Nici Dumnezeu nu apreciază fake-urile

După două seri la Constanța cu costume așa-zise populare, dar în realitate niște caricaturi, după două șușe penibile cu voci mici, fără dicție, fără antrenament de respirație, cu finaluri de cântec în hei și hop, Cel de Sus le-a arătat tuturor că nu este de acord cu siluirea valorilor tradiționale și aseară, le-a trimis niște ropote de ploaie, ca să-i învețe minte.

Mă uitam aseară la bieții cântăreți cum suportau ploaia și ei trebuiau să fie zâmbitori și pe deasupra să mai și cânte. Sărăcuții de ei nu au nicio vină. De vină sunt cei care îi îndrumă și mai ales televiziunile de doi bani, inclusiv TVR care îi promovează de-a valma.
Sper ca Iuliana TUDOR și gașca ei de ciolănari să fi învățat ceva și dacă nu acum, barem în trei sau cinci ani să le vină mintea la cap și să vadă ce e folclorul autentic, nu cântecele făcute în closete și în garaje, să dea dovadă de exigență în a filtravci și talente, căci dacă s-au aciuat tot felul de neaveniți la organismele de păstrare a tezaurului este o altă problemă. Trebuie dat cu măturoiul și pe acolo, căci nu se mai poate.

Suficiența nu are ce căuta în folclorul autentic românesc, cu atât mai puțin rima bani-dușmani.


(28 august 2026)

Limba de lemn din televiziuni

Televiziunile mioritice sunt bântuite de o mediocritate de excepție ca nivel, structură, profunzime, dinamică și extindere, căci în televiziuni s-au cuibărit indivizi fără cultură, inteligență, dorința de a munci și perseverența de autodepășire. Toate carențele din televiziuni apar nu prin imaginile prezentate, ci prin textele debitate, texte în care se vede clar că:
- vocabularul este extrem de restrâns,
- șabloanele sunt evidente și supărătoare,
- termenii sunt folosiți neadecvat,
- cacofoniile au devenit abundente,
- tonalitatea și accentele dezvăluie prostia,
- subiectele sunt purtate de colo-colo fără jenă,
- manipularea se face fără perdea.
În televiziuni totul este exclusivitate, deși nu este așa, la tot pasul apar catastrofe, echipajele intervin de urgență, ploaia lovește, banalitățile devin evenimente de excepție, frigul este năpraznic, accidentele devin carnagii, iar reporterii oferă, desigur, toate detaliile, deși nu spun nimic, pentru că nu au ce spune, din moment ce decidenții nu au decis nimic.

Comunismul a avut limba lui de lemn, dar aspectele erau tratate cu respect. Numai că repetitivitatea a generat și aprofundat limba de lemn, care limbă de lemn era suficient de curată și realizată în respect cu niște norme ale limbii române. Limba de lemn din televiziuni este rezultatul suficienței și imposturii, a lăcomiei și nemuncii, ceea ce a dus la un conglomerat supărător de construcții fără sens și fără noimă.


(26 iunie 2024)