No excuses, țățică!

Se știe că Internetul a devenit ceva obișnuit. Nu mă apuc eu să fac istoria Internetului, dar trebuie să acceptăm cu ochii închiși că începând cu anul 2010 orice copil nou născut, înainte de a cere să se hrănească la sânul mămicii lui, cerea suav, insisten și bine țintit să aibă acces la Inernet pentru a fi la curent cu tot ce e mai nou în domeniul său de interes.

Dacă merg un pic mai departe, memoriile de masă de la un Tb în sus au devenit accesibile muritorilor de rând după 2005. Vorbesc toate acestea din punctul meu de vedere de on cu venituri de cerșetor din mediul academic dâmbovițean, unde un profesor universitar este vai steaua lui, ca salariu și nimeni nu se sinchisește să fie altfel deși Petre ROMAN, Radu VASILE și Emil CONSTANTINESCU au fost profesori universitari. Să revin, un HDD extern de 1 Tb era undeva la 100 USD prin 2005, ca  1 Tb SSD să ajungă în 2019 la 120 USD.

În acest context faptul că:

- procesul de digitizare este execrabil de lent,

- conținutul digital deja existent nu e bine gestionat,

- lipsesc arhive și biblioteci complete în online,

- toți văd doar profit, lene și nemuncă,

- lentoarea digitalizării este instalată,

arată că oamenii nu au înțeles nimic, tot așa cum nici invenția lui Johannes GUTTENBERG cu prima tipăritură din 23 februarie 1455 nu a fost înțeleasă corect, deci s-a bătut și se bate pasul pe loc. Mi-am dat seama de dezastrul legat de haosul din domeniul conținutului digital acum în pandemie, când omenirea a fost găsită în c-r-l gol, fără mai nimic care să o ajute să-și soluționeze problemele altfel de cât face to face, cu umilințele funcționarilor, cu modurile învechite ale pedagogilor și alte mari nenorociri care erau de evitat dacă oamenii ar fi avut mult mai mult creier decât au dovedit că nu au în 28 februarie 2020 când s-a declanșat pandemia.

Faptul că nu există o strategie globală privind digitizarea și ONU dezbate tot felul de aiureli de doi bani dovedește încă o dată că omenirea nu pune accent pe chestiuni esențiale, ci se pierde în mărunțișuri de tot râsul. Fiind eliminate barierele tehnologice:

- computerele deosebit de performante au costuri ridicole,

- scannerele cu randament foarte mare sunt accesibile,

- costul unor memorii de peste 1Tb este foarte bun,

- mâna de lucru pentru digitizare există și așteaptă,

derularea digitizării depinde doar de cei care dețin conținutul pe hârtie sau pe tot felul de suporți și care doar trebuie să înceapă munca și stocarea după chei flexibile de regăsire. Stadiul execrabil de primitiv la care se găsește digitizarea și mai ales conținutul digital azi, mp determină să spun: no excuses țățică!

(28 februarie 2021)

Ce explicație o fi existând?

Ce explicație o fi existând la diferențele prea mari de prețuri la produse identice la unii  față de prețurile pe care le vehiculează magazinele mioritice online.

 La emag în 21 iulie 2018  un FESKTOP HD extern SEAGATE  6Tb costă  679 lei adică 169,95USD.

La emag în 21 iulie 2018  un HDD extern SEAGATE BACAP 4Tb costă  519 lei adică 129,90 USD.

La emag în 21 iulie 2018  un HDD extern SEAGATE SLIM 2Tb costă  329 lei adică  87,35 USD.

Există comerț și comercianți, dar cei ce cumpără HDD nu sunt nici analfabeți și nici nu se preocupă de mulsul vacilor, adică știu suficient de multe. Cândva, am văzut la un magazin de electronice dintr-un mall un HDD de 2Tb la un preț amețitor fașă de ceea ce știam eu că se practică pe colo și pe colo. La un alt magazin de la outletul din Militari, vindea unul un memory stick de 512 Kb, nu am greșit, Kb nu Mb și nici Gb, ci Kb la vreo 210 lei când în banii aceia intra unul de  cel puțin 16 Gb la acea vreme. Ridicol, nu?

