Showing posts with label DCS. Show all posts
Showing posts with label DCS. Show all posts

Friday, September 11, 2026

Școala de Informatică Economică din ASE - dezvoltarea

După Revoluția din Decembrie 1989 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică s-a transformat în Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, iar câteva luni mai târziu s-a înființat Catedras de Informatică Economică având un grup de inițiativă format din:
Nicolae APOPEI, 
Constantin Gelu APOSTOL, 
Constantin BARON, 
Constanța BODEA, 
Gheorghe DODESCU, 
Adriana IONESCU, 
Afrodita IORGULESCU, 
Ion IVAN, 
Ion LUNGU, 
Rodica MIHALCA, 
Ioan ODĂGESCU, 
Florin PILAT, 
Ion Gh. ROȘCA, 
Valer ROȘCA, 
Ioan ROXIN, 
Gheorghe SABĂU, 
Ion SMEUREANU,
Gheorghe SOFRONIE, 
Magdalena STANCIU,
Traian SURCEL,
Ileana VREJBA.
Pe parcursul a doar câțiva ani, în Catedra de Informatică Economică au venit prin concurs cercetători din Centrul de Calcul al ASE, de la ICI de la ITC sau de la alte cetre de calcul, următorii:
Csaba FABIAN
Radu MÂRȘANU
Adrian VASILESCU
Manole VELICANU
Adina UȚĂ
Vasile AVRAM
Bogdan GHILIC-MICU
Gabriel ZAMFIR
Răzvan ZOTA
Iulian ÎNTORSUREANU
Iulian NEMEDI
Marinela MIRCEA
Liviu COTFAS
Iuliana DOROBĂȚ
Codrin NISIOIU
Au devenit cadre didactice pe poziții de preparatori universitari unii dintre cei mai buni absolvenți ai Secției de Informatică Economică și aici enumăr pe:
Carmen TIMOFTE
Flarea NĂSTASE
Radu CONSTANTINESCU
Cătălina COCIANU
Claudiu VINȚE
Adrian TOMA
Cristina IONIȚĂ
Felix FURTUNĂ
Marian DÂRDALĂ
Romică ADAM
Adriana REVEIU
Paul POCATILU
Daniel VERNIȘ
Elena POSDARIE
Simona IONESCU
Anton CREȚU
Marian STOICA
Cristian USCATU
Felix SIMION
Cristian TOMA
Marius POPA
Mihai DOINEA
Cristian CIUREA
Răzvan BOLOGA
Alecu FELICIAN
Dragoș VESPAN
Lorena BĂTĂGAN
Alexandru BĂRBULESCU
Ramona LUPU
Adela BÂRA
Mihaela MUNTEAN.
Catedra de Informatică Economică avându-i ca șefi de catedră pe profesorii Ion Gh, ROȘCA, Ion SMEUREANU, a cunoscut apogeul de dezvoltare căci atunci a avut loc prima ediție a Conferinței de Informatică Economică, atunci a apărut primul număr al revistei Informatica Economică și tot atunci s-a dezvoltat un sub-colectiv de conducători de doctorate cu teze din domeniul de informatică economică. Au fost câștigate numeroase granturi de cercetare, încât s-a reușit dotarea laboratoarelor catedrei cu tehnică de calcul de ultimă generație.




(11 septembrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - începuturile

Este destul de greu de localizat începuturile informaticii economice în ASE, dar știu cu exactitate că în anul 1971 când eu am devenit asistent universitar stagiar, deja în Catedra de Informatică Economică exista un Sub-colectiv de Informatică Economică alcătuit din:
- cadre didactice ale catedrei,
- profesori de la Universitatea București,
- profesori de la Institutul Politehnic București, 
- cercetători ai LCCE - Laboratoarele Catedrei de Informatică Economică,
- specialiști de la DCS - Direcția Centrală de Statistică,
- specialiști de ia ICI - Institutul Central de Informatică.
Aveam colegi pe:
Gheorghe DODESCU
Marin PREDESCU
Florin PILAT
Afrodita IORGULESCU
Constantin APOSTOL
Valer ROȘCA
Livia NISIPEANU
Dan IONESCU
Tudor MISDOLEA
Constantin BARON
Gheorghe SABĂU
Gheorghe SOFRONIE
Ion IVAN
Ion LUNGU
Adriana IONESCU
Ileana VREJBA
Ioan ODĂGESCU
Ion Gh. ROȘCA
De la Universitatea București au predat studenților din Facultatea de Cibernetică profesorii:
Dragoș VAIDA
Mihai BOTEZ
Paul CONSTANTINESCU
Alexandru ȘCHIOP
De la Institutl Politehnic București, au predat cusrusri studenților din Facultatea de Cibernetică:
EDMOND NICOLAU
Nicolae RACOVEANU
Alexandru POPOVICI
De la DCS veneau să țină cursuri și seminarii:
Vasile BIȚĂ
Valeriu PESCARU
Mihai COBZACU
Gheoerghe IOAN
Alexandru BRODEALĂ
De la LCCE veneau să desfășoare activități didactice cu studenții:
Ioan CATONA
Gheorghe WEISS
Lucian DUȚĂ
Gabriel DIACONESCU
Margareta PENCEA
Ștefan MUSTĂȚEA
Vasile IONESCU
Doina FUSARU
Ion SMEUREANU
Ion TEODOR
Cristian POPESCU
Iulian SATRAN
Vladimiri DUMITRESCU
Octavian PAIU
Dan SOMNEA
Ioan DUMITRESCU
De ICI au ținut seminarii sau au predat cursuri:
Ladislau GAȘPAR
Constantin V. NEGOIȚĂ
Legătura cu producția era esențială în specializarea de informatică economică pentru că în centrele de calcul se găsea tehnica de calcul cea mai avansată, erau probleme de mare complexitate, existau specialiștii de mare clasă care să le rezolve și dintre cei mai buni specialiști de acolo erau selectați cei ce veneau să predea cursuri sau să conducă seminarii studenților Secției de Informatică Economică din ASE.
Mulți dintre cei enumerați de mine aici au fost și autori ai unor cărți de informatică publicate în editurile de la noi din țară. Foarte mulți dintre ei au publicat articole în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE a Centrului de Calcul al ASE, în Revista de Statisticădar și în Buletinul Român de Informatică de la ICI. Pe cei ale căror nume le-am scris aici i-am cunoscut și am despre ei numai cuvinte de laudă, pentru că erau oameni excepționali din punct de vedere profesional, care se remarcaseră la locurile lor de muncă în calitate de specialiști de mare clasă.



