Ofertele comercianților lacomi

Prin natura lor, comercianții urmăresc să obțin ă profituri, cât mai amri. Ei nu au mamă, nu au tată când este vorba de afacerea lor și de aceea niciodată nu trebuie să acceptăm așa-zisele lor oferte ca pe binefaceri pe care ei, comercianții le aruncă asupra noastră ca gesturi pline de dragoste față de aproapele lor. Nici pe departe, căci comercianții dacă ar vinde în pierdere și-ar semna dispariția din mediul de afaceri.

Cumperi un produs, primești unul gratis sau cumperi un produs, primește alte două gratis, sunt reclame cu care te îmbie unii comercianți, iar clienții naivi, chiar cred că s-a năpustit norocul peste ei.

Realitatea arată altceva. Fie că produsul are termen de expirare peste câteva zile sau produsul nu mai este la modă sau comerciantul vrea să scape de produsele de sezon, căci a aștepta până la anul, înseamnă a avea bani imobilizați.

Niciun  comerciant nu vinde sub prețul cu care el a achiziționat produsele, decât în situația în care per total și-a recuperat investiția, a obținut profit foarte mare și acum vrea să scape de produse, pentru a elibera depozitele de mărfuri greu vandabile sasu uzate moral.

În comerț nimic nu este gratis și este normal să fie așa, căci comerțul este o afacere și nimeni nu lucrează în pierdere decât dacă este prea fraier. În cazul în care magazinul intră în lichidare, comerciantul vrea să elibereze spațiul și vinde și cu 90% reducere, mai ales dacă este vorba de produse cu mărimi greu de găsit cumpărătorul.

(25 decembrie 2023) 

Christmas in July

 Fiind în criză de inspirație, comercianții de pretutindeni au găsit aiureala cu Christmas in July crezând că-i vor păcăli pe clienți cu faptul că le-ar oferi ceva.
Comerțul nu oferă nimic. Comercianții în general și comercianții români în special, nu au nicio aplecare spre client, în ideea de a-l satisface pe acesta cumva. Comercianții se gândesc doar cum:
- să maximizeze profitul lor,
- să-l păcălească pe cumpărător,
- vândă și gunoaiele de sub preș.

Asemeni Black Friday și Christmas in July s-au răsuflat, căci oamenii și-au dat seama că totul este făcut să fie păcăliți cumpărătorii. În aceste zile așa-zise speciale au scăzut dramatic prețurile și se vând:

- doar mărfurile proaste,

- produsele necăutate,

- ciurucurile.

Un comerț autentic nu are nevoie nici de Christmas in July și nici de nenumărate Black Friday, căci doar 26 noiembrie este vinerea neagră și comercianții adevărați fac ei ce fac și vând atunci lucruri bune, căci ei au ca obiectiv să scape de stocuri, nu de gunoaiele lor din depozite, ci de mărfurile lor, de toate mărfurile lor.

Christmas in July e o făcătură care s-a răsuflat căci lumea este în concediu și n-are chef să investească în prostii și în lucruri inutile sau în gunoaie.

(14 iulie 2021)

Produsele BIO

Dacă cineva dorește să fie considerat:

- naiv,

- risipitor,

- nesăbuit,

- extravagant,

trebuie să se laude în târg că atunci când face cumpărături alege numai produse BIO, precum,

- ouă BIO,

- roșii BIO,

- carne BIO,

- banane BIO,

- laăte BIO,

- orez BIO,

- cartofi BIO,

- fasole BIO,

- pește BIO,

adică de toate BIO și numai BIO. În mod obligatoriu, ca un produs să fie declarat BIO ar trebui:

- să fie produs în condiții declarate BIO,

- să se dea un certificat de producție BIO,

- să se verifice din timp în timp că sunt menținute condițiile de producție BIO.

Atât timp cât una din condiții nu este îndeplinită, clar că este vorba despre falsuri, iar comercianții din spațiul mioritic nu știu cum să-și bage mâinile mai adânc în buzunarele cetățenilor-clienți, fără să facă nimic. Să nu uităm că orice reducere de TVA nu s-a lăsat cu reducere de prețuri la produse și servicii, drept care nu cred că produsele BIO sunt bio, ci numai modificări de etichete ca să se îmbogățească unii.

(07 aprilie 2021)

Vinerea continuă

Eu știam că în America Black Friday este o singură zi de vineri ce urmează Thanksgiving Day care se celebrează în ultima zi de joi a lunii noiembrie. Comercianții noștri acoperindu-se de un ridicol pur:
- numesc Black Friday zilele vineri, sâmbătă și duminică;
- prelungesc Black Friday încă o săpătmână după;
- aduc reducei de prețuri minuscule;
- dau anunțuri false, ipocrite și de umplutură;
- nu-și schimbă reclamele și la Tv apar reclame pentru zile trecute;
- caută să-și înșele clienții cu orice chip.
Neseriozitatea lor este așa de mare încât nici nu mai sunt de luat în considerare. Dacă în vremurile de început ale lui  apăreau produse reduse cu 70% sau altele chiar reduse cu 80%. Acum multe reduceri sunt sub 5% și anunțate disproporționat ca fiind fulminante...
(28 noiembrie 2017)