(21 iulie 2018)

Stocarea informației ți înțelegerea istoriei IT&C

Se spun foarte multe despre istorie, dar generațiile care vin nu prea sunt interesate de ceea ce a fost cândva, pentru că ele vor să trăiască intens prezentul lor. Trecutul este trecut și cel mult este dat uitării dacă nu cumva este trecut în cărți de istorie sau dacă nu sunt găzduite de muzee anumite obiecte pe care cei de demult le foloseau pentru a le fi și lor un pic mai bine.

Dintotdeauna stocarea informației a fost o problemă. În era calculatoarelor, stocarea informației s-a făcut pe:

- cartele perforate;

- bandă de hârtie;

- bandă magnetică;

- unități de discuri;

- dischete;

- CD-uri;

- HDD-uri externe;

- stick-uri.

Dintotdeauna s-a vorbit de capacitatea de stocare, măsurată ca număr de caractere, la un moment dat, număr de înregistrări, Kb, Mb, Gb și acum este la ordinea zilei Tb.

Pentru a avea o bună înțelegere a evoluției trebuie menționat că epoca pentru cartela perforată a fost undeva prin 1960, iar despre Tb se vorbește curent și accesibil ca preț la nivelul anului 2015. Se impune efectuarea comparabilității pentru a vedea ce înseamnă acest lucru.

Dacă se consideră o populație de 20.000.000 locuitori și se dorește efectuarea recensământului, fiind necesare pentru o persoană descrierea pe 400 de caractere, înseamnă că pentru întreaga populație trebuie memorate 8.000.000.000 caractere, adică opt miliarde de caractere, scris în cuvinte.

Pe o cartelă perforată încăpeau 80 de caractere. 

Pentru 20.000.000 locuitori trebuie 80.000.000 cartele perforate.

Cartelele perforate erau stocate în cutii, în care încăpeau 2.000 de astfel de cartele.

Dacă sunt puse în cutii, trebuie 40.000 cutii de cartele. Eu am văzut în 1977 când se perforau cartele la Directția Centrală de Statistică din Splaiul Unirii, existau camere îngtregi cu cutii de cartele, dar mai erau nenumărate cutii și în țară la DJS-uri.

Trecerea la suporți magnetici unde deja se lucrează cu Kb și un bait corespunde unei reprezentări de caractere ASCII.

1Kb este format din 1024 de vaiți.

Cele 8.000.000.000 de caractere pentru descrierea populației de 20 de milioane de locuitori, necesită un necesar de memorie NMKb exprimat în Kb dat de realția:

NMKb = [LCH/ 1024] +alfa unde alfa=1 dacă restul este nenul și alfa=0  în caz contrar.

Pentru cazul concret, NMKb = 7.812.500 Kb

Un Mb are la rândul său 1024Kb.

Necesarul de memorie exprimat in Mb, NMMb este dat de relația:

NMMb = [NMKB/ 1024] +alfa unde alfa=1 dacă restul este nenul și alfa=0  în caz contrar.

Pentru cazul concret, NMMb = 7.630 Mb.

Până pe la începutul anului 2000 se foloseau dischete de 1,44 Mb. Pentru a stoca datele recensământului pe dischete erau necesare un număr de dischete dat de relația:

NDSK =  [NMMB/ 1,44] +alfa unde alfa=1 dacă restul este nenul și alfa=0  în caz contrar.

Pentru a stoca pe dischete datele recensământului era nevoie de NDSC= 5.299 dischete, nici ele nefiind prea lesne de manipulat din cauza numarului și mai ales a ușurinței de a le încurca.
Câțiva ani mai târziu au venit pe piață CD-urile acronim de la Compact Disk, cele mai multe dintre ele având capacitate de 700Mb. Numărul de CD-uri necesare NCDN, pentru a stoca date a căror lungime este specificată în Mb, NMMB, dacă un CD are capacitatea CCD exprimată în Mb este dată de relația:

