Cum așa ceva?

Nu aveam 30 de ani când am auzit recitându-se la radio versuri din poezia Acuarela  de George TOPÂRCEANU și m-am mirat când am auzit finalul:
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână.. 
Abia acum când am ajuns la 78 de ani, îmi dau seama cât de multă dreptate avea poetul.

Prin 1997, când am vizitat Delphi și eu aveam 50 de ani, am văzut un domn în vârstă, susținut de două persoane de brațe, cum cu pași mici se deplasa de la un loc la celălalt al zonei, pentru a admira monumentele civilizației antice grecești. Am admirat dârzenia acelui om, dar mă întrebam în sinea mea, de ce nu optează pentru plimbări mai ușoare. Abia acum am înțeles că dorința omului de a cunoaște, de a vedea și de a admira locuri, nu are nicio legătură cu vârsta, cu starea lui, ci ea a rămas constantă ca la tinerețe și nu există ceva pe această lume care să o stăvilească.

Există și lucruri pentru care chiar nu am nicio explicație și mă gândesc la bărbații trecuți de mult de 70 de ani, care cred că sunt la fel de verzi ca la 35 de ani și se dau în spectacol mai rău decât puștii cărora abia le-a mijit mustăcioara, în aventuri zgomotoase, crezând că ei sunt subiectul, nu banii și averile lor.

(21 octombrie 2025)

1000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe MARIAN

Gheorghe MARIAN a fost profesor la Facultatea de Calculatoare de la Universitatea din Craiova. L-am cunoscut pe când coordonam de pe poziția de contractor proiectul EPROM din programul TEMPUS.

Când a venit în București, mi-a dat două cărți cu autograf scrise de el împreună cu colegi din Catedra de Calculatoare. Erau cărți de programare în limbaj de asamblare. La mine, dacă vrea cineva să dovedească dacă știe programare, trebuie să-mi arate că a scris programe în limbaj de asamblare sau că a promovat un examen la disciplina Programare în limbaje de  asamblare. Numai elitele știu să programeze în limbaje de asamblare, oricare ar fi acestea.

Profesorul Gheorghe MARIAN era un tip respectat printre colegii lui și colaborarea cu el mi-a dovedit că este un caracter ales. Nu vorbea mult, dar atunci când vorbea îl asculta lumea, căci spunea lucruri interesante. Pe toată durata colaborării noastre în proiectul EPROM, profesorul Gheorghe MARIAN a realizat tot ce avea de realizat și nu oricum, ci la termen și mai ales de calitate.

Îmi aduc aminte că după o întâlnire de lucru la Universitatea din Atena, gazdele ne-au propus să vizităm Dephi și acolo era un stadion cu o pistă de alergare. Nu știu de unde și până unde cineva a zis să facem niște alergări. Eu aveam antrenament, dar ceilalți nu aveau și am făcut niște alergări și am fost plăcut surprins să văd cum profesorul MARIAN s-a descurcat excelent, în timp ce niște tinerei nu prea și-au arătat că sunt în formă, pierzându-se pe traseu. Colaborarea noastră a continuat mulți ani după aceea, căci profesorul Gheorghe MARIAN a fost invitat să facă referate pentru câteva teze de doctorat pe care le-am coordonat eu și cu acest prilej am avut ocazia să văd o latură extrem de interesantă a sa, aceea de om care analizează cu mare atenție lucrările întocmite de tineri și care știe să aprecieze munca de calitate.



(07 februarie 2023)

O altă colecție: biletele de intrare din muzee

Intrarea la muzeele din diferite țări se face cu bilet de intrare. Cei ce gestionează chestiunea muzeelor au inițiative lăudabile, în sensul de a tipări bilete frumos ilustrate și aceasta duce la ideea de a le colecționa și de a face o colecție cu bilete de intrare în muzee. Prerzintă avantaj o astfel de colecție că:
- ne vom reaminti ce  muzee am vizitat,
- când am vizitat muzeul, dacă pe el e imprimată ziua, luna, anul și chiar ora.

(13 decembrie 2022)