Am colaborat cu prof.univ.dr. Elena DOBRE la elaborarea articolului Contabilitatea orientată
proiect, care a apărut în Suplimentul cotidianului Economistul nr. 333 din 14 aprilie 2003, doamna
Elena DOBRE fiind expert contabil la acea vreme și lector la Universitatea Ovidius din Constanța.
De atunci am ținut legătura și i-am urmărit evoluția carierei profesionale, definită prin dinamism,
performanță și inovare, căci realizările sale stau mărturie la fiecare pas. De comun acord am
convenit să realizăm acest interviu. Întrebările mele vor fi precesate de acronimul II, iar
răspunsurile profesoarei universitare Elena DOBRE, vor fi precedate de acronimul ED.
ED: Elena DOBRE a fost Elena CĂLIN, nepoata unor bunici materni și paterni țărani colectivizați și
fiica unor părinți aflați la prima generație cu calitate de salariat. M-am născut și am copilărit în
comuna Lehliu jud. Ialomița, comună arondată mai târziu unui județ nou înființat în 1981, jud.
Călărași. Lumea satului din Bărăgan mi-a influențat personalitatea prin caracteristicile sale: (1)
dârzenia datorată muncii câmpului pe arșită și iernilor viscolite ce făceau să se topească zăpada
de multe ori, abia în luna mai; (2) onestitatea și adevărul dat fiind morala colectivității sătești în
care ciclul vieții se derula după anotimpuri și după evenimentele obștii în care fiecare se regăsea,
indiferent de vârstă.
II: Cum a fost eleva Elena DOBRE în școala generală?
ED: Am fost o elevă bună, chiar premiantă. Dincolo de curiozitate și competiție, stimulentul de
bază era Revista Cutezătorii pentru care nu primeam bani de abonament dacă nu aveam note
mari.
II: Ce discipline i-au plăcut elevei Elena DOBRE?
ED: Mai bine zis, ce discipline nu i-au plăcut elevei Elena DOBRE? Răspuns: aritmetica și
matematica la care nu avea note maxime. Ca elevă mi-a plăcut limba română, chimia și chiar
educația cetățenească, o disciplină nouă la acea vreme, față de care profesoara de predare îmi
prevedea o carieră de avocat.
II: Dar în liceu, cum a fost liceana Elena DOBRE? Ce discipline i-au plăcut?
ED: În liceu mi-a plăcut economia, limba engleză și literatura română cu care am ajuns în clasa
a11-a la Olimpiada faza națională Arad 1978, unde am obținut mențiune.
II: A avut modele printre profesorii săi Elena DOBRE?
ED: Da, majoritatea erau la cea vreme oameni cu vocație ce inspirau prin comportament și
activitatea de la catedră.
II: Să vorbim despre examenul de bacalaureat.
ED: Examenul de bacalaureat a avut probe Limba și literatura română și Matematica, ambele cu
note mari.
II: Cum ai ales facultatea unde ai dat admiterea? Cum a fost examenul de admitere?
ED: Am ales să dau admiterea la ASE București, facultatea Finanțe-Contabilitate doar pentru
faptul că părea că mă va conduce către o profesie stabilă. La ora aceea chiar nu știam ce
înseamnă profesia de economist.
II: Ca studentă, cum a fost Elena DOBRE?
ED: Am fost o studentă conștiincioasă care învăța toate cursurile pe modelul citit, recitit,
recapitulare scrisă și simulare examen oral cu o colegă bucureșteancă ce mă invita de fiecare dată
la ea acasă să repetăm pentru examene. Niciodată nu am omis de a citi vreun curs pentru că nu
m-am bazat pe norocul de nu îmi pica subiecte din cursul respectiv.
II: Cum au fost disciplinele din facultate?
ED: Toate mi s-au părut interesante chiar dacă unele păreau plictisitoare. Mi-a plăcut disciplinele:
Finanțe , Contabilitatea bugetară, Contabilitatea comercială, Contabilitatea comerțului exterior,
Drept Comercial.
II: Cum au fost examenele din studenție?
ED: Examenele erau orale sau scris+oral.
II: Ce profesori din facultatea te-au impresionat? Au fost modele printre ei?
ED: M-au inspirat în mod deosebit prof. Anghelache Gabriela (seminar Finanțe), prof. Negruțiu
Magdalena , prof. Feleagă Niculae (seminar Contabilitate- era perioada în care se pregătea să
plece să predea în străinătate, ceea ce ni se părea fabulos.... ).
