Notele premierilor post-decembriști

De la Revoluția din Decembrie 1989 și până în zilele noastre, s-au perindat la Palatul Victoria multe personaje, unele dintre ele pentru perioade mai lungi, altele pentru perioade mai scurte și merită să primească fiecare note, după ceea ce au făcut, mai bine sau mai prost, dar și pentru ceea ce nu au făcut.

Petre ROMAN are nota 3(trei) că profesor universitar fiind, nu a făcut nimic pentru profesori.

Theodor STOLOJAN are nota 2(doi) că a confiscat valuta românilor.

Nicolae VĂCĂROIU are nota 9(nouă) că a construit centura de sud către Bascov a autostrăzii A1.

Victor CIORBEA are nota 4(patru) pentru tot parcursul lui jalnic de doctorand peren.

Radu VASILE are nota 3(trei) că profesor universitar fiind s-a mirat că avea un salariu in ASE prea mic.

Mugur ISĂRESCU are nota 5(cinci) că nu a făcut nimic spectaculos, ci a fost element de decor.

Călin POPESCU TĂRICEANU are nota 9(nouă) că i-a ținut piept lui Traian BĂSESCU.
Emil BOC are nota 2(doi) pentru că el credea în trei alternative și era slugarnic cu Taian BĂSESCU

Mihai Răzvan UNGUREANU are nota 7(patru) că i-a pus pe bețivanii dintr-un să dea zăpada.

Victor PONTA are nota 4(patru) că n-a mințit credibil în legătură cu autostrada Comarnic-Brașov.

Dacian CIOLOȘ are nota 6(șase) că stătea la stopuri pe stradă în loc să se ocupe de treburi serioase.

Sorin GRINDEANU are nota 2(doi) că s-a baricadat în clădirea din Piața Victoriei.

Mihai TUDOSE are nota 2(doi) că e miștocar, dar și că nu s-a întâlnit cu premierul Japoniei.

Viorica DĂNCILĂ are nota 10(zece) de pe poziția ei de femeie i-a ținut piept lui Klaus IOHANNIS.

Ludovic ORBAN are nota 1(unu) căci în pandemie chefuia  și eu stăteam sechestrat în casă.

Florin CÎȚU are nota 2(doi) că a împrumutat bani fără să dea explicații.

Nicolae CIUCĂ are nota 7( șapte) că a stat în banca lui și a fost un executant cumițel.

Marcel CIOLACU are nota 3(trei) că m-a mințit că-mi indexează pensia și n-a făcut-o.

Ilie BOLOJAN are nota 5(cinci) că a început redresarea cu creșterea TVA și tăierea pensiilor.

Așa cum stau lucrurile, premierii noștri nu sunt nici mai buni și nici mai răi decât suntem noi, căci nici noi nu suntem numai genii, ci suntem unii mai bunicei, dar grosul dintre noi suntem, vai teaua noastră, exact cum sunt și premierii care nu au luat note de trecere, căci unde nu e, nici Dumnezeu nu cere și nu este vina lor că le cerem prea multe, dacă ei nu sunt în stare de mai mult, ci de vină este natura că i-a făcut săraci în raport cu calitățile pe care trebuie să le aibă niște premieri care să rămână în istoria neamului românesc.



(28 august 2025)

Îl vedeți pe Klaus IOHANNIS premier al României după alegerile prezidențiale?

