Marele profesor Marin DINU

Pe cel care avea să devină marele profesor Marin DINU l-am cunoscut în vremea când dădea examenul de admitere la Academia de studii Economice, în vara anului 1969. Stăteam la căminul SAHIA de lângă ambasada Ungariei de la Grădina Icoanei.Marin DINU era un tânăr special, deosebit  de vioi, care știa carte și pentru care examenul de admitere nu era marea problemă, căci era bine pregătit, lucru dovedit prin faptul că a intrat în ASE din prima. Freza lui stătea destul de rebelă, iar noi cei care stăteam în cameră cu ei i-am zis Ciufulici, căci așa i s-a adresat un coleg. Când am revenit la studii în toamnă l-am reîntâlnit pe Marin DINU - Ciufulici și am discutat cu el. Era o mare plăcere, căci deși era foarte tânăr, Marin DINU avea o gândire matură și înțelegea lucruri la un nivel de profunzime pe care puțini îi au. El a absolvit ASE în anul 1973 și a susținut la examenul de diplomă, echivalentul examenului de licență din ziua de azi lucrarea intitulată Sistemul științelor economice avându-l conducător științific pe celebrul profesor Nicolae N. CONSTANTINESCU, cel care coordona cele două volume ale tratatului de Economie Politică, după care învățau studenții din România de atunci.

Anii au trecut și Marin DINU a fost reținut în Catedra de Economie Politică asistent universitar și a promovat lector universitar în anul 1980. Ori de câte ori îl întâlneam pe culoarele ASE-ului stăteam de vorbă și se vedea cum evolua.

După anul 1989 Marin DINU a avut o evoluție absolut remarcabilă. A urcat rând pe rând toate treptele universitare, devenind  conferențiar universitar - 1990 , profesor universitar -  1999 și apoi conducător de doctorat - 2001.

În anul 1984 Marin DINU a susținut teza de doctorat intitulată Strategia dezvoltării științei, sub coordonarea marelui profesor universitar Constantin DANCIU.

Marin DINU a fost fost director al Departamentului de Economie și Politici Economice din ASE, senator al României, decan al Facultății de Economie Teoretică și Aplicată, membru al consiliului de administrație al BNR și director al Editurii Economice.

În vremurile de demuilt am avut posibilitatea să colaborez profesorul Marin DINU căci era directorului revistei Theoretical and Applied Economics care avea un supliment - ECTAP, unde eu împreună cu colegii mei am publicat multe materiale, căci ni se oferea spații generoase pentru a prezenta probleme complexe la un nivel ridicat de complexitate.

De-a lungul anilor, profesorul Marin DINU a publicat numeroase cărți ca unic autor, din care eu amintesc aici doar câteva și anume:

Știința economică postcriză : răspunsuri inconsistente sau reproiectare conceptuală, 2017, Editura Economică, București,  234 pg

Economicitatea : peisajul epistemic, 2014, Editura Economică, București, 285 pg

Globalizarea si aproximările ei, 2004, Editura Economică București, 334 pg
Economia României : limitări manageriale, 2000, Editura Economică, București, 240 pg 

Criza reformei : eu sunt roman?, 1999, Editura Economică, București, 464 pg
Sunt mândru că l-am cunoscut și am colaborat ori de câte ori viața mi-a oferit prilejul cu marele profesor Marin DINU și aici amintesc prezentările remarcabile ale sale la Școala de vară a studenților economiști, organizată de Fundația PRO OECONOMICA la Băile Tușnad între 1999 - 2005.

(26 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Horațiu DRAGOMIRESCU

Pe Horațiu DRAGOMIRESCU îl știu din vremea studenției lui, căci era un student special. El învăța foarte bine și la ședințele cu studenții sau la ședințele de partid, Horațiu DRAGOMIRESCU era foarte activ, luările lui de cuvânt erau foarte interesante.

Horațiu DRAGOMIRESCU este absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1979

Horațiu DRAGOMIRESCU a susținut în anul 1986 teza de doctorat de 189 pagini intitulată Perfecționarea conducerii planificate a economiei naționale și baza sa informațională și coordonată de profesorul universitar Constantin DANCIU.

În intervalul 1979 - 1992, Horațiu DRAGOMIRESCU a fost cercetător științific la ICI.

În intervalul 1992 - 1995, Horațiu DRAGOMIRESCU a fost lector universitar.

În intervalul 1995 - 1999, Horațiu DRAGOMIRESCU a fost conferențiar universitar.

