Când are loc o execuție, indiferent de context, există reguli care trebuie aplicate și respectate. Nu mă apuc eu acum să enumăr aici acele reguli, dar oricine dorește să le afle, caută prin regulamente și le găsește. Până și comuniștii, când și-au executat dușmanii cei mai aprigi, au respectat acele reguli. Legionarii în plutoanele morții nu au respectat nimic și așa i-au executat pe Nicolae IORGA, pe Armand CĂLINESCU și pe deținuții de la Jilava în noaptea dintre 26/27 noiembrie 1940. Așa cum povestește Ionel BOIERU prin presă, Dorin CÂRLAN este cel care a tras un singur glonte de mitralieră în 25 decembrie 1989 la Târgoviște, neavând mitraliera armată pe rafală, ca membru al plutonului de execuție nu a fost respectată nicio regulă, ci a fost executată o sentință și atât. Nu scriu aici despre Dorin CÂRLAN că a participat la împușcarea soților CEAUȘESCU în ziua de Crăciun, poporul român fiind peste 80% ortodox, ci pentru faptul că militar fiind, membru al unui pluton de execuție fiind, nu a respectat acele reguli specifice unei execuții prin împușcare, ca punere în aplicare a unei sentințe. Superiorii lui trebuiau să-l instruiască. Dacă n-au făcut-o înseamnă că armata avea niște șefi care nu prea erau instruiți despre ce și cum se procedează în situații de acest fel. Uneori mă întrebam dacă la acea execuție a fost prezent un preot, dacă a fost acolo un medic să constate decesul, dacă au fost întrebați condamnații în legătură cu legarea la ochi și multe altele. Prea mare grabă!
Este adevărat că din acel moment s-a încheiat o bucată de istorie, că se deschidea drumul unei noi perioade, asupra căreia nimeni nu avea o proiecție de cum va arăta și ce se va întâmpla cu un popor care-și dorea libertatea cu ardoare și care a crezut că fără CEAUȘESCU îi va fi cu mult mai bine. Din când în când se mai reia tema CEAUȘESCU, dar după aproape 30 de ani seamănă cu o ciorbă de burtă reîncălzită care nu mai are niciun gust ca lumea și trebuie aruncată la gunoi.
(10 august 2018)