Petre ROMAN avea  44 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Theodor STOLOJAN avea  48 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Nicolae VĂCĂROIU avea  49 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Victor CIORBEA avea  42 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Radu VASILE avea  56 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Mugur ISĂRESCU avea  50 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Adrian NĂSTASE avea  50 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Călin POPESCU TĂRICEANU avea  52 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Emil BOC avea  42 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Victor PONTA avea  40 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Dacian CIOLOȘ avea  46 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Sorin GRINDEANU avea  43 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Mihai TUDOSE avea  50 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Viorica DĂNCILĂ avea  55 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Ludovic ORBAN avea  57 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Florin CÎȚU avea  48 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Nicolae CIUCĂ avea  57 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Marcel CIOLACU avea  56 de ani când a deveni prim-ministru al României
Klaus IOHANNIS ar avea  65 de ani când ar deveni prim-ministru al României, așa cum sunt vehiculate scenarii în societatea românească și ar fi cel mai în vârstă premier la preluarea mandatului. În plus, ar fi primul caz în care de pe prima poziție în ierarhia statului, o persoană ar trece pe poziția a IV-a. Dacă analizăm viața președintelui Klaus IOHANNIS, tot timpul a mers spre o poziție superioară. De la poziția de profesor de școală generală, Klaus IOHANNIS a devenit profesor de liceu, apoi inspector general, apoi primar al Sibiului și după aceea a fost votat în anul 2014 devenind președinte al României, prima poziție în stat. Dacă analizăm faptul că președintele Klaus IOHANNIS a dorit să fie secretar general NATO sau a dorit să ocupe o funcție de top din conducerea UE, poziția de prim-ministru vine în contradicție cu tot ceea ce-l definește pe președintele Klaus IOHANNIS, ceea ce mă îndreptățește să consider că ocuparea de către acesta a poziției de prim-ministru începând cu anul 2025 este doar un scenariu și atât.

Chiar dacă ar fi vorba doar de o rocadă, căci cel numit ca prim-ministru și aici mă refer la Nicolae CIUCĂ, devine președinte, poziția de prim-ministru, al IV-lea om în stat,  nu este deloc comodă, când cu câteva luni în urmă Klaus IOHANNIS, a ocupat prima poziție în stat. Numai prin universități se întâlnesc situații în care prorectori devin decani, când decani devin prodecani, dar eu nu cunosc nicio situație în care un rector a devenit prorector sau decan. Sunt situații care devin imposibile datorită statutului precedent al celui care acceptă un fel de retrogradare, căci așa stau lucrurile când șeful devine subaltern.

(15 iulie 2024)

Valori false

Este o valoare studentul repetent care devine șef de partid?

Este o valoare acela care a dat admitere la facultate de mai multe ori și nu a reușit?

Este o valoare acela care a reușit în carieră prin pilele și prin relațiile familiei?
Este o valoare absolventul unei facultăți neclasificate care devine șef mare?

Este o valoare acela care nu are o meserie din care să-și câștige existența?

Este o valoare acela care iese în evidență doar prin scandaluri?
Este o valoare cineva care termină o facultate dar profesează în cu totul alt domeniu?
Este o valoare persoana care a făcut u doctorat fără a folosi în practică nivelul de calificare obținut?
Este o valoare sportivul aflat pe ultimul loc într-o competiție cu caracter local?
Este o valoare cel care își pune în CV o carte pe care n-a scris-o?
Este o valoare cel care a fost manager de proiect și proiectele nu sunt de succes?
Este o valoare persoana care a făcut pușcărie pentru acte de corupție?
Desigur, respectivele persoane nu sunt valori, deci nu sunt modele de urmat, deși faptul că apar în prim plan și se vorbește de ele crează premise de a deruta lumea și de a fi considerate exemple, căci se vede că unii au răzbit în viață și fără muncă și fără a intra în competiții, doar trecând prin școală ca gâsca prin apă, adică fără a se lipi nimic de ei.  Uneori, astfel de persoane apar ca fiind persoane de succes, până în clipa în care ceva se întâmplă și cade cortina, apărând adevărata înfățișare a personajului, adică lipsa de performanță, cabotinismul, arivismul, lăcomia, ineficiența, superficialitatea, răutatea, care se dovedesc a fi caracteristicile de bază ale personajelor care s-au cățărat pe socluri destul de înalte, dar pe care viața le-a rostogolit de acolo în vârtejurile ce apar din când în când, când lumea are nevoie de valori autentice.