Din anul 1999, Horațiu DRAGOMIRESCU este profesor universitar la vârsta de 43 de ani.

Horațiu DRAGOMIRESCU a elaborat lucrări precum: Economia, organizațiile, societatea in era informației : Vol. 1 : Economia informației - 2009,  Microeconomie împreună cu Tiberiu ZORLENȚAN, Ioan URSACHI - 1996, dar și multe alte lucrări.

Pe mine m-a impresionat profesorul Horațiu DRAGOMIRESCU în vremea când eram amândoi membri ai Senatului ASE și la fiecare ședință de senat el lua cuvântul și avea alocuțiuni extrem de lungi, care intrau sever în coliziune cu punctele de vedere ale conducerii instituției, ceea ce stârnea dezbateri foarte colorate, a căror finalitate nu exista de niciun fel, pentru că atât problemele erau sterile, cât și soluțiile care se întrezăreau nu ofereau nimic concret. Era totuși interesantă ca luptă de idei, cu argumente și cu puterea de a susține soluții pentru care finanțarea era prin ea însăși o mare problemă, căci idei are toată lumea.

Îl întâlneam pe Horațiu DRAGOMIRESCU la gura de metrou de la Liceul ȘINCAI, când doream să ajung la ASE, căci bănuiesc că el avea locuința undeva prin zonă. Ne salutam, căci eu i-am fost profesor nu neapoăprat lui, ci studenților seriei din care făcea parte.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cornelia PÂRLOG

Cu profesoara Cornelia PÂRLOG  am avut ocazia să colaborez pe când eram secretar BOB la seria Ade la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. Ea era lector universitar ca și mine, dar dacă eu eram la Catedra de Cibernetică Economică, lector universitar Cornelia PÂRLOG era la Catedra de Panificare a Economiei Naționale.  M-a impresionat la Cornelia PÂRLOG tactul și discreția cu care se implica în soluționarea problemelor. Au fost numeroase situații complicate în care acțiunile Corneliei PÂRLOG și-au dovedit eficiența, căci ea lucra îndeaproape cu anumiți studenți ai Facultății, în timp ce eu îi întâlneam doar în anul al IV-lea la disciplina de Programe aplicative.

M-au impresionat la Cornelia PÂRLOG punctualitate, calmul, realismul, discreția și profunzimea abordărilor.

Cornelia PÂRLOG a susținut în anul 1988 teza de doctorat de 177 pagini intitulată Planificarea în profil teritorial - mijloc de asigurare a dezvoltării economico-sociale armonioase a tuturor județelor, coordonată de profesorul universitar Constantin DANCIU.

De-a lungul anilor, Cornelia PÂRLOG a publicat lucrări precum  Metode de analiza previzionala, publicată la Editura Oscar Print în anul 1998,  Elemente de previziune macroeconomica, publicată la Editura Oscar Print în anul 1998, Resursele umane in Romania : mobilitatea teritoriala, realizată împreună cu Daniela CONSTANTIN și publicată la Editura ASE în anul 2002, dar și multe articole și comunicări la conferințe științifice.

(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Otilia POPOVICI

Otilia POPOVICI a fost profesoara mea de Planificarea economiei naționale, disciplină pe care am făcut-o în anul al IV-lea de facultate. La examen am luat nota 10(zece). Au trecut de atunci peste 50 de ani, deci cu mintea de acum nu am cum să nu fiu obiectiv, când scriu despre profesoara mea de planificare. Eu, în tinerețea mea îl citisem pe Karl MARX înainte de a veni la facultate și nu-mi plăceau deloc dogmele pe acre le întâlneam în cărțile din anii studenției mele. Norocul meu a fost că la disciplina de Organizarea și planificarea întreprinderilor industriale, l-am avut pe marele profesor Constantin PINTILIE, care ne-a vorbit despre management, nu despre planificare microeconomică și nici despre organizarea descriptivistă a întreprinderii, așa cum era ea prezentată în cărțile litografiate de la bibliotecă.

De la profesoara mea Otilia POPOVICI am priceput că planificarea este făcută de oameni, cu limitele și cu resursele lor extrem de diferite, că planificarea include ipoteze, imperfecțiuni care se concretizează prin elaborarea de variante de plan. Dintr-o multitudine de variante partidul o alegea pe aceea pe care o consideră bună pentru țară, dar și partidul este și el făcut din oameni, extrem de diferiți. La cursul de planificare, planul nu mai era un dat picat din cer, ci un produs al minții omenești, așa cum este ea, mai mult sau mai puțin interesată ca lucrurile să fie așa cum scrie la carte.