II: Să vorbim despre lucrarea de licență. Cum ai ales acea lucrare? Cine a fost conducătorul
științific?
ED: Lucrarea de licență a avut titlul Echilibrarea bugetelor locale pe seama bugetului de stat și a
fost condusă de prof. Topciu. Am ales lucrarea după ce la un curs, profesorul (care vorbea liber și
convingător în amfiteatru, fără notițe) a afirmat că sistemul bugetar este asemenea vaselor
comunicante: excedentul unor bugete publice poate acoperi deficitul altora. Este valabil și astăzi,
rectificarea bugetară fiind mecanismul ce face posibil acest lucru.
II: Cât ai muncit pentru a realiza lucrarea finală?
ED: La acea vreme, anul IV semestrul II era dedicat exclusiv elaborării lucrării de licență.
II: Cum a fost la susținerea lucrării de licență?
ED: Susținerea a fost o reușită, mai ales că am beneficiat de o documentare deosebită în cadrul
Ministerului Finanțelor, unde seminaristul disciplinei Contabilitate bugetară avea funcție în cadrul
Serviciului Buget.
II: Au urmat anii de început la muncă în calitatea de absolventă de facultate. Cum au fost?
ED: Ca absolventă am fost repartizată (repartiție guvernamentală) la Banca de Investiții Sucursala
jud. Călărași. Orașele mari, centrele universitare erau închise la repartiția guvernamentală la nivel
național. Despre această constrângere care a schimbat multe destine, nu s-a vorbit niciodată după
1989. Deși poate a fost o soluție obiectivă de profesionalizare omogenă în profil teritorial, mulți
dintre absolvenți vizau orașele mari cu mai multe facilități ca standard de viață.
Munca de inspector la Banca de Investiții a fost facilitată de colegialitatea de bună calitate, de
organizarea profesională bazată pe metodologii de lucru și de aprecierea obiectivă. Toate aceste
lucruri mi-au responsabilizat activitatea fără a mi se părea covârșitor și am înțeles precoce că orice
profesie începe cu aplicarea de metodologii și continuă cu aplicarea de raționamente, în condițiile
perfecționării continue.
II: În contabilitate există tot felul de oportunități. Cum le-ai folosit?
ED: Contabilitatea am descoperit-o ca mod de lucru obiectiv și necesar încă de la facultate. Ca
inspector de bancă i-am înțeles utilitatea și mai târziu, după 1990, odată cu cărțile prof. Feleagă
Niculae am înțeles că este o inserție profesională transversală în economie. Regretatul profesor a
numit-o chiar ,,un joc social,, cu referire la utilitatea raportărilor financiare în luarea deciziilor
tehnico-economice și financiare.
II: Se fac specializări de expert contabil, de auditor. Să discutăm puțin despre acestea.
ED: Am devenit expert contabil în martie1991 prin examen organizat de Ministerul Finanțelor-
Biroul de Expertiză Contabilă. În 1992 am devenit Șef Birou Local Expertize în cadrul DGFP
Constanța. În 1994, în baza OG 65/1994 a fost înființată filiala Constanța CECCAR al cărui
secretar am devenit iar Biroul Local de Expertize s-a mutat la Tribunalul Constanța. Între timp, am
avut lucrări importante de expertiză contabilă judiciară.
II: Cum ai lucrat ca expert, ca auditor? Cât de utilă este experiența practică din lumea reală
pentru predarea cursurilor la studenți?
ED: În perioada 1992-2022 am lucrat ca expert contabil judiciar în multe dosare importante din
punct de vedere al complexității financiar-contabile, între care și câteva dosare cu spețe Shipping
care au presupus și cunoașterea terminologiei de specialitate în limba engleză. În anul 2000 s-a
înființat CAFR și am dat examen organizat la ASE București, examen de autorizare ca auditor
financiar. Între timp am obținut autorizare anuală de la CNVM ca cenzor extern independent (1996-
2000). În 1999 am devenit lichidator și mai târziu practician în insolvență, membru al UNPIR. În
anul 2008 an devenit consultant fiscal, membru CCFR Perioada de activitate în profesia contabilă
și mai ales lucrările de expertiză judiciară, m-au obligat la accesarea unor raționamente dobândite
gradual. Raționamentul profesional sau schema logică a problemei de rezolvat este fundamentul
exercitării oricărei profesii. Este o temă ce mă preocupă în a da măsură raționamentului în profesia
contabilă în baza factorilor determinanți și a contextului legislativ și de bună practică. Cum
măsurăm nivelul raționamentului profesional și mai ales, calitatea acestuia? Am avut câteva
tentative de a concepe o cercetare pe această temă mai ales că au fost timide încercări din partea
altor auditori financiari.