(18 august 2022)

1000- de oameni care m-au dezamăgit: Gabriel BIRIȘ

 Am crezult ceva timp că Gabriel BIRIȘ, finanțistul Gabriel BIRIȘ este fiul lui Veta BIRIȘ. Nu m-am interesat să văd dacă greșesc sau nu, dar Veta BIRIȘ nu merită să aibă un astfel de fiu.
Gabriel BIRIȘ m-a dezamăgit că face pe finanțistul, fără a dovedi prin fapte că este un meseriaș.
Gabriel BIRIȘ s-a bălăcit prin tot felul de măsuri care nu au dus decât la enervarea șefilor lui politici.
Gabriel BIRIȘ face pe liberalul, dar ia măsuri cu tentă feudală, nu comuniste.
Gabriel BIRIȘ are gura mare când nu mai este pe o funcție vizibilă.
Gabriel BIRIȘ este un primitiv, prin modul cum vrea să dea el soluții de pe margine.
Gabriel BIRIȘ are o părere despre el ca specialist ieșită din comun, dar bazată pe nimic.
Gabriel BIRIȘ este finanțistul pe care când îl văd la tv schimb canalul.
Gabriel BIRIȘ nu s-a remarcat prin nimic care să ducă la creștere economică.
În acest context, Gabriel BIRIȘ este una dintre dezamăgirile mele provenite din rândul finanțiștilor de Ev Mediu. Primul este Theodor STOLOJAN, încruntatul Theodor STOLOJAN, al doilea este Florin CÎȚU, acel Florin CÎȚU care are nevoie de translator din limba română vorbită de el în limba română înțeleasă de 99% din populație și pe locul al treilea este acest Gabriel BIRIȘ, omul care nu spune nimic inteligent.

(24 iunie 2022)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Theodor STOLOJAN

Nu am dat doi bani pe spusele lui Vadim TUDOR care zicea că Theodor STOLOJAN s-a internat la spitalul de glumeți ca să nu-l împuște CEAUȘESCU, pentru că Vadim zicea vrute și nevrute.
Totuși, Theodor STOLOJAN m-a dezamăgit rău de tot când:
- a confiscat valuta românilor, eu neavând valută,
- s jucat în scena penibilă cu dragă STOLO,
- a promis că va fi premier și a fost BOC,
- a vorbit despre pensiile românilor, el având o pensie nesimțit de mare,
- când a făcut evaluări, asupra nivelului de trai, neavând nicio cădere,
- era plătit să dea soluții, nu să spună că nu se poate.
Aparițiile lui Theodor STOLOJAN la televizor:
- sunt de toată jena,
- au conținut predictibil,
- arată că e un om rău,
- îi dezvăluie limitele.
Theodor STOLOJAN este un personaj sinistru al acestei țări, un traseist, un individ care merită tot disprețul, pentru că din eroul meu, a devenit un fel de terchea-berchea, de luat la șuturi și scos de pe scena politicii, căci nu merită nici să ducă tava în acest spectacol grotesc care se joacă de 32 de ani pe o scenă șubredă, improvizată, devoratoare de bani și imposibil de gestionat.

(17 iunie 2022)