Profesoara Otilia POPOVICI a scris pe tablă cum se crează o variantă de pla. A început multe fraze cu să presupunem că. Atunci mi-am dat seama că planul este o construcție bazată pe o succesiune de ipoteze, exact așa cum este construcția unei case. Cel care face temelia gândește ceva, cel ce face zidul gândește altceva, cel ce pune acoperișul are în minte cu totul altceva, dar în final, lucrurile total diferite, prin asamblare se potrivesc și dau întregul. În mintea mea, croitorul planifica atunci când făcea un costum de haine, tata care era cizmar, planifica și el să facă o pereche de ghete, mama când punea cartofi la grădina de la vale, planifica desigur. Deci cu profesoara Otilia POPOVICI planificarea a devenit o activitate comună, pe care toată lumea o făcea, care nu avea nimic comun cu lozincile enunțate în cărți, din care nu rezulta câtuși de puțin că planul este o creație pământeană, ci o emanație de undeva, căzută din cerul partidului, iar oamenii ca simpli gândaci trebuiau să-l ducă la îndeplinire căci partidul iubea îndeplinirea și depășirea planului.



(02 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin DANCIU

Constantin DANCIU a fost profesor universitar. Era decanul facultății de Economie politică. Eram student în anul al II-lea când am mers în audiență la profesorul Constantin DANCIU cu o cerere de transfer. A citi-o cu atenție. 

- Tu știi, ce implicații are transferul?

- Da.

Atunci, profesorul Constantin DANCIU a aprobat acea cerere și am realizat transferul care mi-a schimbat definitiv viața.  În sesiunea din iarnă am înțeles ce semnificație a avut întrebarea sa. Acum după atâția ani mă gândesc la acest om care ca mulți alții ar fi procedat altfel, privindu-mă de sus ca pe un gunoi și m-ar fi trimis la plimbare. Ce reprezentam eu, un biet student de anul al II-lea, modest îmbrăcat și tuns foarte scurt ca să nu merg prea des la frizer din lipsa banilor, pentru un profesor de talia sa? Sunt sigur că mai nimic. Și totuși, probabil răspunsul meu hotărât l-a convins. După 16 ani de la semnarea acelei cereri, aveam ocazia să discut cu profesorul Constantin DANCIU, eu fiind lector ca de la filatelist la filatelist și m-am minunat cât de special este acest om care a făcut foarte multe pentru știința planificării. Ani în șir, ori de câte ori l-am întâlnit pe profesorul Constantin DANCIU prin ASE sau prin Piața Amzei, am discutat că-mi făcea plăcere. Nu i-am spus niciodată că el a fost binefăcătorul meu, dar așa a fost.

Sunt oameni în preajma cărora am stat ore, zile, luni, ani și nu s-a prins nimic de mine. Sunt oameni care într-o secundă fac lucruri decisive, care schimbă totul. Așa a fost profesorul Constantin DANCIU pentru mine. Nici nu avea cum să fie altfel, căci după ce am venit în catedră asistent stagiar, tot ce auzeam despre Constantin DANCIU erau numai cuvinte de laudă. Când am povestit unei doamne care fusese șefa serviciului personal al ASE, mi-a spus că așa era el, era de partea studentului, oricare ar fi fost acela.

(01 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dumitru VIȘAN

De la Dumitru VIȘAN am învățat ceea ce este cu adevărat filatelia. În mintea mea de copil a face filatelie însemna:
- să cumpăr plicuri te timbre obliterate,
- să așez timbrele într-un caiet,
- să fac schimb de timbre cu alți copii.

Ca student, a face filatelie însemna:

- s- am un clasor,

- să merg la magazinul filatelic să cumpăr timbre,

- să așez timbrele în clasor,

- doar atât.

După ce m-am angajat în Centrul de calcul al ASE, am aflat că Dumitru VIȘAN este filatelist. Am mers să-l cunosc și am vorbit în mai multe rânduri că a fi filatelist înseamnă:

- să lucrez sistematic,

- să devin membru al Asociației Filateliștilor,

- să activez într-un cerc,

- să am acces la timbrele cu tiraj limitat,

- să cumpăr timbre de un anume fel,

- să merg la cercul filatelic,

- să mă informez,

- să merg la expoziții filatelice.

