Profilul asociat unui număr

Fiecare dintre noi are posibilitatea de a defini un profil. Voi considera o serie de caracteristici cărora li se asociază două valor, respectiv 1 sau 0. 
Un om este înalt deci i se asociază valoarea 1 sau este scund și i se asociază valoarea 0.
Un om este slab deci i se asociază valoarea 1 sau este gras și i se asociază valoarea 0.
Un om este necăsătorit deci i se asociază valoarea 1 sau este divorțat  și i se asociază valoarea 0.
Un om are studii deci i se asociază valoarea 1 sau nu are studii și i se asociază valoarea 0.
Un om are experiență deci i se asociază valoarea 1 sau nu are experiență și i se asociază valoarea 0.
Un om are casă deci i se asociază valoarea 1 sau nu are casă și i se asociază valoarea 0.
Dacă se completează un formular și o persoană înseplinește toate cerințele, acesteia i se asociază șirul binar 111111 care este convertit în baza 10 ca fiind numărul 127. Cu cât numărul asociat este mai mic, cu atât persoana îndeplinește mai puține criterii, iar valoarea 000000 corespunde situației în care persoana nu îndeplinește niciun criteriu din cele cerute la definirea profilului.
Aici am tratat cazul cel mai simplu folosind algebra booleană. Există posibilitatea de a asocia caracteristicilor mai multe niveluri, caz în care se va folosi o bază de numerație asociată caracteristicii cu cele mai multe niveluri. Și în acest caz, tot așa, valoarea cea mai mare este asociată persoanei care îndeplinește toate caracteristicile și cu cât numărul scade, persoana are mai puține calități din cele cerute. Este important să se stabilească nivelul maxim asociat profilului, pentru a nu ne găsi în situația unor calcule și comparații eronate din cauză că nu toate caracteristicile au același număr de niveluri.
Teoria profilelor se aplică în orice domeniu și fiecare profil se personalizează prin schimbarea importanței caracteristicilor, fie cu asocierea de ponderi, fie prin schimbarea poziției caracteristicii în șirul de definire a profilului.

(18 octombrie 2024)

La ce folosește diploma de doctor în științe?

Din punctul meu de vedere, cel care dorește să facă un doctorat în domeniul X trebuie să lucreze în domeniul X. Mi se pare aberant ca o persoană care a terminat o facultate din domeniul Y, care a făcut un masterat în domeniul Y și mai vrea să facă și un doctorat în domeniul Y, să lucreze toată viața în domeniul Z care nu are nicio legătură cu domeniul Y, deci nici cu teza de doctorat și cu atât mai puțin cu supra-calificarea pe care i-a dat-o doctoratul.

Din punctul meu de vedere, are sens ca un absolvent de facultate din doemniul Z să facă un master în domeniul Z, să facă un doctorat în domenioul Z și să lucreze în domeniul Z fie pe poziție de cercetător științific, fie pe poziție de cadru didactic în mediul universitar, unde doctoratul este obligatoriu.

Ceea ce se întâmplă în spațiul nostru cel mioritic, în sensul că orice nene sau orice tanti care termină o facultate de doi bani, un masterat de tot rahatul, își propun să facă doctorat într-un domeniu unde găsesc fereastra deschisă, dar să lucreze în cu totul altă zonă, care nu are nicio legătură cu tot parcursul anterior al studiilor, doar pentru că atât acel nene cât și acea tanti, consideră doctoratul prin diploma de doctor ca pe un trofeu, nu ca pe ceva deosebit de util în munca viitoare.

