Orice părinte își dorește să aibă un copil special. Toți copiii sunt frumoși. Toți copiii sunt deștepți. Toți copiii sunt adorabili. Dintre toți copiii numai câțiva sunt copii minune. Copilul minune face ceva remarcabil, care-l deosebește de toți ceilalți copii.
Unii copii cântă foarte frumos cu vocea.
Unii copii cântă la un instrument mai bine decât mari instrumentiști.
Unii copii desenează extraordinar.
Unii copii învață limbi străine instantaneu.
Unii copii memorează poeme lungi pe care le recită cu talent.
Unii copii fac calcule în minte pe care maturii nu sunt în stare să le realizeze.
Aceștia sunt copiii minune.
Noi trebuie să ne bucurăm când vedem un copil minune și să-i apreciem pentru ceea ce acești copii sunt. Chiar dacă părinții se străduiesc să facă din copiii lor copii minune, atunci când copiii nu dispun de calități remarcabile, ei apar doar ca niște copii care au încercat să facă ceva special, dar se vede că nu au ajuns la nivelul care să le dea statutul de copil minune.
Am văzut copii minune care rezolvă instantaneu cubul RUBIK. Am văzut copii care fac calcule în minte cu numere multe. Am văzut copii care știu capitalele statelor lumii. Am văzut copii care recunosc drapelele statelor lumii. Zilele trecute a câștigat concursul Românii au talent un puști de 7 ani, care a spus un monolog extrem de sugestiv.
Copiii minune sunt un dar de la Dumnezeu și ei nu trebuie analizați de maturi, mai ales de cei care nu au căderea morală s-o facă sau de către cei care nu au copii.
(15 mai 2023)