Călin GEORGESCU, propunerea de premier susținută de AUR

Pentru mine, când apare cineva, asemeni unui cântec din perioada stalinistă a folclorului scremut, mă duc la gospodărie ca să-i văd graficul. Să mă explic. În cântec era vorba de o fată de măritat care aștepta pețitorii. Au venit tot felul de tineri, care doreau să știe ce zestre are. Numai unul, venit tocmai de la București, s-a dus la gospodăria agricolă de producție ca să-i vadă graficul, adică să vadă cât de vrednică este fata de măritat. Cântecul conchide cam așa:
Când văzui atâta minte la flăcăul cel frumos,
Mi-a părut așa de-odată mai frumos ca Făt-Frumos.
Desigur, fata l-a ales pe respectivul. Cântecul este din folclorul nou moldovenesc. Acum nu mă întreb eu cât de idiot a fost tânărul acela să lase bulevardele bucureștene pentru noroaiele unei comune din Moldova, cât să lase un servici cât de cât curat și să meargă să facă norme la CAP, pentru a ajunge ca la bătrânețe să ia o pensie de tot c-c-tul.
Dar să trecem peste toate acestea.
Am văzut cum AUR a scos la înaintare pentru funcția de premier pe Călin GEORGESCU. Nu plec de la idei fixe, deci am căutat să văd cine este Călin GEORGESCU și pornind de la șablonul pe care mi l-am creat în mintea mea de cum ar trebui să fie un premier, am vrut să văd dacă Călin GEORGESCU intră în tiparele mele. Vă mai amintiți că la concursuri de frumusețe este decupat un contur după celebra statuie Venus din Milo și cine se potrivește perfect are șanse să devină Miss, cine nu trece prin acel contur sau cine trece și rămâne spațiu, nu trece. În filmul Mondo cane din 1962 era o secvență cu un astfel de concurs. Tot așa fac și eu. la mine premierul, trebuie să treacă nu printr-un contur, ci de o matrice unde am pus niște criterii pe care le enumer aici și acum. Trece, OK, nu trece, bye, bye, mister!
Primul criteriu, să fi fost un elev și un student silitor. Nu trebuie să fi fost premiantul premianților, dar cu medii generale de peste 7,80 trebuie să fi încheiat anii de școală. Nu e așa, bye, bye și un praz verde.
Al doilea criteriu, să fie absolventul unei facultăți serioase. O facultate este serioasă dacă peste 40% din absolvenți lucrează în profesia în care s-au specializat pe băncile facultății. Să nu-mi spună mie că o facultate care-i formează pe tineri să numere de la 1 la zece și tinerii în proporție de 90% în viața de toate zilele joacă țurca, este o facultate serioasă. Dacă cel analizat nu a terminat o facultate serioasă, bye, bye.
Al treilea criteriu, ca un nene sau o tanti să acceadă la fotoliul de premier, este acela ca în meseria în care s-a format să fie strălucitor. Înseamnă că dacă este chirurg, să fie unul de succes, renumit, care să lucreze cel puțin 15 la căpătâiul bolnavilor. dacă este contabil să facă la greu contabilitate tot 15 ani și tot poporul să-l recunoască pentru câtă meserie știe. dacă e inginer mecanic, să facă inginerie mecanică și cei din jur să scoată pălăria la cât de mult se pricepe să facă, nu să dea din gură. Dacă nu e așa, bye, bye, bre.
Al patrulea criteriu pe care mi l-am impus este acela al prezenței în Internet, cu realizări, cu cărți, cu brevete, cu articole, cu participări la conferințe de specialitate, cu interviuri. Vreau o prezență în online cu treburi serioase, nu cu vorbe, nu cu laude ale altora, cu cu fapte concrete. Dacă nu, bye, bye, bye.
Al cincilea criteriu este acela al pornirii de la simplu, la complex. Un manager de proiect nu trebuie să se apuce de un proiect extraordinar de complex. El începe activitatea de manager cu proiecte mai simple, dovedește că le finalizează cu succes, după care treptat-treptat trece la proiecte cu complexitate mai mare. Nu ai cum să fi premier să conduci o țară, dacă nu ai condus o echipă de 5 inși, apoi o secție cu 50 de inși și apoi o întreprindere cu 500 de muncitori. Nu ai cum să scrii o carte de 600 de pagini dacă nu ai început cu un articol de 5 pagini, nu ai continuat cu o sinteză de 30 de pagini, apoi cu o carte de 250 de pagini și abia după aceea treci la scrierea unei cărți de 600 de pagini.
Eu mai am încă trei criterii fundamentale, dar nu le scriu aici, pentru că nu dau consultanță gratis. 
Am luat de pe Internet date despre Călin GEORGESCU, propunerea AUR de premier și l-am trecut pe Călin GEORGESCU prin criteriile mele, lucru pe care și cititorul curios are posibilitatea s-o facă și va avea exact același rezultat pe care l-am avut și eu.
Călin GEORGESCU este născut în 26 martie 1962, deci în curând va avea 60 de ani.
Călin GEORGESCU a terminat Colegiu la Institutul de Agronomie în 1986, la 24 de ani. Colegiul avea 3 ani și el și-a completat studiile pentru a fi absolvent de facultate de 5 ani pentru a face doctorat.
Călin GEORGESCU a susținut teza de doctorat în 1999 la vârsta de 37 de ani.
Călin GEORGESCU a lucrat 17 ani în Sistemul națiunilor Unite în domeniul conservării mediului.
Călin GEORGESCU a elaborat o strategie de dezvoltare durabilă a României în 2008.
Călin GEORGESCU a lucrat în ministerul mediului și în ministerul de externe pe funcții importante.
Călin GEORGESCU a scris cartea Diversificarea pur și simplu.
Călin GEORGESCU este coautor al cărții Nu hrăni cancerul!
Călin GEORGESCU a fost propunerea AUR pentru poziția de premier al României ori de câte ori președintele Klaus IOHANNIS a chemat partidele la consultări pentru a primi propuneri de premieri care au capacitatea de a coagula majorități în parlament, astfel încât guvernul să treacă de votul deputaților și senatorilor după ce-și face cunoscut programul de guvernare, pentru a fi învestit.
Puneți pe un tabel cu două coloane criteriile date de mine, la care adăugați voi câte criterii vreți. Dacă este îndeplinit un criteriu de către Călin GEORGESCU puneți în coloana a doua cifra 1, dacă nu este îndeplinit criteriul, puneți cifra 0. În final, adunați cifrele de pe coloane și împărțiți suma la numărul de criterii. Dacă rezultatul este mai mare ca 0,78 considerați-l potențial premier pe Călin GEORGESCU, dacă nu, nu. 



