N-ai carte, ai parte...

Pe vremuri circula proverbul: N-AI CARTE, N-AI PARTE! 
Așa cum stau lucrurile acum, am auzit foarte mulți tineri că atunci când merg să se angajeze, nu sunt întrebați de nimic și chiar a ajuns la televizor un titlu de glorie să spui că ai picat la BAC. Este adevărat că am avut pe premierul Marcel CIOLACU despre care se zicea că nu are diplomă de bacalaureat sau că dacă are, nota lui de absolvire a liceului ar fi fost una jenantă. Televiziunile îl arătau pe un parlamentar de la POT, Paul PINTEA care are doar 10 clase. Pe vremea comuniștilor era o ministreasă care se lăuda că ea a ajuns profesoară universitară și fără să știe limbi străine, atunci când se punea problema introducerii în școala a cele de a II-a limbă străină. Se numea Aneta SPORNIC și era profesoară universitară de economie politică în ASE.

Acum, aici, în spațiul mioritic sunt disponibile locuri de muncă fără pretenții de calificare și de aceea nu se cer diplome academice, titluri științifice. Este adevărat că a scăzut și numărul aspiranților la o diplomă de licență, oriunde ar fi ea obținută sau la un titlu de doctor în științe, obținut în condiții dubioase, căci nici măcar pentru amorul propriu se pare că nu-și mai dovedesc utilitatea. Este și motivul pentru acre tinerii valoriși ce provin din familii cu dare de mână, fac studii în Anglia sau în Olanda, iar cei din diaspora nici prin cap nu le trece să-și trimită copiii în Ro la facultăți, având motivele lor întemeiate.

Faptul că defilează tot felul de milionari, fără carte, tot felul de influencerițe cu un minim de educație, faptul că televiziunile nu pun accent pe cititul cărților și pe studii finalizate cu succes, arată că lumea s-a întors cu susul în jos și nici proverbele nu mai sunt ce-au fost.



(15 septembrie 2025)

Modificarea unui vechi proverb datorită digitalizării

Noi avem proverbul:
nu lăsa pe mâine, ce poți face azi.
În contextul digitalizării, proverbul se modifică devenind:
nu lăsa pe mâine, ce trebuie să faci zi, că-ți va fi vai ș-amar!
Digitalizarea trebuie să ușureze munca omului, cu condiția ca omul să fie disciplinat, adică să lucreze:
- ritmic,
- corect,
- procedural.
În cazul în care nu face azi ceea ce are de făcut, digitalizarea îi va crea probleme, căci sunt aplicații care nu-i mai permit introducerea datelor cu întârziere, căci pentru a reface anumite trasee, el va pierde timp să le reconstituie, căci din urmă au venit elemente noi și trebuie să facă și ceea ce nu a făcut ieri și ceea ce are el de făcut pentru azi.

(27 februarie 2025)

O mână o spală pe cealaltă?

Așa am crezut și eu, că o mână o spală pe cealaltă. În realitate lucrurile nu stau deloc așa. O mână o mânjește rău de tot pe cealaltă, mai ales când fiecare dintre mâini aparțin unor persoane diferite.

Ori de câte ori ne aflăm în diferite situații, avem tentația să credem că știm cel puțin o persoană pe care să ne bizuim și mâna respectivei persoane să fie cea care o spală pe a noastră, care din motive oarecare s-a cam mânjit și trebuie curățată, pentru a ieși în public neșifonat, adică imaculat, ca să fiu mai exact. Dacă lucrurile stau așa, este foarte bine, înseamnă că avem prieteni de nădejde. De cele mai multe ori, găsim prieteni de conjunctură și dacă vrem ca mâinile lor să o spele pe a noastră, nu trebuie să ne mirăm deloc dacă rezultatul este cu totul altul decât cel imaginat inițial.

Mi s-a întâmplat să văd cum două persoane și-au dat mâna în a rezolva o problemă greu de rezolvat, doar pentru faptul că interesele lor au început să devină convergente în raport cu ceea ce urma să apară după soluționarea favorabilă, în sensul că mergând pe principiul conform căruia toată lumea are de câștigat, cu adevărat, după terminare, a început să curgă numai lapte și miere și se vedea de departe cum o mână care o spălase pe cealaltă, deja era băgată până la umăr în hârdăul cu miere, gata-gata să-l facă pe stăpân să se probușească în hârdău, căci lăcomia este și ea un mare păcat al omului.



(03 ianuarie 2024) 

Viața românilor în proverbe

Nu pui lupul paznic la oi.
Este un proverb teribil de actual.
El se concretizează prin faptul că nu pui pe împricinați să facă legi, că nu pui pe împricinați să valideze sau să invalideze constituționalitatea lor. 

Spre finalul unei legislaturi, unii parlamentarii, profesori universitari la bază și-au dat o lege care le dubla salariile. Tot profesori universitari erau și cei care au validat legea din punct de vedere al constituționalității. Aici doi lupi au fost puși paznici la două turme de oi.

