Cine a distrus presa scrisă?

Cine a distrus presa scrisă? Vom fi tentați să credem că o mână nevăzută a distrus presa scrisă de la noi. Nu este adevărat. Ziarele au dispărut în cea mai mare proporție datorită:

- lipsei de profesionalism a celor care scriau acolo;

- lăcomiei celor care asigurau tipărirea și difuzarea;

- dezinteresului manifestat al cumpărătorilor;

- conținutului lamentabil inclus în paginile tipărite;

- costurilor care nu reflectau raportul calitate/preț.

Am fost un cumpărător de ziare foarte tenace până în clipa în care am văzut că dacă aș mai fi continuat să cumpăr acele piese, m-aș fi discreditate în proprii ochi pentru că în ziare:

- am găsit numai pamflete și nu analize din care să învăț ceva util;

- erau peste 40% reclame foarte proste, deșănțate și grotești;

- și-au făcut loc chestii care nu au nicio legătură cu știința, decența și onoarea;

- se promovau sistematic nonvalorile, acele elemente ieftine aducă toare de rating.

În concluzie, presa tipărită s-a autodistrus, căci nimeni nu dă bani doar să dea bani, fără a folosi ceea ce plătește în vreun fel, oricare ar fi acela. Omul se păcălește o dată, a doua oară nu va mai da ocazia nimănui să-l păcălească. Acum când Internetul oferă orice, ziarele tipărite sunt înlocuite cu succes și fără bani de ziarele online. Trecerea de la un ziar online la altul este cu mult mai benefică întrucât sunt actualizate instantaneu, nu există restricții de lungime a materialelor, valoarea și interesul  unor jurnaliști interesanți se măsoară direct prin accesările materialelor, iar chestiunea de manipulare scade vertiginos. Cine invocă prețul hârtiei, costurile cu difuzarea, costurile cu transportul și altele asemenea, face o mare greșeală. Ziarele scrise au dispărut că au dispărut. Cauza dispariției nu trebuie căutată în alte ogrăzi, ci în curtea jurnaliștilor și directorilor care au crezut cî în seculul al XXI-lea mai fac presă ca în secolul al XIX-lea când cam tot ce zbura era și comestibil. Acum este Internet.

(26 februarie 2018)

Lucrurile foarte clare din mediul virtual

Se observă în mediile virtuale că textele sunt construite:

• neîngrijit;
• incomplet;
• ambiguu;
• de neutilizat;
• fără consistență;
• neprofesionist;
• intrepretabile;
• imprecise.

Orice căutare la ziarele din mediul virtual este o mare aventură dacă se caută să se vadă ziua și numărul ziarului, așa cum se găseau aceste două informații ăn edițiile tipărite. Aceste informații sunt absolut necesare pentru a face referirea completă și corectă de către cei ce ar folosi ceva dintr-un jurnal virtual. În opinia mea, dacă ar fi să construiesc un text bazat pe ceva preluat dintr-un ziar virtual aș scrie obligatoriu: În știrea publicată în ziarul YYY, nr. vvvv, din data ZZ.LL.AAAA se arată că.......

În plus, știrile, chiar dacă sunt în ziare din mediul virtual ar trebui să conțină informații referitoare la data în care s-a produs evenimentul. Un text scris acolo ar trebui să relateze riguros despre ce s-a întâmplat, unde s-a întâmplat, ziua, luna, anul când s-a întmplat și mai ales să spună cine a participat la acel eveniment. Chiar dacă sunt puse în paranteze unele elemente, tot ar fi ceva. Voi fi foarte încântat dacă aș găsi în mediul virtual când dau căutare după numele unui personaj foarte important și o zicere a sa și GOOGLE îmi dă o listă de ziare virtuale, după ce deschid să găsesc:

NUME ZIAR       nr.  120(4.512)  din 30 aprilie 2016

..................................................

.................................................

În ziua de 29 aprilie 2016, domnul TTTT a avut o întâlnire la palatul zzzzzz cu domnii RRRR și WWWW unde au discutat despre ..... (după care autorul știrii are posibilitatea să vină numai cu detaliile care  sunt în concordanță cu politica ziarului, dacă așa consideră și dacă nu a înțeles că pierderea cititorilor de la ziarul tipărit are la bază modul părtinitor de a prezenta știrile).

În text, denumirile tuturor instiruțiilor vor fi ortografiate corect, asemeni numelor de documente, de actiuni sau de termeni de specialitate.

............................................

.............................................

Imprecizia unui  text reprezintă drumul sigur spre falimentul unui ziar. Chiar dacă în mediul virtual costurile de producție tind către zero, salariile impun existența reclamelor, iar acestea presupun vizitatori, care au un nivel de exigență ridicat. Ei nu mai revin niciodată la un link de acre au fost nemulțumiți, neacordând o a doua șansă când au de unde alege. Fără reclamă și ziarele din mediul virtual sucombă așa cum s-a întâmplat cu cele tipărite. Internetul ucide impostura.
Ideia de a scrie fără a avea un șablon este păguboasă pentru că acolo unde nu există șablon cele prezentate dau impresia de improvizații și valoarea lor se prăbușește instantaneu. Așa cum pe un plic în niciun caz nu se scrie:

Popesci Lenușa

București pe dreapta

ci se scrie adresa indicand numele strazii, numaru, blocul, scara, apartamentul etajul, tot așa elementele de identificare ale unui eveniment trebuie să le intre bine în cap celor ce-și zic că profesează jurnalismul, că sunt obligatorii și dau calitate textului.

În rest, apă de ploaie...

(30 aprilie 2016)