(02 ianuarie 2022)

Liberalii trag de timp

 Liberalii, câți au mari rămas dintre ei, după plecarea grupului lui Ludovic ORBAN, rămași undeva la sub 120 de parlamentari, trag de timp în negocieri venind cu idei care mai de care mai crețe.

Ei definesc mandatul de negociere pe bucățele și prelungesc mandatul saul îl flexibilizează prin decizii votate la ei în organul colectiv de conducere, care se întrunește destul de greoi.

Ei zic că acționează democratic, dar ca toți liberalii din istoria lor de peste 150 de ani știu arta tragerii de timp și stăpânesc toate tertipurile pământului în a tărăgăna lucrurile să tragă spuza pe turta lor, deși se vede cu ochiul liber că nu stăpânesc arta negocierii.

Tragerea de timp este exact ceea ce liberalii știu să facă. În raport cu cei de la USR care au fost grăbiți, gata să rezolve, așa cum au știut ei, dar să rezolve, problemele, liberalii cred că timpul le rezolvă pe toate și numai când cuțitul le ajunge la os, iau și ei o decizie, de regulă, o decizie mediocră și aruncă țara în haos, exact așa cum fac și acum, când de 43 de zile se câcâie cu formarea unui guvern, eșuând de fiecare dată, prin modul îngrămădit de a se organiza și prin deciziile cu jumătate de măsură pe care le eiau. Flexibilizarea mandatului a venit prea târziu pentru Nicolae CIUCĂ. Acum flexibilizează jumătate cu jumătate de pas, trăgând de timp în modul cel mai penibil.