II: Cum te-ai apropiat de mediul academic?
ED: În 1999 după prima maturizare de peste 5 ani a profesiei contabile a apărut incompatibilitatea
expertului contabil de liberă practică cu calitatea de salariat, cu excepția activităților de învățământ.
În aceste condiții, am aflat întâmplător de scoaterea la concurs a unui post de lector universitar la
Facultatea de Științe Economice a Universității Ovidius din Constanța. Aveam calitatea de
doctorand în economie-contabilitate la Catedra de Contabilitate a Facultății de Contabilitate a ASE
București.
II: Ai fost asistent universitar, lector universitar și acum ești profesoară universitară. Cum ai
parcurs aceste trepte?
ED: Am dat concurs direct pe poziția de Lector universitar, cu susținere prelegere la ASE București
în fața comisiei de concurs (Jugănaru Mariana, decan Facultate Științe Economice, Univ. Ovidius;
Bodnar Maria, profesor la Facultatea de Finanțe ASE București; Vâscu Teodora, profesor la
Facultatea de Finanțe ASE București; Vintilă Georgeta, profesor la Facultatea de Finanțe ASE
București;
II: La ce discipline ai avut seminarii? Cum a fost primul seminar ținut de Elena DOBRE?
ED: Am avut cursuri și seminarii la disciplinele pentru care m-am titularizat ca lector universitar:
Finanțe publice, Monedă și credit, Finanțele întreprinderii.
II: La ce discipline ai avut cursuri? Cum a fost primul curs ținut de Elena DOBRE?
ED: La primul curs de Finanțe Publice, mi-am amintit de definiția dată de profesoara mea de curs
finanțe publice și am decis să nu omit ,, Finanțele sunt relații sociale în formă bănească. Finanțele
publice reprezintă relația socială în formă bănească stabilită prin lege între stat și contribuabili,,.
II: Ca să ajungi conferențiar universitar, condiția de promovare, pe lângă lucrări științifice
publicate, este să ai doctoratul. Să detaliem puțin acest subiect.
ED: Condiția de promovare era de două cărți/cursuri universitare publicate. În 2006 când am
promovat pe postul de conferențiar aveam publicate mai multe cărți:
DOBRE, Elena (2003). Probleme privind emiterea, circulaţia şi contabilitatea efectelor de comerţ. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-
145-8.
DOBRE, Elena (2003). Buget şi Trezorerie Publică. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-146-6.
DOBRE, Elena (2003). Control financiar, expertiză contabilă şi audit. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-196-2.
DOBRE, Elena (2003). Elemente de monedă, credit bănci. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-244-6.
DOBRE, Elena (2005). Noi dimensiuni în contabilitatea şi gestiunea titlurilor de valoare. Bucureşti: Info Mega. 386 p. ISBN 978-973-
7853-02-4.
DOBRE, Elena, FOAMETE, Lidia Alexandra, HÂNCU, Gabriel-Valeriu (2002). Managementul Proiectelor – Glosar. București: Editura
Economică. ISBN 973-590-701-1.
BODEA, Constanța coordonator, DOBRE, Elena coautor (2002) Handbook of Project Management București: Editura Economică, 2002.
Ediţie bilingvă ro/eng. ISBN 973-590-604-X.
MATEI, Gheorghe, NEGREA, Alexandru, DOBRE, Elena (2002). Finanţe Publice – Teorie, Practică, Reglementări. Constanța: Ex
Ponto. ISBN 973-644-046-X.
DOBRE, Elena, MUNTEANU, Irena (2004). Finanţele întreprinderii. Noţiuni de bază, studii de caz şi teste de autoevaluare. Constanța:
Muntenia. ISBN 973-692-072-0.
DOBRE, Elena, MUNTEANU, Irena, DOBRESCU, Oana (2005). Finanţe publice. Noţiuni de bază, studii de caz şi teste grilă. Constanța:
Muntenia. ISBN 973-692-071-2.
II: Cât ai muncit pentru teza de doctorat? În ce au constat contribuțiile doctorandei Elena DOBRE
la dezvoltarea domeniului din teza de doctorat?
