă. S-a mirat. I-am arătat. I-am respins proiectul, care de fapt era foarte slab, incoerent, nefundamentat tehnico-științific. 
Orice contestație i-a fost respinsă, căci documentația de evaluare impunea ca documentele sub semnătură să fie corecte și complete, ceea ce nu era cazul său. Inclusiv devizul de cheltuieli avea carențe, una dintre ele era că lipsea valoarea totală a proiectului și unele dintre valori erau trecute pe alte coloane.
Concluzia: CV-ul se întocmește strict de proprietarul său și se verifică de 1.000 de ori. Orice neconcordanță generează sancțiuni vecine cu catastrofele. Ieri am văzut pe viu un caz de demisie.

(16 decembrie 2021)

Cum faci un CV imbatabil?

Ca să nu existe dubii, pentru a face un CV imbatabil, facem trei  teancuri.
Primul teanc este cel cu diplomele  pe care le-am obținut.
Al doilea teanc este cel al lucrărilor publicate.
Aș treilea teanc este cel al documentelor care adeveresc calitatea muncii depuse în plan profesional.
Iau diploma de la generală. Scriu în Cv perioada în care am urmat școala și ce școală am urmat.
Iau diploma de BAC, scriu perioada și ce liceu am urmat.
Iau diploma de licență, scriu perioada și ce facultate am urmat.
Iau diploma de master, scriu perioada și ce specializare am urmat.
Iau diploma de doctora, scriu perioada și anul susținerii tezei.
Trec la al doilea teanc.
Iau prima lucrare, scriu autorii, titlul lucrării, anul, editura, numărul de pagini sau dacă e articol scriu în ce revistă a apărut, numărul, volumul, anul, paginile
Iau a doua lucrare, scriu autorii, titlul lucrării, anul, editura, numărul de pagini sau dacă e articol scriu în ce revistă a apărut, numărul, volumul, anul, paginile
Iau a treia lucrare, scriu autorii, titlul lucrării, anul, editura, numărul de pagini sau dacă e articol scriu în ce revistă a apărut, numărul, volumul, anul, paginile.
.....
Iau ultima lucrare din teanc, scriu autorii, titlul lucrării, anul, editura, numărul de pagini sau dacă e articol scriu în ce revistă a apărut, numărul, volumul, anul, paginile
Trec la al treilea teanc și scriu acolo, verificând piesă cu piesă:
- asociațiile unde sunt membru, după legitimații,
- diplomele de merit obținute, dacă le-am obținut,
- premii, plachete, medalii și alte aprecieri primite pentru care există documente.
După ce am făcut tot ceea ce trebuie, mai verific încă o dată să nu se fi strecurat greșeli de transcriere. Pun data și semnez. Nu trebuie să mă fac nici mai frumos și nici mai deștept, căci dacă mint în CV mă umplu de noroi și nici o mie de ape nu mă mai spală. Toate piesele cu care am făcut cele tyrei teancuri reprezintă munca mea și munca depusă împreună cu colegi. Devine penibil dacă un CV are prea multe pagini din dorința de a arăta că aș ști mai multe decât în realitate. Detaliile enervează de cele mai multe ori, mai ales dacă ele nu reflectă realitatea și nu definesc profesionalismul, ci arată că eu aș fi bun dansator.

 (15 decembrie 2021)

Ionuț Marian STROE este...

Nimeni nu are voie să privescă cu superioritate  pe altcineva, indiferent de cine este el ca persoană și indiferent cine este cel căruia i se adresează. Să fie clar! Cu atât mai puțin, cineva care ocupă o funcție cât de cât, nu are dreptul să fie arogant, prost crescut și cu atât mai puțin rău intenționat. Voi încerca acum să fac o analiză a unei persoane publice și anume voi analiza pe Ionuț STROE, despre care se spun foarte multe în târg, din ignoranță, din invidie și din abordări fără o bază științifică, bazată pe lucruri cera se verifică.

În 23 ianuarie 2015 Ionuț Marian STROE a devenit purtător de cuvânt al PNL ocupând postul rămas vacant după ce Alina GORGHIU a devenit co-președinte al PNL alături de Vasile BLAGA.

Urmărind CV-ul lui Ionuț Marian STROE trag următoarele concluzii:

- a urmat un liceu de top din Craiova;

- a absolvit o facultate de top de la Universitatea din Craiova;

- a făcut tot felul de specializări și de mastere;

- a mai făcut și o a doua facultate;

- a ocupat funcții de director în diferite locuri.

Ceea ce nu-mi este pie prea clar care este meseria lui Ionuț Marian STROE și care sunt proiectele de succes pe care le-a inițiat, le-a executat și a căror eficiență se măsoară concret. Chestiile cu coordonarea, cu activarea, cu implicarea mă lasă rece și nu le apreciez de niciun fel. Pe Băsescu l-am apreciat că a luat petrolierul Independența de 320 metri lungime l-a dus unde l-a dus și apoi l-a adus intact în portul Constanța, în timp ce altele identice s-au scufundaseu.

Am toată admirația pentru preocuparea lui Ionuț Marian STROE de a fi cu un nivel de profeionalism ridicat, dar pentru că nu știu niciun proiect propus, realizat și împlementat de acesta care să fie un proiect de succes, nu am ce spune despre munca sa. La mine un proiect trebuie să aibă:

- un titlu;

- un obiectiv;

- un moment de start;

- un moment de încheiere;

- o echipă;

- un manager de proiect;

- un buget;

- o derulare;

- un audit;

- o implementare;

- durată de viață a ceea ce s-a realizat;

- o măsură a succesului.

Neavând așa ceva legat de Ionuț Marian STROE nu am cum să vorbesc concret despre activitatea sa așa cum este ea enumerată în CV cu apartenențe în comisii. Nu am auzit de LEGEA Stroe care să fie propusă de deputatul Ionuț Marian STROE, așa cum a fost cu legea dării în plată care are ca tătic pe Daniel ZAMFIR sau cum legea deconspirării securității ca poliție politică îl are ca tătic pe Constatin TICU DUMITRESCU.
Mă așteptam ca după absolvirea facultății de drept Ionuț Marian STROE să intre în baroul Craiova și în CV-ul său să scrie ceva despre cum a apărat el de la bară un anumit caz și cum cel care era considerat vinovat, datorită probatoriului gestionat de avocat a fost declarat inocent. Nu-mi amintesc ca absolventul de dreptIonuț Marian STROE să fi luat atitudine în cazul RARINCA. Oricum meseria de avocat este meserie liberală și se preta 100% ca o mănușă pentru un liberal. Funcțiile de la buget nu prea se potrivesc lu liberalismul autentic, declarat și în exercițiu.

În acest context mi se pare nefiresc comportamentul în emisiunile tv al lui Ionuț Marian STROE, pentru că are un nivel remarcabil de calificare, neacompaniat de proiect de succes inițiate, realizate și implementate de el. Dacă are astfel de proiecte, validate de practică și cu cuantificări exacte a eficienței. îi voi fi recunoscător că mi le face cunoscute. Până atunci, ciocu mic, cum zicea cândva colega sa actuală de partid  Constantinescu Anca, fostă PDL.

(25 noiembrie 2016)