Inflația de doctori în ceva este atât de dăunătoare pentru societate, căci ea nu mai reprezintă niciun criteriu de ierarhizare a valorilor, din moment ce tot felul de nene sau de tanti care abia s-au târât prin liceu și prin facultate, datprită unor influențe oculte, reușesc să li se finalizeze teze de doctorat și să fie purtătorii de diplome de doctori în ceva, fără ca realitatea să consemneze vreo legătură între ei ca indivizi lipsiți de performanță și diploma care le atribuie calități la nivel scriptic, calități inexistente în realitate. În acest caz, diploma de doctor nu depășește statutul de hârtie igienică și nimic altceva. Eu când aud despre un doctor în științe mă gândesc dacă respectivul a avut timpul material de a studia, de a face cercetare științifică pe durata stagiului doctoral și a avut disponibilitatea de a scrie etza de doctorat. Dacă făcând acele calcule îmi dă pe minus și cu virgulă, conchid cu certitudine că am în față un impostor, știut fiind faptul că geniile se nasc o dată la 500 de ani și la 1850 s-a născut Mihail EMINESCU, ceea ce mă duce cu gândul că următorul geniu va apare undeva pe la 2350 sau ceva mai devreme sau mai târziu cu câțiva ani.


(23 octombrie 2023)

Cuvintele cheie

Eu am aflat destul de târziu despre cuvintele cheie. Era pe vremea când am început săcitesc articole din revista Communicationa of the ACM. Acolo era titlul articolului, un rezumat, lista cuvintelor cheie și după aceea era conținutul articolului. N-am întrebat pe nimeni ce este cu acele cuvinte cheie, dar m-am lămurit rapid și am căutat ca și eu la fiecare articol pe care-l scriam să identific 5 sau 6 cuvinte cheie.

Cuvintele cheie se referă la:

- domeniul tratat, 

- conceptele utilizate,

- tipologia de algoritmi,

- elementele de originalitate,

- generalizări efectuate,

- metode folosite,

- modele analizate.

Dacă dorim să vedem stadiul în care se află un anumit domeniu sau care sunt preocupările într-un domeniu de cercetare, ale unui grup de cercetători sau într-un laborator de cercetare, este suficient să luăm articolele, studiile și comunicările la conferințe și să vedem care sunt cuvintele cheie și ne lămurim. Cuvintele cheie arată spiritul de avangardă al unor cercetători sau din contră, faptul că respectivii au rămas împietriți într-un domeniu vetust. Este de un real ajutor alcătuirea listelor de cuvinte cheie și studiul uzurii lor morale atunci când dorim să construitm un titlu de carte sau de teză de doctorat pentru că trebuie să ne gândin la uzura morală a titlului de la momentul în care publicăm cartea sau susținem teza de doctorat, adică, undeva la un orizont de 3 sau 4 sau chiar 5 ani.



(09 octombrie 2023)

Am o procedură verificată

M-am apucat să scriu niște Povestirii hazlii, dar reale, din viața mea, pe domeniul ionivan.ro În acest sens mi-am creat o procedură foarte bună, care mă face să nu am deloc erori de prelucrare, procedură care constă în următorii pași:
- creez un fișier în PAGES că lucrez pe un Macbook PRO,
- scriu textul unei mici povestiri hazlii,
- îl verific cât de cât,
- pun tag-ul <br> acolo unde se impune să trec la următorul rând,
- compactez textul pentru a avea maximum de 64 de rânduri,
- îl salvez și dau un nume sugestiv,
- export fișierul în format .txt dar la numele inițial adaug -TXT să nu confund,
- scriu noul nume în fișierul din PAGES, fișier pe care îl salvez,
- copiez fișierul din folderul unde a fost exportat în folderul DOCUMENTS,
- merg în IDLE și copiez într-un program care înlocuiește diacriticele cu coduri HTML,
- adaptez secvența și preiau numele fișierului cu -TXT salvat în DOCUMENTS,
- lansez programul în execuție,
- mi se afișează textul cu coduri HTML în loc de diacritice,
- merg la fișierul rădăcină din ionivan.ro unde înșir povestioarele,
- adaug link-ul spre noua poveste,
- creez fișierul noii povestiri, pe care îl deschid,
- deschid fișierul șablon, copiez conținutul său în fișierul noii povestiri,
- preiau textul cu diacriticele înlocuite,
- copiez acel text în fișierul noii povestiri,
- salvez conținutul fișierului rădăcină,
- verific pe site online că s-a adăugat povestioara,
- salvez acest conținut,
- verific pe site că există conținutul povestioarei,
- închid fișierul povestioarei din domeniul ionivan.ro,
- salvez fișierul din PAGES și îl închid,
- trec la o altă povestioară.
Fără o astfel de procedură aș pierde enorm de mult timp, aș încurca rău de tot borcanele și aș munci aiurea ca tâmpitul, fără să ajung rapid la rezultatul pe care mi l-am propus. Eu mi-am optimizat modul de lucru, pentru că sunt interesat să am productivitate, ori creșterea productivității nu se obține la crearea de conținut digital, ci la operațiile care premerg și, respectiv, urmează procesului de creare de conținut digital, adică exact la repetarea fără greșeală a operațiilor enumerate de mine. Numai dacă sar o operație, va trebui să revin și voi pierde timpul,