ED: La teza de doctorat susținută în 2004 am muncit 4 ani + 2 ani prelungire legală conform Legii
nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic. Varianta inițială a tezei de doctorat ,,Dimensiuni
noi în contabilittaea și gestiunea titlurilor de valoare,, avea 600 pagini și am redus paginația la
381deși uzanțele erau la nivelul de 200 de pagini. Tema a fost generoasă și de mare actualitate
tratând între altele ,,contabilitatea de acoperire și instrumentele financiare derivate,,. Tema a
anticipat criza din 2007-2008. Analiștii Wall Street au considerat responsabilă tocmai contabilitatea
de acoperire (hedging accounting) și modul de prezentare a riscului de piață în situațiile financiare.
II: Ai publicat articole?
ED: Da, am publicat articole mai întâi în publicațiile organismelor profesionale CECCAR și CAFR
pentru că temele erau orientate profesional și didactic. Mai târziu am publicat în reviste academice
și în jurnale open science. Am publicat de cele mai multe ori ca unic autor și de foarte puține ori
coautor. Probabil ca efect al obișnuinței de lucru în mod individual ca profesionist contabil.
II: Ai publicat cursuri?
ED: Da am publicat o serie de cursuri ca unic autor și câteva cu asistenții cu care am lucrat la
seminar. Întotdeauna am respectat munca fiecăruia și am menționat contribuția efectivă a fiecăruia
dintre noi.
II: Acum de pe poziția de profesoară universitară, coordonezi discipline. Să detaliem. Ce aduc
nou aceste discipline?
ED: Titularizarea ca profesor a avut ca discipline de predare pe linia finanțe-contabilitate și
management financiar de proiecte. În domeniul de interes finanțe-contabilitate, am coordonat
disciplinele Finanțele Întreprinderii și Finanțe Publice, ocazie cu care am publicat cursuri alături
asistentele universitare cu care am lucrat. Mai târziu în 2010 am fost coordonator pentru cursuri ID
Buget și Trezorerie Publică, Gestiune Bancară, Control Financiar și Expertiză Contabilă și Audit
Intern. În 2019 am fost coordonator curs opțional ID Gestiunea Financiară a Instituțiilor Publice
(curs universitar pentru învățământ cu frecvență publicat în 2022 la Editura Pro Universitaria ISBN
978-606-26-1499-7). Pe parcurs mi-au fost încredințate cursuri noi mai ales la programe de studii
master, precum Procedura Insolvenței, Audit financiar și guvernanță corporativă. Pe linia
managementului de proiecte, am predat discipline legate de finanțarea și evaluarea și controlul
proiectelor. Disciplinele încredințate de facultate spre predare și coordonare au avut ca noutate
integrarea reperelor practice în teorie prin utilizarea cu denominalizare a studiilor de caz oferite de
exercitarea profesiei contabile, inclusiv în domeniul managementului de proiecte. Lista lucrărilor și
CV-ul se regăsesc la finele ultimelor cursuri universitare publicate prin editura ProUniversitaria.
II: Anii de pandemie au fost grei. Cum ai procedat?
ED: Pandemia a instituit un alt tip de disciplină profesională bazată pe susținerea cursurilor on-
line, bazată pe interdicția de deplasare fără declarație...și pe teama de anu contacta virusul în
cauză....
II: Cum au decurs cursurile, seminariile și examenele online?
ED: Cursurile le-am ținut online pe folosind o scurtă perioadă platforma Zoom, apoi Webex privat și
Webex instituțional. M-am adaptat bine la programul online, acesta fiind comod atâta timp cât
există material de predare și interfața virtuală. Consider că susținerea activităților de învățământ în
varianta online este de departe mai bună din punct de vedere al fructificării timpului, cu condiția ca
prezența online să fie efectivă din partea studenților (referire la camera închisă pe tot parcursul
cursului). Am explicat de câteva ori studenților că nu este îndeplinită condiția de realitate a
activității dacă nu avem asigurată posibilitatea verificării aserțiunii existență definită în acest caz,
prin spațiu virtual și timp.
II: Cum arată o zi de muncă obișnuită a profesoarei universitare Elena DOBRE?
ED: Întotdeauna ziua de muncă a fost ghidată de agenda de lucru săptămânală. Această unitate
de măsură în timp mă ține conectată la sarcinile și evenimentele curente și îmi dă posibilitatea de a
face un bilanț de satisfacție. Menționez că pe tot parcursul meu universitar de până acum am
lucrat paralel ca expert contabil, auditor financiar, practician în insolvență, consultant fiscal.
II: Cum colaborează Elena DOBRE cu colegii săi? dar cu studenții săi?
