Încălzirea globală și prostia omenească

Acum se bate monedă pe încălzirea globală și oamenii cred că acest fenomen este controlabil de către om. În realitate, Pământul ca planetă, are dinamica lui și:
- se schimbă orbita planetei Pământ,
- se schimbă axa planetei Pământ,
- Soarele are și el dinamica lui.
Toate se produc pe durata a milioane și milioane de ani, căci universul este schimbător și nu există două momente care să semene unul cu celălalt. Ceea ce poate face omul, sunt lucruri simple, cu caracter local, care stau în puterea lui și anume:
- să nu mai ardă cauciucuri și gunoaie,
- să nu mai defrișeze păduri,
- să păstreze curățenie,
- să recicleze ceea ce este de reciclat.
Cei care folosesc cuvântul planetă, trebuie să fie cu mult mai responsabili decât sunt acum și să nu mascheze prin aceasta creșterea de costuri, furăciunile și mai ales creșterea profiturilor unor indivizi. Sunt lucruri care nu au nicio legătură cu încălzirea globală, dar pe care unii le exploatează ca fiind ale încălzirii globale, tocmai pentru a fura, a distruge și pentru a se îmbogății prin ne-muncă. Nu se explică de ce se exportă gunoaie, de ce se defrișează sălbatic păduri, de ce se ard deșeuri în proximitatea marilor orașe și de ce anumite procese de producție poluante se derulează în toiul nopții.

(19 august 2025)

Plăcerea de a prevesti catastrofele

Observăm cum televiziunile și chiar și ANM au căzut în patima plăcerii de a prevesti catastrofe. Este adevărat că acum este iarnă. Și ca în orice iarnă, noi eram obișnuiți să ningă iarna. Eram obișnuiți ca iarna să fie geruri. Că lucrurile sunt un pic schimbate, se vede cu ochiul liber, dar una-i una, alta-i alta. Mutrele plângăcioase că va ninge, că va fi ger, că va fi iarnă acum în ianuarie, arată că specialitatea casei în televiziuni și la ANM este aceea de a-i îngrozi pe oameni cu știri nasoale despre cum va fi vremea. În mod normal, ar trebui ca tonalitatea să fie alta. iarna este frig. Iarna ninge. Iarba bate crivățul. În niciun caz nu facem plajă iarna pe malul Dâmboviței sau prin stațiunile de pe litoral. Așa este în zona temperată, adică sunt 4 anotimuri și lunile decembrie, ia nuarie și februarie sunt luni ale anotimpului numit iarnă și punct. 
Plăcerea de a prevesti lucruri rele legate de ceea ce se întâmplă iarna, au dus la foilosirea neadecvată a termenului de vortex polar, pe care meteorologii dâmbovițeni îl și văd instalându-se pe plaiurile noastre cele mioritice de mâine încolo. 
Ar trebui definit exact ce înseamnă vreme caldă, adică de la ce temperatură se vorbește despre vreme calcă și care este intervalul de timp ce caracterizează vremea caldă.

Ar trebui definit exact ce înseamnă vreme ploioasă, adică de la ce cantitate de precipitații se vorbește despre vreme ploioasă și care este intervalul de timp ce caracterizează vremea ploioasă.

Ar trebui definit exact ce înseamnă vreme secetoasă, adică de la ce interval de timp în care nu plouă deloc se vorbește despre vreme secetoasă și care este intervalul de timp ce caracterizează vremea secetoasă și mai ales, dacă există grade de secetă trebuie menționate.

Tot așa ar trebui definit exact ce înseamnă vreme de iarnă, adică de la ce temperatură se vorbește despre iarnă și care este intervalul de timp ce caracterizează vremea de iarnă și mai ales, prin ce fenomene specifice facem diferența între vremea de iarnă și vremea rece.

Dacă am avea niște jaloane mai clare, nu ar mai apare afirmațiile penibile din televiziuni și de la ANM care sunt așa de jalnice încât mă apucă plânsul, căci au caracter aproximativ, care nu presupun niciun fel de responsabilitate, iar conceptul de vreme probabilă lipsește, dând senzația că totul este foarte exact.

Acum există multă informație, ceea ce ne duce cu gândul că prezentarea vremii ar trebui să fie cu mult mai riguroasă decât acum, dar și în televiziuni și la ANM nu se exersează o astfel de abordare, căci nu ar mai fi posibilă inocularea fricii, prin mesaje false, legate de fenomene meteorologice groaznice.


(06 ianuarie 2024)

Acoperișuri zburătoare

Vedem de ani și ani de zile cum vântul smulge  acoperișurile de pe blocuri, acoperișuri făcute de proprietari pentru a nu mai investi în repararea teraselor în care se infiltrează apa de prost ce sunt făcute reparațiile. Aceste acoperișuri nu sunt altceva decât niște construcții ușoare, ieftine și făcute de mântuială, adică niște improvizații de tot c-c-tul, mai pe românește spus.

Pe când eram copil, am stat lângă casa bunicilor mei, casă care avea un acoperiș făcut din foi te tablă. Numai că era o construcție țapănă, adevărată, cu căpriori, cu tabla pusă pe scânduri așezate cum trebuie, cu grinzi solide și niciun vânt, nicio vijelie, nu a mișcat nicio foaie de tablă, nimic. Casa a fost făcută înainte de 1925 și știu că prin 1965 când a fost demolată, tabla, căpriorii, grinzile, scândurile au fost refolosite de un domn pentru casa pe care și-o construia, căci toate erau de foarte bună calitate și el le mai dădea 50 de ani de utilizare fără nicio problemă.