(11 septembrie 2026)

Monday, March 27, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe IOAN

Când eram student în anul al III-lea am avut ocazia să învăț să lucrez pe tabulator și să lucrez la proiectarea de sisteme informaționale, discipline unde la seminarii a venit asistentul Gheorghe IOAN care lucra la Centrul de calcul al DCS. Era un excepțional practician, care cu mult tact și cu înțelegere ne prezenta problemele teoretice, dar venea cu exemplificări din producție, nu foarte apropiate de ceea ce era în producție, ci chiar la scara 1:1 cu ceea ce era în producție. Ani în șir după terminarea facultății și eu dar și mulți colegi care au lucrat la proiecte ample de realizare de sisteme informaționale și de sisteme informatice, i-am mulțumit lui Gheorghe IOAN pentru ceea ce ne-a învățat.

M-a impresionat la Gheorghe IOAN faptul că niciodată nu folosea pronumele personal eu, ci vorbea în așa fel încât să înțelegem că munca de analiză și de proiectare de sisteme informaționale sau de sisteme informatice este o muncă de echipă. Cred că tactul de care am vorbit se datora și faptului că meseria lui era cea de analist de sistem și în procesul de analiză trebuie să ai capacitatea de a asculta ceea ce spune viitorul beneficiar al sistemului informațional sau informatic pe care vrei să-l proiectezi. Numai dacă ai această capacitate vei înțelege ceea ce vrea acest beneficiar, care știe meseria lui, dar care va folos în meseria lui fluxurile pe care analistul le proiectează, precum și documentele gândite de analist. Cine nu are capacitatea de a asculta și de a înțelege, va proiecta un sistem informațional sau sistem informatic după cum îl taie capul pe analist sau pe proiectant și sistemul nu va fi util nimănui, căci este o proiecție ireală a unei realități inexistente. 

Numai Gheorghe IOAN știa să ne insufle necesitatea de a avea răbdare, de a ști să punem întrebări și din aproape în apropape să ajungem să definim clar, corect și complet problema pe care o pune sistemul pe care vrem să-l proiectăm, ca acest nou sistem să se plieze mănușă pe cerințele beneficiarului, cu acre noi trebuie să fim prieteni, parteneri și mai ales colaboratori, dacă vrem să avem succes.

În 26 iulie 1969 când eu am împlinit 22 de ani, profesorul meu de la seminar Gheorghe IOAN mi-a dat nota 10 (zece) la colocviul de practică pe care l-am făcut la Centrul de calcul al DCS, unde am învățat multe despre disciplina de echipă, despre punctualitate și mai ales despre ce înseamnă să taci și să faci.

Un coleg pus pe șotii a zis: după ce că e IOAN mai e și Gheorghe.



(27 martie 2023)

Sunday, March 19, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru BRODEALĂ