ED: Consider și practic o colegialitate de tip formal instituțional pentru a acoperi pe deplin sarcinile
impuse sau ocazionate de funcția didactică. Am pus accent maxim și întotdeauna pe sarcina
didactică și am respectat toate cerințele impuse de managementul universitar. Deși am activat ca
expert formator pentru îmbunătățirea managementului universitar în cadrul unui proiect strategic
național (Proiectul Strategic pentru Învăţământul Superior, contract nr. POSDRU /2/1.2/S/4 /2009 Îmbunătăţirea
Managementului Universitar -mobility training at London Higher Education Institute -London), nu mi-am dorit ocuparea
unei poziții manageriale, influențată probabil de documentarea făcută la universități din UK unde
practicile de management sunt dominate de disocierea între funcția didactică și funcția
managerială (managementul universitar este asigurat de persoane ce nu dețin funcții didactice).
Cu studenții am colaborat bine și foarte bine prin disponibilitatea legată de explicații suplimentare
și de accentul pus pe studii de caz. Dovadă că în 2011 am obținut titlul de profesor Bolonia pentru
activități centrate pe student (a se vedea www.dobreelena.ro).
II: Am citit lucrarea Finanțe manageriale orientate pe proiecte, aflată la editura ProUniversitaria, în
curs de apariție. Să discutăm despre această abordare nouă.
ED: Această nouă abordare este de fapt mai veche pentru mine, adică am văzut finanțarea
proiectelor ca temă transdisciplinară încă de la primele inițieri legate de proiecte în anii 2000. Un
proiect universitar internațional derulat în anul 2000 la ASE București Facultatea de Cibernetică
Economică, în colaborare cu Universitatea Ovidius din Constanța, mi-a deschis ochii către
problematica proiectelor și dorința de aprofundare a acestui domeniu, mai ales că în calitate de
inspector de bancă de investiții aveam experiența practică a finanțării unor obiective economice.
Am beneficiat de o bursă de documentare la KTH University Stockholm, Suedia, ceea ce mi-a
permis accesul la teoria privind project management. Am tradus și am înțeles o serie de aspecte
ce m-au condus către publicarea unor lucrări în acest domeniu.
DOBRE, Elena (2007). Controlul şi Auditul Proiectelor. București: Editura Economică, 110 p. ISBN 978-973-644-145-8.
DOBRE, Elena (2007). Finanțarea proiectelor economice. Constanta: Ovidius University Press, 150 p. ISBN 978-973-641-341-4.
DOBRE, Elena (2007). Control of Projects- a Cybernetic Control. Journal Of Applied Qantitative Methods (JAQM) [online], vol. 2, issue 3, pp. 320-
327. ISSN 1842-4562, indexed in member of DOAJ. Disponibil: http://www.jaqm.ro/volume-2,issue-3.php
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.578.4401&rep=rep1&type=pdf
Menționez că publicarea în jurnalul JAQM se datorează chiar inițiatorului acestui interviu, drept
pentru care îi mulțumesc și astăzi pentru încurajare și sugestii. Ideile dezbătute atunci între un
informatician și un economist privind orientarea pe proiecte sau auditul datelor, m-au urmat în timp
și am ajuns să le dezvolt în lucrările mele.
Conștientizarea a venit gradual pe măsura documentării în domeniu dar orientarea finanțelor
manageriale pe proiecte a venit odată cu încredințarea cursului Finanțe manageriale la masterul
Administrarea și Auditul Proiectelor de Afaceri. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu 3 ani, ocazie
cu care am propus redenumirea cursului și restructurarea conținutului pentru a face inteligibilă
cauzalitatea retrospectivă dintre fezabilitatea proiectelor și decizia de finanțare a acestora. Practica
ne arată că mai întâi evaluăm fezabilitatea prin criterii tehnice operaționale și financiare așa încât
numai proiectele profitabile și durabile/sustenabile sunt supuse aprobării pentru finanțare. A fost
nevoie doar de a pune accentul pe această problemă. Am reușit sper, să elimin reticența cu care
studenții primeau cursul Finanțe manageriale în cadrul unui master orientat pe proiecte. Elementul
de bază a fost cred abordarea lucrativă și corporativă. După mulți ani de documentare teoretică și
practică, cred că lucrarea poate fi interesantă ca și curs universitar pentru nivel master, cel puțin
pentru câteva idei și abordări (mai mult sau mai puțin explicite) care în parte, au fost deja afirmate
și aplicate și în alte publicații proprii, și se se referă la:
- Finanțarea proiectelor și Finanțarea prin proiecte;
- Finanțarea proiectelor ca formă modernă de investiții;
- Managementul corporativ ca management al managementului de proiecte;
- Controlul progresului proiectului nu poate fi mai bun decât planul de control al proiectului.
