Multe licente, muilte masterate, multe doctorate

Sunt persoane care cred că impresionează pe cei ce le citesc CV-urile, dacă acolo la educație scri că:
- au mai multe diplome de licență,
- au absolvit mai multe cursuri de mastre,
- au mai multe doctorate.

Eu îi felicit și îi admir pe toți care la vremea lor, au făcut două facultăți bune, au urmat două sau chiar mai multe cursuri de master și chiar au derulat pe bune niște stagii doctorale, finalizate cu susțineri de teze de doctorat, ceea ce-mi arată că respectivele persoane și-au dedicat tinerețea studiului și perfecționării profesionale.

Eu știu să citesc un CV și mie nu trebuie să-mi spună nimeni dacă un nene sau o tanti, s-au trezit peste noapte cu setea de a face masterate și doctorate, după ce au devenit deputați, directori generali, secretari de stat, deci tocmai atunci când nu au timp să se ocupe cu seriozitate de studiu, ci doar că au uși deschise și oameni dispuși să facă mici compromisuri în zona derulării proceselor de evaluare obiectivă a nivelului de cunoștințe asimilate, a rezultatelor originale obținute și mai ales, a finalizării prin folosirea la ceva concret a diplomelor obținute, nu doar pentru a fi înscrise în CV sau puse în tablou pe pereți.

Eu nu sunt un exemplu de individ cu mai multe diplome de licență, pentru că am terminat doar secția de Mecanizare și automatizare a calculului economic cu durata de 5 ani din ASE. Pe vremea mea nu existau cursuri de masterat. Am făcut doar un singur doctorat și am susținut teza de doctorat după 6 ani, căci așa erau vremurile atunci. Știu însă că în facultate m-am ocupat de informatică aplicată în economie, la doctorat am elaborat un model, dar simulările le-am făcut pe calculatorul IBM 360 cu un program scris de mine, iar tot ceea ce am făcut în cei 42 de ani de muncă, a fost să studiez limbaje de programare, tehnici de programare și să aprofundez probleme de managementul calității software. Nu m-am depărta spre dreapta sau spre stânga niciun pas. La mine a funcționat proverbul că în mână pot să țin doar un pepene.





(12 octombrie 2025)

Domenii de interes

În lumea academică se poartă CV-urile sofisticate care printre altele au și ă rubrică intitulată domenii de interes. De regulă, prin domenii de interes se înțelege o înșiruire de 3-5 chestii foarte apropiate de ceea ce realizează în activitaea de zi cu zi fiecare universitar. Unii își pierd simțul măsurii și se apucă și scriu în dreptul rubricii domenii de interes vreo 30 -40 de chestii dintre acre unele sunt de-a dreptul excitante prin faptul că nu au nicio legătură cu ceea ce exersează respectivul în viața de zi cu zi.

Dacă un ins are ca preocupare programarea calculatoarelor, el are tot dreptul să aibă ca domenii de interes compilatoare, grafică computerizată, pachete de software sau alte chestii din zona computer science. fără a se îndepărta de ea. Dacă va scrie printre cele 3-5 chestii ceva despre big data sau data mining nu exagerează cu nimic. Aberațiile vin când se trece la domeniu de interes istoria literaturii când asta pentru un programator este cel mult un hobby.

Spre rușinea mea, domeniile mele de interes pentru o carieră academică de peste 40 de ani sunt limitate la metrici software, management calitate  software, securitate informatică  și optimizare software.

Domeniile mele de activitate au fost limbajele de programare, structurile de date și ingineria software.

Intre domeniile de activitate și domeniile de interes trebuie să existe legătură. Se pune problema mersului în profunzime și în niciun caz aprofundarea nu se face când numărul domeniilor de interes dar și numărul domeniilor de activitate sunt nerușinat de mari.

Se zice că atunci când cineva dorește să angajeze lăutarii pentru nuntă nu li se ascultă repertoriul în stradă, ci trebuie văzut numai căm se pune arcușul pe vioară. Studiind listele domeniilor de activitate și a celor de interes, se vede seriozitatea celui ce se prezintă. 

Dacă un tânăr vine cu domenii de activitate în număr de 20 și cu 30 de domenii de interes, va fi catalogat:

• superficial pentru că nu are cum să aprofundeze 50 de domenii chiar daca acestea sunt foarte apropiate;
• lăudăros pentru că chiar dacă a citi ceva la suprafață despre un domeniu, nu trebuie să știe toată lumea despre preocupările sale de suprafață;
• nepriceput pentru că în practică se preferă cei acre cunosc detaliile în orice meserie;
• cu tentă de parvenitism întrucât vrea cu orice preț să atragă atenția;
• de neluat în seamă că nu va ști să rezolve nicio problemă concretă;
• nerealist în a se autoaprecia, deci un caracter haotic și dificil.

Este interesant de văzut după prezentarea de domenii și lista de proiecte și lista de lucrîri din acre se vor vedea toate aspectele aclitative ale activității persoanei, referitoare la:

• cât a zăbovit pe domeniu;
• lucrul în echipă;ț
• ddeschiderea spre aspecte laterale;
• verificarea în practică a ceea ce a cercetat;
• continuitatea în timp și ritmicitatea;
• trecerea lentă sau bruscă spre un alt domeniu.

Trebuie spus că un om mai are și alte lucruri de făcut decât să învețe. Nici situația în care un om are un singur domeniu de activitate și niciun domeniu de interes nu este normală, Sărăcia și caracterul unilateral au menirea de a marca involuția persoanei și tentația de automulțumire. Domeniile de activitate dar și domeniile de interes trebuie să urmărească zona în care s-a produs calificarea persoanei. Domeniile de interes sunt fascinante atât timp cât nu reprezintă o frână în dezvoltarea individului în plan profesional, ca teoretician dar mai ales ca practician de mare finețe.

(24 aprilie 2016)