Nu vreau să spun nimic despre pensiile speciale, căci haita de lupi a fost pusă să păzească nu oile, ci mămăliga numită PIB, pentru a se înfrupta copios din ea.


(30 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: studentul gânditor

Multe lucruri mi s-au întâmplat în baze de practică. Eram la o astfel de bază de practică agricolă și nu mai rețin despre ce a fost vorba, dar se iscase un conflict, căci cineva de la acea bază de practică exagerase într-o chestie. Lângă mine era un student, care a concluzionat:
- Stăpânul rău, face sluga hoață!
Avea mare dreptate, iar eu nu știam acest proverb. I-am acordat atenție toată viața, căci proverbul arăta cum reacționează orice persoană care relaționează cu o alta. Au fost cazuri în care m-am purtat absolut civilizat, iar sluga a fost hoață, ceea ce dovedea că nu întotdeauna proverbele se adeveresc în spiritul și litera lor. Depinde foarte mult de cel cu care colaborezi. Un pic de exigență nu strică, dar dacă exigența e interpretată drept răutate, este clar că cel ce se manifestă ca fiind exigent, va fi catalogat ca fiind un om rău, iar cel din fața lui va căuta să găsească mijloacele de a-l fenta pe cel rău.

(31 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Gica DESPA

Am cunoscut-o pe doamna profesoară de matematică Gica DESPA cu mult înainte de Revoluția din Decembrie 1989. După ce am discutat mai mult cu dânsa, pe când mergeam la Școala Generală 194 unde și soția mea era profesoară, doamna Gica DESPA mi-a zis într-o zi:
- Domnule IVAN, noi, machedonii avem un proverb: dacă într-o oală de ciorbă, pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește.
Mulți ani nu am găsit tâlcul acestui proverb, dar de când cu procentele de plagiat din tezele unor pseudo-oameni de știință, proverbul acesta și-a dovedit marea actualitate. Dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t totul c-c-t se numește. Dacă într-o teză de doctorat ai 4% plagiat, totul plagiat se cheamă. Dacă într-o teză de doctorat ai 2,71% plagiat, totul plagiat se numește. Cum nu spui am violat un pic sau am omorât un pic, nici despre plagiat nu spunem că la o teză este plagiat doar un pic. Că e plagiat 4% sau 2,71%, teza este contaminată, exact cum s rezultat după un viol o pângărire și după o crimă un cadavru și în plagiat rezultă o teză plagiată și punct.
Câtă dreptate a avut doamna Gica DESPA! Cât de puțini au fost oamenii care m-au învățat cum se construiește o ierarhie curată a valorilor! Și doamna profesoară de matematică Gica DESPA mi-a deschis ochii să diferențiez valoarea de non-valoare, adevătul pur de adevărul contaminat de micniunele, care devine o mare minciună în integralitatea lui.

(05 februarie 2023)

Se coace d-un guvern

PNL, băiatul tatii,  este ca gagiul care are două gagici și nu știe dintre care să aleagă. 

USR este gagica de dreapta, care-i face cu ochiul, dar pe care o știe arțăgoasă, care i-a fugit din așternut, dar după care i s-au încins călcâiele.

PSD este gagica rușinoasă, sărăcuță, cam urâțică, dar care-și dorește măritișul.  

PNL așteaptă sfaturile rudelor de departe, pentru a decide cu cine face mariajul. Miresele au rochiile pregătite. Gagiul are costumul la trei ace și pantofii de lac. trebuie doar să primească porunca și să-și înhame bidivii cu care să plece spre dreapta sau spre stânga, căci doar la o mireasă are dreptul.

Proverb: cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.

(07 noiembrie 2021)

Răutatea la români

Nu mă apuc eu acum și aici să compar popoarele între ele, ci mă refer la răutatea la români care în opinia mea nu este deloc mică și nesemnificativă. Ea se reflectă prin proverbe, atitudini și vorbe zise direct.

Proverbul să moară capra vecinului, nu arată în niciun caz o atitudine relaxată, optimistă, de bucurie față de cel cu care suntem gard în gard.

Poreclele chiorul, strâmbul, ciungul, damblagiul, orbul, ologul, nebunul, leprosul, turbatul,  care în timp se transformă chiar în nume de familie, arată nu compasiune și nici înțelegere față de cei aflați în suferință din moment ce foarte târziu societatea a acceptat existența acestora ca o realitate care nu mai trebuie ascunsă și căreia se impune să-i aloce resurse pentru a asigura evoluția oamenilor cu probleme.

Blesteleme precum cădea-ți-ar mâinile, lovi-te-ar boala, trăzin-te-ar să te trăznească, n-ai mai apuca ziua de mâine, căclcate-ar mașina, mânca-te-ar buba neagră și multe, chiar prea multe altele, nu sunt doveditoare ale gândurilor pozitive pe care oamenii acestor meleaguri le nutresc unii față de ceilalți.

Ca să concluzionez, răutatea prin vorbe este o reflectare a răutății sufletești și vor trebui secole să treacă pentru a-l face pe român să fie educat, înțelegător, pozitiv și bogat sufletește.

(05 aprilie 2021)