Domnul VIȘAN era un om cu părul alb și care avea toată răbdarea din lume să mă instruiască și să-mi spună ce înseamnă timbre valoroase și că dacă eu încep o colecție, numai nepoții mei, dacă vor continua, se vor numi cu adevărat filateliști. Acum de când este Internetul a scăzut interesul tinerilor spre orice în afară de telefon mobil și jocuri pe calculator. Vor veni vremuri și mai bune. Acum după 50 de ani apreciez cu și mai mare intensitate spusele domnului VIȘAN.

(01 februarie 2023)

Pagini din istoria informaticii economice

Se știe că în iarna anilor 1969 - 1970 a luat ființă Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, prin selectarea celor mai buni studenți de la Secția de Economie Generală din cadrul Institutului de Științe Economice V. I. LENIN din București, Actuala Academie de Studii Economice. Istoricii adevărați, care vor dori să scrie adevărata Istorie a Informaticii Economice din România vor trebui să vină în ASE și să ia la mână pagini de arhivă în care vor găsi:

- hotărârea rectorului de a se înființa acea grupă,

- cataloagele cu studenții secției de Mecanizare, 

- decizia decanului Constantin DANCIU,

- aprobările venite de la minister,

- procese verbale de la ședințele de senat,

- hotărârile din consiliu profesoral,

- crearea legăturii cu Centrul de calcul, 

- înființarea Catedrei.  de   Cibernetică Economică.

În anul 1995 s-au aniversat trecerea a 30 de ani de la înființarea Secției de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, actualmente Secția de Informatică Economică din Facultatea CSIE a ASE. Era un moment special și șeful de catedră de atunci, profesorul Ion Gh. ROȘCA, a organizat o întâlnire la care a invitat să participe foști profesori, foști studenți și foști colaboratori ai Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, pentru că așa se numea pe vremuri Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică de azi. A fost un prilej remarcabil de a-i avea alături pe unii dintre foștii noștri colegi și profesori dar și pe unii dintre foștii absolvenți, deveniți oameni de bază în domeniul utilizării calculatoarelor electronice chiar și în contextul economiei de piață.



(06 decembrie 2022)

Am fost contemporan cu Constantin DANCIU

Constantin DANCIU era profesor la Catedra de Planificarea Economiei Nationale.

Constantin DANCIU a fost decan al Facultatii de Economie Politica.

Constantin DANCIU a fost membru PCR in organizatia unde eu am fost secretar BOB.

Putina lume stie ca profesorul Constantin DANCIU a fost Presedinte al Asociatiei Filatelistilor din Romania.

L-am cunoscut bine pe profesorul Constantin DANCIU si am discutat indelung cu el despre filatelie dar si despre planificare si limitele acesteia. Era un om care citise foarte mult si care reusise sa imprime un suflu nou planificarii, facand-o sa nu mai aibe mirosul acela lanced al stalinismului.

Dupa ce a iesit la pensie, l-am intalnit pe profesorul Constantin DANCIU pen zona Pietei Amzei si de fiecare data ne-am oprit si am discutat. Era trist profesorul Constantin DANCIU caci se alesese praful dein socialismul pentru care militase el, iar SSMD adica societatea socialista multilateral dezvoltata era doar o caricatura de model care i-ar fi speriat pana si pe cei mai curajiosi luptatori pentru revolutia socialista de oriunde.

La un moment dat, nu l-am mai intalnit pe profesorul Constantin DANCIU, dar mi-a ramas in minte figura sa luminoasa de dascal adevarat, care a luptat pentru o idee nobila, dar care spre apusul vietii a vazut cum altul si-a batut joc de idealurile tineretei lui.

(05 ianuarie 2020)

CSIE'50 - Constantin DANCIU,decanul special

Așgreși fundamental acum când se împlinesc 50 de ani de Cibernetică Economică, dacă n-aș scrie despre începutul începuturilor, începuturi care se leagă indisolubil de numele profesorului Constantin DANCIU.