Liberalii doar crează senzația de jocuri politice inteligente, crezând că sunt vioara a I-a, dar au pierdut de mult timp această poziție, căci fostul lor președinte și-a luat catrafusele și a plecat, așa cum stă bine oricărui liberal care se respectă pe el și respectă și istoria liberalismului care s-a făcut țăndări de-a lungul ultimilor 32 de ani de nenumărate ori și PDL, ALDE, PNL-at sunt doar câteva exemple.

(17 noiembrie 2021)

365 împotriva României: Theodor STOLOJAN cel de la care aveam mari așteptări

În 1990, Theodor STOLOJAN era un bărbat de 47 de ani, în puterea cuvântului, cum se zice. El era cunoscut ca un finanțist redutabil, pe care politicienii superficiali nu-l agreau pentru rigoarea sa în a lucra cu cifre, lucru care nu a plăcut mincinoșilor și lăudăroșilor.

Linia sa politică nu a fost clară, oscilând, dar ducându-se spre o dreaptă românească, originală și nedefinită. Oricum, el a fost premier și aici nu vreau să reamintesc despre confiscarea valutei de la populație, care orice s-ar zice, numai măsură liberală nu este. Nici despre episodul cu dragă STOLO nu vreau să scriu prea multe. Despre faptul că a promis că va fi premier cadă PDL va ieși victorios și după aceea a dispărut, lăsându-i pârtie deschisă lui Emil BOC, nu vreau să spun mai nimic. Nici despre cum ținea microfonul pe o scenă într-o campanie electorală și făcea promisiuni deșănțate românilor că va curge lapte și miere, dacă...

Theodor STOLOJAN în mintea mea este un om capabil, dar trăiește niște spaime inexplicabile, care-l fac să joace exact cum i se cântă. CVT zicea ceva de un dosar compromițător, dar acela fabula. Este o chestie de temperament și de implicare. Acum Theodor STOLOJAN este europarlamentar pe bani buni și un om la 75 de ani nici nu trebuie să-și dorească mai mult, mai ales că nimic din ceeaq ce a făcut nu i-a știrbit din aura de om cu picioarele pe pământ, realist și cu vorbă bolovănoasă.

(12 septembrie 2018)

365 împotriva României: Theodor STOLOJAN și minciunile frumoase

Despre Theodor STOLOJAN aveam o impresie excelentă căci fostul meu conducător de doctorat pe care eu îl respectam foarte mult mi-a vorbit despre el în termeni extrem de elogioși. Ceva mai târziu, chiar fostul meu șef de doctorat se mira de cum se transformase Theodor STOLOJAN cu timpul.

Despre finanțiști credeam că sunt oamenii cifrelor reci, seci și incolore, căci ei nu știu nici să umfle realitatea și nici să mintă, căci cine lucrează cu fifre dacă o ia pe această pantă, se va afunda iremediabil în mocirlă, fără ca o mie de ape să-l mai spele.

Când a fost premier, Theodor STOLOJAN m-a șocat că el militantul pentru capitalismul pur, s-a trezit confiscând valuta poluației, făcând o a doua naționalizare majoră de dup 1948.

Episodul cu dargă STOLO nu mai trebuie discutat, căci este apoteoza a ceea ce înseamnă teatru ieftin, a doua scenă după scena ochelarilor a lui Emil CONSTANTINESCU la confruntarea dinturul al doilea cu Ion ILIESCU. Ambele scene au fost de succes, deși regizorii și actorii au fost alții.

Nu vreau să zic nimic despre chipul lui Theodor STOLOJAN care trona pe poziția de premier dacă PDL va învinge în alegeri, drept care Emil BOC a devenit premier. Se dovedea fără drept de apel că Theodor STOLOJAN avea doar rolul de a ieși în față, de a da credibilitate și de a se retrage să lase locul celor care trebuiau să fie trepădușii marelul lor stăpân.

