Unele dintre marile uzine din orașele țării precum Eletroputere din Craiova și Tractorul din Brașov erau poziționate în zone destul de apropiate de centrele orașelor. După 1989 cu o sete demnă de alte cauze, privatizarea a dus la dispariția grămezilor de fiare așa cum definea Petre ROMAN industria noastră, iar locul uzinelor a fost luat de mall-uri și supermarketuri, spre durerea celor care au trebuit să-și schimbe meseriile, devenind bodyguarzi, vânzători, asistenți manageri, stivuitori, IT-iști, faianțari, zidari, comercianți, întreprinzători, emigranți, oricum cu totul altceva decât ceea ce ei au fost în vremurile de demult.
Nimeni nu regretă comunismul, numai că prin retehnologizare și prin schimbarea de proprietate, țara trebuia să rămână industrializată, cu producție de înaltă performană, căci mână de lucru calificată era și tradiție era și dorința de a munci era. A lipsit ceva esențial: voința de a merge mai departe altfel, dar cu o industrie modernă, cu investiții în infrastructură, cu legi clare, cu școli și mai ales cu dorința de a dezvolta capitalul românesc.
(13 aprilie 2018)
