Șoferi care se supraevaluează

Eu mă știu pe mine. Am resurse limitate. Înseamnă că nu sunt în stare să fac nenumărate lucruri diferite în același timp. 

Când conduc nu vorbesc la telefon.

Când conduc nu butonez texte pe telefonul mobil.

Când conduc nu  vizionez filme.

Când conduc evit să caut diverse în geantă.

Când conduc nu mă gândesc la fundamentarea de decizii.

Când conduc nu port discuții cu cei de pe locurile din spate, întorcând capul spre ei.

Când conduc opresc mașina, fac pauze din când în când, beau o cafea, mă mișc.

Am stat de vorbă cu șoferi care îmi spun că pleacă de la Baia Mare de cu seara pentru a ajunge a doua zi să prindă ore bune de plajă la malul mării. Eu admir astfel de performanțe, dar nu aș face niciodată așa ceva, mai ales dacă înainte de a pleca spre mare seara, am avut o zi plină la servici și nu am apucat să mă odihnesc.

Niciodată nu am plecat la drum fără să fiu odihnit ca lumea.

Niciodată nu am plecat la drum fără să știu traseul.

Niciodată nu am plecat la drum fără să fac pauze de cafeluțe și de mișcare.

Niciodată nu am plecat la drum în ideea de a conduce numai noaptea.

Niciodată nu am plecat la drum mai mare de 1.000 de Km cu mers doar pe zi.

Fiecare șofer își cunoaște potențialul, deci limitele. Dacă un șofer își forțează limitele este riscul lui, dar pentru mine, astfel de abordări nici nu le iau în considerare, indiferent care ar fi variantele de lucru, pentru că niciodată nu mi-am propus nici să-mi încerc norocul, deci nu joc la LOTO și nici să fac ceea ce nu am făcut altădată, adică să merg cu volanul în mână decât de la A la B, puncte pe care mi le-am stabilit ca fiind undeva la jumătatea limitei pe care o am, căci în mintea mea, nu intră zilele în sac, iar mâine va fi o nouă zi și dacă lucrurile decurg normal, va fi o zi frumoasă, plină de bucurii, nu de stres.

(04 iunie 2023)

Vedetele de la noi

În mintea mea, aia care mi-a mai rămas după ce nenumărați neuron au dat ortul popii în vremea comunismului, că acel sistem avea darul de a ucide tot ce este inovatic, mișto și gustos, o vedetă este:

• ăla care bagă vreo 10 goluri pe sezon la fotbal din unghiuri imposibile de rămâne lumea cu gura căscată și nu-i vine să creadă că așa ceva este posibil, deși s-a produs sub ochii ei;
• ăla care umple cu bilete vândute, o sală de concert și cântă fără să-și dea duhul vtro 90 de minute nonstop și este aplaudat frenetic pentru a face vreo două bisuri;
• ăla care joacă într-un film vizionat de vreo două milioane de spectatori în prima lună de la lansare și sunt recuperate costurile, ba mai mult iese și un ce profit;
• ăla care apare la televizor, zice niște lucruri deștepte de se uită la el seară de seară sute de mii de telespectatori doar din dorința de a auzi acele grozăvii pentru a fi și ei deștepți;
• actorul care iese pe scenă și debitează oarece replici și lumea râde sau este în delir pentru ceea ce face el, credibil fiind, diferit de toți ceilalți parteneri;
• cântărețul care este atâtde aplaudat încât este nevoit să reia aria cântată și aplauzele nu mai contenesc după ce bisul s-a încheiat, pentru că melomanii au recunoscut perfecșiunea;
• sportivul care de departe, prin execuțiile sale aduce medalii de aur și face ca imnul țării să fie cântat și steagul țării să fluture pe cel mai înalt catarg.

În nicun caz, vedetă nu este acela care iese în piață și strigă cât îl țin rărunchii că este vedetă. Din lipsă de PR bun, mulți care bat la porțile afirmării se cred vedete și în final fără o gestionare a carierei devin ratață, să nu zic milog la drumul mare. Vedetele sunt aici arogante, stau cu nasul pe sus și au niște scoruri inimaginabile care nu au nicio legătură cu ce le-a mai rămas din valoare. Nu are explicație cum la prima strigare o vedetă spune 10.000 de euro pentru o nuntă, ca să lase imediat la 2.000 de euro. Aici vedetă se crede:

• orice persoană cu silicoane și fund imens la vedere;
• cineva care în afară de mahalagisme nu știe altceva;
• o persoană care a trecut prin așternuturile a nenumărate VIP-uri;
• oricine are gura mare și spurcată;
• și o așa-zisă cântăreață chiar dacă nu are voce;
• și un tip fără talent dar cu diplomă de actoraș;
• oricine știe să facă un scandal și să-l mențină.

Nu vreau să confund vedeta cu persoana publică pentru că acolo lucrurile au luat o turnură tragică. Îmi aduc aminte cum la moartea subită a unui fotbalist, când să se plece cu mortul de acasă, mămica lui cea îndurerată a strigat:

- Vedeta mamii, vedetă! Unde pleci? Cui ne lași?

(17 iulie 2016)