Alexandru BRODEALĂ face parte din prima serie de absolvenți ai Secției de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic de la facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică, promoția 1969, ca să fiu mai exact. Acea serie era formată unmai din studenți foarte buni, căci era rezultatul unei auto-selecții dintre studenții de anul întâi, care aveau medii bune la matematică, au optat pentru Secția de Mecanizare care s-a înființat la jumătatea anului universitar 1964 - 1965, doar cei care au considerat că vor avea șană să finalizeze studiile după ce li s-a explicat care vor fi materiile din planul de învățământ al noii secții și care sunt exigențele, desigur la nivel foarte ridicat.
Pe studentul mai mare cu un an decât mine Alexandru BRODEALĂ, l-am remarcat rapid, căci avea ceva al lui și aici mă refer la felul în care vorbeau profesorii de la seminarii despre el. După terminarea facultății, Alexandru BRODEALĂ venea la ședințele de catedră căci avea ore de seminarii în plata cu ora și șeful său, inginerul Vasile BIȚĂ, care era și responsabilul sub-colectivului de informatică din catedra de Cibernetică Economică, ori de câte ori îi pronunța numele, avea numai cuvinte de laudă la adresa sa.
Nici nu avea cum să fie altfel, căci Alexandru BRODEALĂ dacă fusese un student foarte bun, conform teoriei mele, era natural să fie și în producție un informatician foarte bun. Cu oricine mă întâlneam de la Centrul de calcul al DCS, primul nume pe care îl pronunța era BRODEALĂ, iar admirația față de acesta era totală, căci Sandu, cum îi spuneau prietenii lui, era un programator desăvârșit.
Pe mine Alexandru BRODEALĂ m-a impresionat că avea un ceva al lui, care indiferent cât de încurcată ar fi fost o problemă, el găsea o explicație extrem de simplă pentru a da soluția cea mai potrivită, lucru pe care și eu mi l-am dorit de la mine, dar a fost extrem de greu de realizat și nu mi-a ieșit mereu, așa cum îi ieșea lui Alexandru BRODEALĂ întotdeauna. Ca să nu spun că atunci când vorbea avea un zâmbet foarte încurajator, care te făcea să pleci încărcat cu energia că dacă mergi să lucrezi, totul este  bine rezolvat.


(19 martie 2023) 

Monday, November 28, 2022

Primul meu articol publicat într-o revistă

 Eram gata cu teza de doctorat. O prezentasem în diverse locuri, mersesem cu comunicări pe la conferințe. Conducătorul meu de doctorat, profesorul Ludovic TOVISSI mi-a spus că este momentul să mă gândesc să scriu un articol. Aveam aproape 30 de ani și eu nu publicasem un articol într-o revistă. Pe vremea mea, erau foarte puține reviste de specialitate. Eu știam revistele următoare:
Revista Economică
Revista de Statistică
revista de Chimie
Buletinul Român de Informatică
Automatică, Management, Calculatoare - AMC.
Pe vremea mea, numărul unei reviste se tipărea în tipografie. Articolele mergeau la tipografie. Acolo textul era cules, se construiau machetele folosind litere de plumb. Meseriașii se numeau zețari. Machetele erau duse apoi la niște mașinării și apoi apăreau colile tipărite, după care se făcea asamblarea și într-un final, după legare, apărea revista. Era un proces extrem de complicat și nu existau multe tipografii în țară. De aceea era extrem de dificil să scoți o revistă. Trebuiau fonduri imense. 
Dimensiunile unei reviste, numărul de apariții și  tirajele erau acele elemente care făceau accesul autorilor de articole extrem de dificil. Nu oricine publica articole în reviste. Nu spun acum că eu eram cineva, că aș exagera, dar publicau articole numai și numai cei care aveau ceva de spus și nu orice, ci numai ceva important. Până la 30 de ani n-am avut ceva cât de cât important de spus și de aceea nu am publicat. Dacă aș fi avut idei geniale, cu siguranță s-ar fi găsit și pentru mine un loc într-o revistă.
Așadar, m-am apucat de scris un articol. Mi-a spus conducătorul meu de doctorat că acel articol să-l duc la Revista de Statistică. M-am apucat să studiez Revista de Statistică să văd:
- ce tipologie de articole se publicau acolo,
- care erau autorii care publicau acolo,
- dimensiunea articolelor din revistă,
- cum erau structurate articolele,
- ce însemna bibliografie acolo.
Fiind înarmat cu toate detaliile, m-am apucat să scriu și nu mi-a fost deloc ușor să concentrez ceea ce gândisem în teză doar în câteva pagini. Când am avut o formă, am dactilografiat-o, am scris formulele și am arătat materialul conducătorului meu de doctorat, profesorului Ludovic TOVISSI. După câteva iterații aveam forma care a mers spre publicare. Am fost surprins să fiu primit bine la redacția Revistei de Statistică și acolo am revenit de vreo două ori să fac corecții.  După ceva timp, am primit un telefon că a fost publicat articolul. Era către sfârșitul verii când am mers pe strada STAVROPOLEOS nr. 6, unde era sediul redacției și am primit un număr al revistei. Acolo era primul meu articol. M-am bucurat foarte mult. Am cumpărat câteva exemplare ale revistei. Mă uitam din când în când la acel articol. Era un vis împlinit. Articolul se intitula: Utilizarea metodelor statistice în construirea unui model de conducere a proceselor dintr-o secție.  A apărut în Revista de Statistică, nr. 8 din 1977, anul al XXVI-lea, la paginile  26 - 32. Deși aveam și o bibliografie, ea nu a apărut pentru a se face încadrarea într-un număr de pagini. Oricum, era primul meu articol și am dat crezare zicerii din popor că orice mamă își vede pruncul ca fiind cea mai frumoasă ființă de pe pământ. Așa eram și eu, chiar dacă articolul meu a apărut fără bibliografie...


(28 noiembrie 2022)