N-am să-l uit pe Theodor STOLOJAN care pe o scenă prevestea un viitor roz-bombon, cu niște salarii astronomice și pensii și mai și. L-am detestat pe acel pamfletar care spunea că deține dosarul de la glumeții din Sinaia al lui Theodor STOLOJAN, ceea ce mi se părea aberant, căci o asemena ștampilă aplicată aiurea unui om este mai mult decât o glumă oribilă este ceva de condamnat. Acum ca europarlamentar, Theodor STOLOJAN nu s-a remarcat nici măcar în emisiunile televizate. Tot e bine că Theodor STOLOJAN nu s-a amestecat cu gloata celor care fac valuri împotriva țării. El a făcut rău prin minciuni și prin faptul că nu s-a impicat și s-a retras de fiecare dată.

(19 iulie 2018)

Mihai TUDOSE, al douăzeci și unulea prim-ministru postdecembrist

Cine-l auzea vorbint pe Mihai TUDOSE, credea că peste cinci minute va îmbrăca salopeta, va încălța cizmele de cauciuc și-și va pune cascheta să meargă la echipa lui de drumari, să continue să toarne asfaltul pe ultimii metri ai autostrăzii Bucureși-Btașov via Comarnic, întrucât mâine premierul va veni să taie pamblica, vorma ăluia de la Educație.

În realitate, Mihai TUDOSE, al douăzeci și unelea prim-ministru postdecembrist, avea agenda lui și aparițiile lui la Tv erau doar de fațadă, doar de abureală. Nici nu avea cum să fie altfel din moment ce făcuse oarece studii pe la Bălți și scrisese o carte prefațată de.

Că și guvernul lui a zburat, nu mai era ceva neobișnuit. Ziceau bârfitorii că el avea dublă comandă. Eu nu cred. Cred doar că Mihai TUDOSE, al douăzeci și unelea prim-ministru postdecembrist, atât era în stare să facă. Și degeaba ceri cuiva să facă mai mult decât el este în stare să facă. Și mie mi se cer niște chestii și este omenește să nu fiu în stare să le fac. Eu zic din prima că nu sunt în stare. Sunt inși care spun că fac, că dreg, dar în realitate, limitele lor îi determină să nu facă și să nu dreagă. Așa a fost și cu încruntatul și gravul Mihai TUDOSE, al douăzeci și unelea prim-ministru postdecembrist. Bine c-a plecat și ne-a lăsat în pace, în durerea noastră sau mai exact, a plecat și m-a lăsat în durerea mea de pensionar, care însă nu stă la mila acestui nefericit sau a altora de teapa lui, care joacă tontoroiu și țara nu progresează.

(22 iunie 2018)

Sorin GRINDEANU, al douăzecelea prim-ministru postdecembrist

Sorin GRINDEANU, al douăzecelea prim-ministru postdecembrist a avut din partea mea mari așteptări. S-a comportat ca un școlar ținut de bunici de mână tot timpul. La sfârșit a avut o ieșire nasoală, neștiind până unde să întindă coarda. Credeam că bănățenii nu ling unde scuipă. Nu e așa. Pacea cu Liviu DRAGNEA îmi arată că m-am înșelat, vai de capul meu. Despre acest guvern nu zic că a făcut mare brânză. Nici nu a avut timp și nici nu a fost în stare să alerge că avea plumb în picere.

(22 iunie 2018)

Dacian CIOLOȘ, al nouăsprezecelea prim-ministru postdecembrist

Despre Dacian CIOLOȘ, am scris mai multe articole. El este al nouăsprezecelea prim-ministru postdecembrist agreat de prezidentul Klaus IOHANNIS, care în sfârșit, începând cu 17 noiembrie 2015 avea guvernul lui, atât de mult dorit. Dacă Dacian CIOLOȘ ar fi avut rezultate precum:

- returnarea banilor furați în 2010,

- construirea de autostrăzi,

- creșterea nivelului de trai,

- dublarea salariului minim,

- intrarea în zona euro,

- însănătoșirea reală a justiției,

- atragerea fondurilor europene,

aș fi zis că acesta este omul providențial, deși se zice că ardelenii sunt ei mai înceți, dar sunt foarte temeinici.