Dezastre în magazin la Tg. Jiu

În Tg. Jiu apar dezastre la tot pasul în magazine, unde vânzătoarele:

- vorbesc tot timpul la telefon;

- vorbesc la telefon cu altcineva  chiar când au un dialog cu clientul;

- se întrerup între ele, suprapunându-se pentru a rezolva alți clienți;

- se fac că fac ceva, altceva de fapt, în timp ce clientul așteaptă degeaba.
Dezastre  în magazine generează disconfort pentru clienți. Nu mi-au trebuit două ore pentru a mi se întâmpla lucruri uricioase, care evidențiază lipsa de respect a vânzătorilor fașă de clienți. Adică, am văzut vânzători nesimțiți. În timp ce  cumpăram un produs și vânzătoarea vorbea cu mine despre plata pe card, o colegă a ei a înrerupt-o, i-a intrat pe computer, a rezolvat ceva. Nici nu și-a cerut scuze. La un alt magazin, ambele vânzătoare vorbeau la telefon și m-au tratat cu fundul. În altu, vânzătoare aranja niște bonuri și vreo 5 minute am așteptat degeaba. La un alt magazin, vânzătoarea vorbea la telefon și cu telefonul la ureche mi-a vorbit și mie în scârbă un pic.

Trebuie numai ca managerii acelor magazine să se preocupe mai mult în formarea vânzătoarelor pentru a fi exact ceea ce trebuie, ca în relația cu clienții să fie exact ceea ce aceștia așteaptă de la ele. Dezastrele trebuie să fie eliminate în târgu Jiu pentru că operele lui Constantin BRÂNCUȘI sunt perfecte și nu acceptă rabat de la nimic. Și tot ce am descris am constatat în magazinul Parâng, în două ore, nu mai mult. Să primești salariu pentru a vorbi la telefon, mi se pare chiar drumul spre faliment, spre orice altceva decât spre a reveni pe acolo. Este posibil ca toți să procedeze așa și atunci nu mai este de făcut nimic. Amin.

(14 iunie 2017)

TVA - bulă de oxigen

TVA înseamnă Taxa pe Valoarea Adăugată, adică un bir pe munca vie. Cine a inventat-o mare cap a mai avut din moment ce consilierii de pe la primării inventează tot felul de biruri de un de să aibă ei ce fura. Nici TVA nu are o soartă mai bună din moment ce banii colectați din această taxă ajung la buget și acesta este sac fără fund în mâinlie șmecherilor.
Când s-a pus problema ieșirii din criză, cresterea TVA la 24% a fost bula de oxigent pentru buget. Din unele s-ar strânge sau nu s-ar strânge biruri, dar lumea tot trebuie să bage la ramazan și să cumpere conbustibil să-și folosească autoturismele sau tirurile. Deci TVA este o sursă sigură. E frumos că problema returnării de TVA a fost este și mai ales va fi sursa gingașă de evaziune fiscală. Este cunoscută oblăduirea sub care se dorea o inginerie de 120 milioane de dolari de returnare TVA pentru niște motoare vechi ca dracul.
Acum, TVA a fost bulă de oxigen pentru comercianții hulpavi, care se schimonosesc în toate felurile în goana lor după profit cu orice chip. S-a redus TVA acum câteva luni cu câteva procente la toate produsele, dar la alimente scăderea de TVA a fost ff mare. Efectul în coșul cumpărătorului a fost zero barat. Așa s-a dorit să se întâmple, adică să câștige tot ăl bogat, că doară ban la ban trage și păduche la păduche, cum zice o vorbă veche den popor. Dacă se dorea, comercianții erau obligați să aibă baze de date cu produsele calculate la preț de TVA vechi și la pret de TVA nou. Fiind baze de adte publice, respectivii nu-și mai permiteau să facă pe niznaiu, că la un TVA redus de la 24% la 9% prețul să nu scadă măcar cu 1%...
Li s-a dat lor o gură de oxigen acum și o gură acum câțiva ani la creșterea TVA. Explicația este simplă dacă ne reamintim că peste 50 de miliarde de EURO este evaziune fiscală din alimente care se vindeau nu cu preț ce includea bineînțeles TVA de la 19% la 24% neplătit vreodată la stat că de aceea evaziune se cheamă. Acum evaziunea a scăzut la 49.999.999.999 lei și provine de la produse ce se vând cu TVA de 9%, restul de 11%+4% se duce unde s-a dus și până acum, adică nu la stat.
Clientul, adică plătitorul de detoate, rămâne cu ochii-n soare și cu banii dați. Despre calitatea a ceea ce cumpără altădată. TVA este o formă elevată de a-l jupui pe cumpărător, căci funcție de ce produse cumpără i se ia o pereche de piei sau este jupuit de mult mai multe perechi de piei dacă în categoria de lux intră produsele achiziționate. Nu întâmplător TVA este bulă de oxigen, pentru că eroul popular tot BULĂ se cheamă și au nenumărate asemănări.

(14 marti 2016)