- Implementarea și mai ales post-implementarea proiectului ar trebui anticipată la momentul
selecției proiectului pentru finanțare. Controlul post-implementării proiectului, ar trebui bine
planificat.
- Factorii de reușită ai proiectului sunt importanți dar și factorii de eșec ar trebui investigați cu
anticipație față de finanțarea proiectului.
- În multe cazuri, rezultatele proiectului sunt subsecvente rezultatelor curente ale organizației
și în această cheie se pot anticipa multe aspecte ce conduc la succesul sau la eșecul
proiectelor.
- .................. și lista continuă.....
II: Ce mai are pe masa de lucru Elena DOBRE, căci știu că are multe idei surprinzătoare și
dorința de a aduce noi elemente în domeniul în care face cercetare științifică?
ED: Poate că este prea mult spus cercetare științifică unor materiale mai bine organizare și poate
cu accent pe noutate și raționamente de asimilare..... Tocmai de aceea mi-am propus publicarea
cursurilor universitare pentru a se putea contura un profil autentic de profesor, așa cum este
acesta în realitatea didactică. Nu sunt cercetător înregistrat, nu am publicat decât în ISI
Proceedings și Open Acces Journals, deși am lucrări citate în Sustainability 2018-mdpi.com și în
Economics 2022-mdpi.com, ambele Q2. Pe masa de lucru stă în faza de publicare și un curs de
AUDIT în limba engleză pentru specializarea Business Administration. Următoarele materiale la
care lucrez de câțiva ani Fiscalitatea globală actuală- de la evitarea dublei impuneri la evitarea
dublei neimpuneri și Expertiza contabilă- reflecție a economiei de tranziție în România.
II: Să vorbim despre obiectivele viitoare pe care le are Elena DOBRE.
ED: Obiectivele profesionale sunt legate de aceste publicații care sper să se materializeze înainte
pe pensionare (iulie 2025). Obiectivele personale sunt legate de sănatate și de familie. Cu toții ne
dorim liniște sufletească și bucuria de a trăi, oricâte obstacole am avea... Dacă mă întrebați de
obiective, implicit apare ideea de rezultat și de succes. În ce mă privește, consider că întreaga
mea carieră profesională (de liberă practică și universitară), surprinsă în parte și în acest interviu,
nu reflectă neapărat ceea ce numim succes. Reflectă mai degrabă, bucuria de a avea putere de
muncă și satisfacția de a avea continuitate în rezultatele muncii împletind permanent teoria cu
practica.
II: Cum vede Elena DOBRE dezvoltarea Facultății de Științe Economice de la Universitatea
OVIDIUS din Constanța?
ED: Cred că s-au făcut mulți, mulți pași înainte pe linia cercetării și a eticii și sper să se maturizeze
un colectiv plin de aspirații și de realizări universitare.
II: Cum se vede Elena DOBRE peste 5 ani?
ED: La pensie dar fără plictiseală ... am multe de recuperat în viața personală... cărți de citit,
călătorii, muzee, expoziții...poate și alte lucrări de scris....
II: Dar peste 10 ani:
ED: Este un arc de timp pe care vreau să mi-l imaginez senin și plin de înțelepciune, fără mari
regrete și fără așteptări nerealiste.
Am mulțumit profesoarei Elena DOBRE pentru amabilitatea cu care a răspuns întrebărilor mele .
Sunt sigur că eforturile profesoarei Elena DOBRE se vor vedea și acum, dar și peste ani, când generațiile de studenți cu care a lucrat la cursuri și la seminarii, vor merge în producție și vor aborda problemele concrete folosind metodele și tehnicile pe care profesoara lor le-a prezentat de la catedră sau le-a scris în cărțile pe care le-a publicat fără ostenire.
Sunt sigur că eforturile profesoarei Elena DOBRE se vor vedea și acum, dar și peste ani, când generațiile de studenți cu care a lucrat la cursuri și la seminarii, vor merge în producție și vor aborda problemele concrete folosind metodele și tehnicile pe care profesoara lor le-a prezentat de la catedră sau le-a scris în cărțile pe care le-a publicat fără ostenire.
(08 februarie 2023)