(02 mai 20220

Lista de cuvinte cheie

În fiecare domeniu de activitate există cuvinte specifice.
La gramatică, pentru verbe există cuvinte cheie precum: verb, timp, conjugare, trecut, mai mult ca perfect, condițional, impersonal, infinitiv, diateză, prezent, diateză, reflexivă, pasivă, activă, gerunziu, viitor, perfect simplu, participiu trecut, participiu prezent.
La limbajele de programare există cuvinte cheie care au o anumită semnificație și trebuie utilizate numai în contextul specificat de limbaj. Limbajul COBOL, unul dintre cele mai rigide limbaje de programare era renumit prin multitudinea de cuvinte cheie. Numai pentru litera C, lista de cuvinte cheie este destul de bogată și conține următoarele cuvinte cheie:

CALL CANCEL CBL CD CF CH CHARACTER CHARACTERS CLASS CLASS-ID CLOCK-UNITS CLOSE COBOL CODE CODE-SET COLLATING

COLUMN COM-REG COMMA COMMON COMMUNICATION COMP COMP-1 COMP-2 COMP-3 COMP-4 COMP-5 COMPUTATIONAL COMPUTATIONAL-1 COMPUTATIONAL-2 COMPUTATIONAL-3 COMPUTATIONAL-4

COMPUTATIONAL-5 COMPUTE CONFIGURATION CONTAINS CONTENT CONTINUE CONTROL CONTROLS CONVERTING COPY CORR CORRESPONDING COUNT CURRENCY

Fiecare domeniu de activitate are cuvintele sale cheie și folosirea lor corectă arată că cel care le utilizează stăpânește sau nu domeniul respectiv.
Când se scrie un articol este absolut obligatoriu ca în titlu să se găsească niște cuvinte cheie. Aceleași cuvinte cheie se reiau în rezumat, în titlurile de capitole dar și în conținutul articolului. La alcătuirea bibliografiei vor fi selectate articole care au in titluri cuvinte cheie al articolului pe care dorim să-l construim. Imediat după textul rezumatului se scrie și lista de cuvinte cheie care nu trebuie să fie prea lungă, adică undeva la maximum 10.
Fiecare specialist are în vocabularul meseriei lui cuvinte specifice cu o semnificație riguros definită și toate acestea formează vocabularul tehnic al meseriei din care se extrag listele de cuvinte cheie ale articolelor.
Pe măsură ce domeniul evoluează, evudent și lista vocabularul de cuvinte cheie se îmbogățește.Acum 20 de ani în domeniul computer science era cuvântul algoritm dar nu se vorbea nimic despre cloud computing. Există diferite straturi în vocabular așa cum în vocabularul unei limbi exista arhaisme, cuvinte uzuale și neologisme. În domeniul informaticii se folosesc neologisme dar și extraordinar de multe acronime, încât dacă se exagerează vorbirea devine extrem de tehnică și chiar codificată.
După subvocabularul utilizat dintr-un domeniu ne dăm seama dacp specialistul este la zi sau este posesorul unor tehnologii învechite.

(16 mai 2016)