1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Sorin ALEXANDRESCU

Sorin ALEXANDRESCU este un bărbat de 85 de ani.
Sorin ALEXANDRESCU este Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București promoția 1969.
Sorin ALEXANDRESCU a fugit din Ro în 1974.
Sorin ALEXANDRESCU s-a stabilit în Olanda unde a fost profesor la catedra de limba română a universității din Amsterdam.
Sorin ALEXANDRESCU nu are doctorat.
Sorin ALEXANDRESCU a publicat începând cu anul 1962 o serie de cărți care au scos în evidență aplecarea sa față de valori ale literaturii universale și aici enumer pe scriitorii DICKENS, FAULKNER, RORTY, ELIADE.
Potrivirea de nume a criticului literar Sorin ALEXANDRESCU cu Sorin ALEXANDRESCU, omul de televiziune, nu i-a fost favorabilă criticului, mai ales în anul 2013.
Criticul Sorin ALEXANDRESCU m-a dezamăgit că deși are operă vastă, nu a elaborat lucrarea de sinteză care să-l definească, așa cum George CĂLINESCU a scris lucrarea despre viața și opera lui Mihail EMINESCU. Sorin ALEXANDRESCU s-a ocupat de mai mulți scriitori, dar sunt dezamăgit că nu i-a apărut cartea despre care toată lumea să spună: e cartea lui Sorin ALEXANDRESCU și nimeni nu va fi în stare 100 de ani să-l egaleze ca valoare, conținut, profunzime și originalitate.

(22 august 2022)
 

Cultura din fuga calului

Mă uit la nefericiții din televiziuni care anunță ceva care ar stârni interesul, dar continuarea va fi după ce se epuizează calupul de publicitate. Gândirea primitivă a acestor indivizi vine din timpul când nu existau mai multe canale Tv și nu exista Internet. Acum există mai multe canale Tv și există Internet. Cel care fragmentează informația, chipurile că-mi stârnește mie curiozitatea, va sfârși prin aceea că eu voi schimba canalul și nici că voi mai reveni. Deci m-a pierdut de mușteriu.

Azi, mai mult ca oricând, cine dorește să fie luat în calcul trebuie să se gândească la faptul că nu am timp să stau după toate prostioarele pe care le debitează un nene sau o tanti sau să văd un film prost, când am 200 de canale Tv și o infinitate de opțiuni mișto pe Internet. Vreau ABBA, intru pe Youtube, dau căutare cu cuvântul cheie abba și-mi apar zeci și zeci de clipuri ale acestei formații. Nu a existat ceva care să mă intereseze și să nu găsesc atâtea variante cât să mă declar mai mult decât satisfăcut. Și în plus, acolo, nici nu sunt reclame.

Am apreciat inițiativa de la Mall Vitan de a pune la etajul întâi panouri cu detalii despre scriitori români care au abordat în opera lor tema tinereții. Sunt acolo multe panouri cu suficient de multe informații despre prozatori și poeți care au abordat această temă. Sunt și fotografii cu scriitorii respectivi. organizatorul expoziției este Muzeul Național al Literaturii Române. Sunt acolo prezentați Șerban CIOCULESCU, Mircea CĂRTĂRĂSCU, Panait ISTRATI, Alexandru VLAHUȚĂ, George BACOVIA,  Ion VINEA, Mircea ELIADE, Camil PETRESCU, Anton PANN, Ion MINULESCU, Alecu RUSSO, Gabriela TOMA, Iulia HAȘDEU, Vasile VOICULESCU, Gala GALACTION.

O persoană care trece prin Mall Vitan și se află la etajul întâi, are nevoie de doar 15 minute pentru a-și arunca o privire fugară asupra acelor panouri și a afla care au fost scriitorii români importanți, care au abordat subiectul tinereții. Dacă dispune de ceva mai mult timp, trece la nivelul următor și va aprofunda problematica, intrând în detalii. Materialul este structurat pe trei niveluri. Nivelul de suprafață, al identificării temei și scriitorilor. Nivelul al doilea al operei scriitorilor și nivelul al treilea al lecturării unor poezii sau fragmente din opera respectivilor autori.

Este cultura pe care fiecare om și-o face în fuga calului, căci fie nu dispunem de timp, fie avem altceva de făcut, fie nu suntem interesați să săpăm noi o anumită chestiune sau într-o anumită direcție, ci este mult mai lejer să primim un semifabricat, servit de cineva, să-l acceptăm și să ne informăm. Cultura din fuga calului este o realitate și cine nu o acceptă, are numai de pierdut. Am văzut pe cineva care era extrem de reticent în legătură cu drepturile de autor. dacă o operă este originală, fundamentală și absolut indispensabilă, justifică perseverența demersurilor asupra drepturilor de autor. Este o eroare ca la o lucrare de sinteză să se insite acum în secolul al XXI-lea asupra drepturilor de autor, căci cine este interesat de subiect va găsi 10.000 de lucrări cu acces liber pe tema lucrării prohibite și autorul care urlă după drepturile de autor va veni în genunchi implorând ca lucrarea lui să fie măcar citată. Când spun acestea, știu ce spun, căci m-am întâlnit cu o astfel de problemă și respectivul a fost trimis la plimbare. Un coleg răutăcios i-a identificat cele cam 70% de conținut de unde erau preluate fără citări.

(15 august 2022)

Maneaua patriotică

Azi 01 decembrie, anul de grație 2021, pe postul Tv Antena 1, la o ediție specială cu Răzvan și Dani, am ascultat două manele, de asemenea, speciale în interpretarea lui Costi IONIȚĂ, MINODORA, CREAM, Diana BUCȘA și JADOR. Versurile sunt bine construite, iar muzica este și ea o construcție solidă, așa cum me-a obișnuit Costi IONIȚĂ, care este un compozitor prolific și de talent.

Se vede că acest Costi IONIȚĂ este mai mult decât compozitor, el este și un excelent manager, căci știe să aleagă soliștii și să facă orchestrația, pentru ca muzica, versurile, vocile să sune foarte bine. Lansarea melodiei, această manea patriotică de ziua națională a României arată că deja vorbim de un marketing muzica-politic valoros.

Manelele patriotice sunt intitulate Mare e lumea și  România mea. Ele au mesaj direct și exprimă, asemeni tuturor cântecelor patriotice care au însoțit istoria noastră, sentimente profunde de iubire față de țară și popor, căci românu-i tare, România-i cel mai sfânt pământ, iar mândria de a fi român este fundamentală.

Sunt prezentate pe fundalul manelei România meafiguri emblematice ale poporului român precum EMINESCU, VUIA, BRÂNCUȘI, POENARU, PAULESCU, BOTEZATU, ELIADE, PANCULESCU, CANTACUZINO, PATZAICHIN, NĂSTASE, HALEP, COMĂNECI, CUZA, Mihai VITEAZU.

(01 decembrie 2021)