Acum totul este de mântuială și vremea răzbună lucrările improvizate, de calitate îndoielnică, ceea ce se vede la fiecare vijelie cât de cât mai accentuată, când zboară acoperișurile de pe blocuri și aterizează la întâmplare, distrugând mașini, doborând copaci și periclitând viețile trecătorilor.


(27 noiembrie 2023)

Drama celor 5 centimetri

Nu este ceea ce se gândesc unii, când mă refer la 5 centimetri, ci este vorba de cei 5 centimetri de zăpadă care au căzut ieri 27 ianuarie anul de grație 2023 sau anul 7531 de la facerea lumii.
Au căzut 5 centimetri de zăpadă și:
- circulația a fost bulversată,
- avioanele n-au mai zburat,
- străzile s-au blocat,
- trenurile au avut întârzieri. 
Doar 5 centimetri a fost stratul de zăpadă și totul a fost dat peste cap aici pentru că nu există:
- interes,
- proceduri,
- forță,
- gândire,
- voință,
- disciplină,
- utilaje,
- organizare.
Prin anii imediat ce au urmat instalării comuniștilor, când a fost iarna grea a anului 1954, s-a văzut capacitatea de mobilizare a oamenilor și atunci când chiar erau nămeți de zăpadă trenurile nu aveau întârzierile pe acre le au acum, chiar și pe vreme bună. Știu cum a fost atunci că aveam 7 ani. Reușisem să facem un derdeluș de 7 metri înălțime și ne dădeam cu sania de la peretele casei, până la stradă. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar face televiziunile azi cu viscolul și cu gerul de atunci. Deși au folosit cuvinte foarte grele, nu ar mai avea cum să descrie un ger de -20 de grade dacă acum la -3 grade folosesc termenul de ger năpraznic, iar la 5 accidentați folosesc termenul de carnagiu, doar-dor or impresiona și ei cumva.



(28 ianuarie 2023)

Costul improvizațiilor

Zilele acestea ne-au arătat cât de mici suntem în fața naturii deslănțuite. Am zăcut cum duminică 17 septembrie 2017 orașul martir Timișoara a fost mătura de furia vântului care a bătut cu peste 120km pe oră. A fost mare nenorocire acolo.
Și în copilăria mea am văzut furtuni cu grindină și cu vânt care culca pomii  și nu se mai vedea la 10 metri. Cum la noi, după război mulți viteji s-arată, evident au apărut tot felul de indivizi care arătau cu degetul spre anumite direcții, pentru că obicei mai tâmpit ca acela de a căuta și mai ales de a găsi vinovați noi nu avem altul.
Toate televiziunile care ar fi trebuit să aibă emisiuni despre cum să se comporte oamenii pe timp de furtună, pe timp de vânt și pe timp de căderi de grindină, s-au întrecut în a arăta cele mai mari mostre de subcultură care aduce rating, bani și rău populației. Acum, cu lipsa de moralitate cunoscută ultor jurnaliști, au prezentat:
- copaci căzuți;
- acoperișuri plutind;
- mașini distruse;
- construcții demolate;
- străzi în dezordine;
- oameni disperați;
- saloane cu răniți în spitale;
- natura dezlănțuită;
- durere nemărginită.
Niciun cuvânt nu am auzit despre lipsa emisiunilor educative care ar fi trebuit să fie din anii în care se produceau frecvent tornade, vijelii și inundații.
Nu am auzit niciun cuvânt din care să rezulte că acele acoperișuri care au zburat de pe case sunt de fapt niște improvizații făcute în dorul lelii, doar pentru a încasa niște mulți bani și a bifa un ceva făcut de mântuială de miște tipi neprofesioniști, fără calificare dar cu sete de îmbogățire.
N-am auzit niciun cuvând despre copacii prăvăliți ale căror coroane nu au fost îngrijite, deși sunt inși plătiți pentru așa ceva și nici despre copacii cu trunchiul putregai care trebuiau scoși din pământ de mult și înlocuiți cu copaci tineri. N-am auzit nimic nici despre faptul că sunt copaci cu tulpina fragilă care peste tot trebuie sprijiniți cu niște țăruși bine fixați în pământ.
Cred că educația civică joacă un rol esențial și televiziunile, școala, administrația, poliția trebuie să fie cu un rol activ. Nu-mi amintesc ca în Codul Rutier să existe un capitol privind comportamentul șoferilor în situații meteorologice extreme, din care să rezultă că șoferul trebuie să se oprească și să se protejeze dacă plouă prea tare, dacă ninge prea abundent sau tot așa.
Nu am văzut pe niciunde spus cu claritate ce se întâmplă cu mașinile neasigurate în caz de calamitate, căci este cu mult mai ușor să stăm cu capul în nisim așa cum stîtea struțul, că bănuiesc că și el și-a schimbat obiceiurile de când a fost aclimatizat la noi în țară.
Viața aceasta extrem de dură ne arată că trebuie să facem schimbări radicale și să eliminăm superficialitatea, improvizațiile, iar acel nefericit merge și așa, trebuie să dispară cu desăvârșire din mintea noastră pentru totdeauna.
Viața ne aratî că trebuie să fim solidari și în loc de a căuta vinovați pentru a zice că-i pedepsim, dar ca întotdeauna este pedepsit acarul Păun, mai bine am da mâna cu toți și solidari să trecem la fapte ca orice stihie a naturii să ajungă să aibă efecte dintre cele mai mici. Oamenii să aibă educația corespunzătoare, clădirile să fie foarte solide și în clipele cele mai grele nimeni să nu intre în panică și să acționeze cu calm, pentru a lua cele mai bune decizii pentru el și pentru cei din jur.

(18 septembrie 2017)