Mugurele informaticii economice, Secția de Mecanizare și Automatizare  a Calculului Economic s-a format pe tulpina Facultății de Economie Politică din cadrul ISEP V.I. Lenin, căci așa a stat scris pe clădirea din Piața Romană nr. 6 sector 1 București ani și ani. În iarna anului 1965 pornea la drum prima grupă de studenți selectați după notele de la proba de matematică de la admiterea din vara-toamna anului universitar 1964-1965, studenți care fuseseră de acord să urmeze cursurile unei noi specializări, cea de Mecanizare, după ce o serie de profesori le-a explicat ce și cum în detaliu. Următorii boboci de atunci au și absolvit ca prima promoție de Mecanizare și Automatizare  a Calculului Economic a facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică:

Apostol Constantin-Gelu

Bajenaru Filofteia

Borocan Petre

Brodeala Alexandru

Bruss Alexandra

Caramalis Cristina

Cofman Liliana

Dan-Frunzescu Gertrude Denise

Glodeanu Mariana

Grigore Elena

Hirtu Constantin

Lepadatu Octavian

Manea Nicolae

Mihai Jana

Mucheci Petra

Nica Petre

Nicolae Ion

Oprisan Maria Mimi Doina

Panduru Marius

Pelaghe Margareta

Radulescu Emil

Rosca Valer

Stacescu Vasilica

Surugiu Nicolae

Tsaganea H. Costel Doru.

Dacă este analizat contextul, este ușor de înțeles de ce această tânără secție s-a format în facultatea de Economie Politică. Așa cum l-am cunoscut mai târziu pe profesorul Constantin DANCIU, prin vastitatea cunoștințelor sale, prin modernismul abordărilor și mai ales prin formația sa ca economist, era singurul apt să înțeleagă adevăratul mers al istoriei, într-o lume bântuită de nălucile unui dogmatism dus până la obscenitate, unde elefantul cel mai mare era elefantul sovietic, unde chiar se credea că puiul de găină s- făcut prin Urali doar din albuș, așa cum ziarul cu bulină roșie al lui Ion Cristoiu 50 de ani mai târziu susținea aberația că o găină a născut pui vii și cum un dicționar tradus din limba rusă avea un articol cum că cibernetica este o știință reacționară.

profesorul Constantin DANCIU era un om așezat, cu vorbă caldă și preda planificarea. Era și decan al Facultății de Economie Politică, cu un cabinet undeva în clădirea din Romană de sub sala 1 de cectură a Bibiotecii ASE, la parter, cu un hol groaznic de întunecos. Pe vremurile acelea, deschiderile de an universwitar erau un pic mai spectaculoase, dar fără preoți și tămâie, fără discursuri în limbă de lemn, pentru că erau mulți studenți ceva mai copți care proveneau din clasa muncitoare și la ei nu ținea cu gargara. decanul Constantin DANCIU avea alocuțiuni scurte și-i lăsa pe alții să se dezlănțuie. Când s-a format facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică și până în 1978 îl întâlneam foarte rar pe profesor. După unirea Ciberneticii cu Planificarea și constituirea facultății de Planificare și Cibernetică Economică, despre care am scris mult mai multe, am avut ocazia să-l întâlnesc pe profesorul Constantin DANCIU, care nu se sfia să-și exprime nemulțumirea despre modul îngust în care se înțelegea știința planificării și riscurile de a vedea planul național ca o construcție anchilozată, ceea ce m-a determinat de fapt să-mi pun și eu mii de întrebări, dar mai ales să-mi dau răspunsuri, mai ales legate de caracterul aleator al variabilelor cu care se definesc un plan anual sau un plan cincinal. Lumea a făcut și face confuzii între variabilele aleatoare și datul cu zarul. În opinia mea, producția unei fabrici este o variabilă aleatoare, dar nu în sensul de a da cu zarul. Una este să dai cu zarul și alta este să definești un interval și nivelul producției să fie o variabilă aleatoare ale cărei valori se încadrează 100% în acel interval. Adică ne propunem să facem zilnic 100 de tractoare. Producem cel puțin 80 de tractoare și niciodată mai puține, respectiv, producece, cel mult 120 și niciodată mai multe că n-avem ce face cu ele. Faptul că azi producem 105, mâine producem 99, poimâine producem 107, eu zic că producția zilnică este o variabilă aleatoare și dacă avem pasiuni bolnăvicioase, calculăm și o medie și să zicem că iese că luna aceasta am făcut 102,7 tractoare. De fapt n-am făcut niciunul că fabrica de la Brașov s-a ales pde ea, dar vorba vine, că am făcut.

Profesorul Constantin DANCIU a fost și președinte al Asociației Filateliștilor din România și eu filatelist fiind, am discutat de multe ori și chiar m-a ajutat să cumpăr niște timbre mai rare. După pensionare, l-am întâlnit pe profesorul Constantin DANCIU, primul meu decan, prin Piața Amzei. Era neschimbat. Am discutat de fiecare dată și de fiecare dată ne-am despărțit cu speranța unei alte revederi.

(30 martie 2017)