NCDN =  [NMMB/ CCD] +alfa unde alfa=1 dacă restul este nenul și alfa=0  în caz contrar.
Pentru stocarea datelor referitoare la recensământul celor 20 de milioane de oameni, date ce necesită NMMb = 7.630 Mb, sunt necesare  NCDN =  [7.630/ 700] +alfa = 11 CD-uri, ceea ce este destul de civilizat, pentru că ele se păstrează ușor într-o cutiuță mititică.
Revoluția a început cu apariția stick-urilor de memorie, MS - memory stick, iar azi, cine nu are un stick de 32Gb este deja o perosnă umilă. Cine nu are un calculator cu cel puțin 256Gb pe HDD nu are cum să zâmbească luminos spre public. Eu am un laptop cu un HDD de 1 Tb și deja îmi râd în nas destul de mulți.
Pornind de la ideia că 1 Gb are 1024Mb, lungimea zonei de memorie NMGb exprimată în Gb  necesară pentru a stoca date exprimate în Mb este dată de relația:
NMGb = [NMMB/ 1024] +alfa unde alfa=1 dacă restul este nenul și alfa=0  în caz contrar.
Pentru exemplul dat cu populația:
NMMb = [7.630 / 1024] +alfa = 8Gb
Un Memory Stik de 32Gb ușor, mic de pus breloc la niște chei va fi ocupat numai în proporție de 25%. Pe un HDD de 500 Gb acele date vor ocupa numai 1,6%.
Cine are curiozitatea să vadă cum stă treaba pe un HDD unde deja se lucrează cu Tb lucrurile nu sunt complicate, căci lungimea în Tb, NMTb a datelor se exprimă prin relația:
NMTb = [NMGB/ 1024] +alfa unde alfa=1 dacă restul este nenul și alfa=0  în caz contrar.
În cazul concret, gradul de ocupare a unui HDD de 1 Tb este dat de relația
GOTb = ([NMGb / 1024] +alfa )*100= (8 / 1024] +alfa )*100= 8%. Dacă populația globului are 5 miliarde de locuitori și ne vom propune să facem un recensământ al acesteia, calculele sunt simple. Populația globului este de 250 de ori mai mare decât populația la care am făcut referire, ceea ce ar necesita
NMGb = [(250*8)/ 1024] +alfa = 2Tb.
Un memory stick de 2Tb costă azi 02 februarie la eMag sub 450 lei. Acum nu mai este vorba de limitări ale capacității de stocare, ci doar de limitări la nivelul utilizatorilor care trebuie să știe ce să stocheze și la ce să folosească ceea ce au stocat. Oricum, nemaifiind limitări de stocare nu se mai justifică:
- ștergerea de fișiere cu cărți în edituri;
- suprascrierea pe câmpuri în baze de date;
- lipsa gestionării de versiuni de software;
- frecvențele prea mari dintre două salvări.
Acum nici limitări de stocare nu mai sunt, nici limitări de viteză nu prea mai sunt. Omul va trebui să-și dovedească creativitatea în a merge mai departe pentru a face din calculator ceea ce trebuie acesta să fie, adică o prelungire naturală a sa, așa cum ciocanul, cleștele, coasa și creionul sunt de mii sau sute de ani și nimeni nu s-a plictisit încă.
BYTE: 1byte=8 biți (se mai zice în loc de bytre, octet, se notează b sau o.
KILOBYTE: 1 kilobyte = 1024 bytes, se notează Kb.
MEGABITE: 1 megabyte = 1024 Kb, se notează Mb, 1Mb are 1.048.576 bytes.
GIGABYTE: 1 gigabyte = 1024 Mb =  1.048.576 Kb = 1.073.741.824 bytes.
TERABYTE: 1 terabute = 1024 Gb = 1.048.576 Mb = 1.073.741.824 Kb = 1.099.511.627.776bytes.
EXABITE: 1 exabyte = 1024 Tb
ZETABYTE: 1 Zb = 1024 Eb
YOTTABYTE: 1 Yb = 1024 Eb
BRONTOBYTE 1 Bb =1024 Yb
GEOPBYTE: 1 GPb = 1024 Bb.
Pentru acestea deocamdată nu am făcut calcule pentru că nu dispun eu de suport de stocare ce depășesc terabytes, nu de alta dar nici n-aș acea ce să fac cu așa ceva din moment de pe un HDD de 1 Tb am posibilitatea  87.382 de poze cu rezoluție de 12Mb pe poză, ceea ce ar însemna să tot pun de acum încolo 10 ani poze, poze și iar poze pe acel HDD imens.

(01 februarie 2017)