1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Radu PARASCHIVESCU

Azi 04 iulie 2022 am ieșit prin mahala și la DIVERTA, librăria cu vin, am achiziționat cartea Noi suntem Români. (nimeni ne este perfect) avându-l ca autor pe Radu PARASCHIVESCU. Cartea are 295 pagini, este apărută în Editura Humanitas, București 2022 și are ISBN 978-973-50-7419-7.

Prin târg se zicea că Radu PARASCHIVESCU este un scriitor care scrie la comandă, care are patroni care-i dau direcția și el înjură pe cine i se comandă s-o facă. Mi s-au părut incorecte aceste comentarii și i-am luat cărțile extrem de critice la adresa unor personaje, preponderent din stânga eșicherului politic. Au trecut aprope trei ani de când stânga nu mai conduce și dreapta a scos la înaintare figuri de-a dreptul legendare prin fracturile de logică de care au dat dovadă. 

Am crezut că Radu PARASCHIVESCU într-un volum din 2022 va face o adevărată frescă a ceea ce se întâmplă în spațiul nostru cel mioritic. Am trecut la citirea cu nesaț a cărții, dar spre marea mea surpriză, văd că Radu PARASCHIVESCU nu abordează deloc tema, plasându-mă în perioade nedefinite, dar tot de Veorica vorbind, deși Raluca și Monica o depășesc de departe.

Radu PARASCHIVESCU este prozatorul care îmi place, dar care m-a dezamăgit căci este selectiv, iar ipoteza din târg se verifică. Sunt sigur că editura unde-și publică el cărțile nu ar accepta niciodată, ca în vremurile comuniste în care erau subiecte tabu, despre care nimeni nu avea voie să scrie, să publice o carte scrisă de Radu PARASCHIVESCU în care acesta să treacă de linia roșie unde scrie cu litere de o șchioapă: PE AICI NU SE TRERCE. Vreau să fiu contrazis.

(04 iulie 2022)

Puterea cuvântului rostit

Cuvântul rostit are o importanță cu totul specială, fiind generatorul marilor emoții. El apare sub nenumărate forme din care sunt amintite:
- discursuri înflăcărate;
- vorbe spuse în contextul potrivit;
- versuri recitate emoționant;
- cântece mobilizatoare.
În ziua de  9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, ministrul nostru de externe, a spus: În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială.
La  Mărășești s-a spus în bătăliile din 1917: Pe aici nu se trece!
Versurile:
        Este Ștefan. Azi străbate
        Cel din urmă drum prin țară,        
         Dar pe unde trece-acuma,       
Cuvântul rostit are o importanță cu totul specială, fiind generatorul marilor emoții. El apare sub nenumărate forme din care sunt amintite:

- discursuri înflăcărate;
- vorbe spuse în contextul potrivit;
- versuri recitate emoționant;
- cântece mobilizatoare.
În ziua de  9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, ministrul nostru de externe, a spus: În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială.
La  Mărășești s-a spus în bătăliile din 1917: Pe aici nu se trece!
Versurile:
        Este Ștefan. Azi străbate
        Cel din urmă drum prin țară,
        Dar pe unde trece-acuma,
        În măreața zi de vară,

        Plânge dealul, plânge valea,
        Plâng pădurile bătrâne
       Și norodu-n hohot plânge:
      „Cui ne lași pe noi, stăpâne?"
sunt încărcate de emoție și cel ce le rostește cu simțire are adrul de a-l face pe auditor sa simtă măreția istoriei acestui pământ.
Cântecul  Noi suntem români în interpretarea lui Furdui Iancu înseamnă extraordinar de mult pentru întreaga suflare a acestor meleaguri și de aceea spectatorii cântă îm preună cu artistul:
           Hai, români, lumea ne vede,
           România-n noi se-ncrede
           Că de-acum românu-n lume
           Va fi vrednic de-al său nume
            Noi suntem români
           Noi suntem români
           Noi suntem aici

           În veci stăpâni.
Așa cum nu se fac parodii după poeziile lui Mihail Eminescu din respect pentru geniul acestuia, tot așa a fost absolut descalificant gestul nefericitei blonde care a zis spre sfârșit de octombrie 2009 după ce a fost cântată și ultima strofă a superbului cântec în interpretarea lui Gheorghe Turda: Aşa este, noi suntem urmaşii lui Traian, ai lui Traian Băsescu. 
Nu i-ar fi rușine! Cum adică, mă trag eu din așa ceva? Încă mă mai respect.
(18 februarie 2016)