Nu a fost așa, drept dovadă au stat rezultatele zdrobitoare de la alegeri care au măturat guvernul Dacian CIOLOȘ și au spulberat pe termen lung speranțele prezidentului de a avea guvernul lui. Guvernul Dacian CIOLOȘ a demarat prost, dacă-mi aduc aminte prestația catastrofală a une doamne sau prin propunerea unui manechin la sănătate. Despre eficiența miniștrilor săi nu am cuvinte speciale dacă iau în calcul tărășenia cu sculptura sau cu scandalul de la ONB, dar și cu nivelul fondurilor UE. Îl curtau Dacian CIOLOȘ atât PNL cât și USR, dar el nu a găsit normală apropierea de ei, căci planul lui Dacian CIOLOȘ este pe termen lung, referitor la anul 2019. Ardeleanul, tot ardelean. Admirație!

(22 iunie 2018)

Sorin CÂMPEANU, al optsprezecelea prim-ministru postdecembrist

Sorin CÂMPEANU a fost premier între  5-17 noiembrie 2015, timp în care omuln-are timp măcar sp respire, mai ales că la ușă aștepta succesorul agreat de prezident, adus pe aripile vântului taman de la Brussels. Mișcările politice în care a fost angrenat Sorin CÂMPEANU arată că și el ca și mulți alții sunt parte a unui scenariu scris de o mână umană, dar nevăzută și pe care neinițiații o numesc destin.
Sorin CÂMPEANU, al optsprezecelea prim-ministru postdecembrist vine din mediul academic și are comportamentul specific acestuia, urmărind cu o oarecare delicatețe și înțelegere toate frământările scenei politice, alegând cu grijă locul unde să se implice.

(22 iunie 2018)

Gabriel OPREA, al șaisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Profesorul universitar doctor și general cu patru stele al armatei române, Gabriel OPREA, a fost premier al României între 22 iunie  și 9 iulie, dar și în perioada  29 iulie și 10 august din anul 2015. În una dintre aceste zăboviri ale lui Gabriel OPREA pe funcție, s-a produs creșterea astronomică a salriilor unor demnitari. Din motive pe care eu nu le cunosc, Gabriel OPREA a ieșit din politică pe ușa din dos, chiar dacă o comisie ineficientă a parlamentului dâmbovițean vorbea de sufrageria sa.

În rest, 1.000 de ani, pace!

(22 iunie 2018)

Victor PONTA, al cincisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Probabil, despre Victor PONTA, al cincisprezecelea prim-ministru postdecembrist, ar trebui să scriu lucruri frumoase, din care cel mai important ar fi faptul că mi-am recuperat banii furați prin zicerea de la televizor cu rânjet și satisfacție. Totuși ceea ce Victor PONTA a făcut cu baricadarea ca secretar general unui guvern fantomă, mă face să nu mai scriu nimic. El a luat-o pe tobogan la vale, fiind ambiguu, lunecos, orgolios și inconsecvent în prietenii, de exemplu. Folosirea jumătățilpor de dezvăluiri îi micșorează anvergura. El a ratat și prezidențialele din 2024.

(22 iunie 2018)

Mihai Răzvan UNGUREANU, al paisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Mihai Răzvan UNGUREANU, al paisprezecelea prim-ministru postdecembrist, a intrat în conțtiința publicului larg prin:

- faptul că s-a rățoit la cei îngropați în nămeți, zicându-le că bătătores drumul la bodegă,

- achiziționarea într-o listă de carne de vacă Kobe și de unguente și alte cosmetice,

- încercarea sa de a despica firul în patru la emisiunea lui GÂDEA,

- căderea guvernului său lipsit de performanță care i-a iritat pe toți.

Traiectoria lui Mihai Răzvan UNGUREANU arată un intelectual care are lecturi alese, dar care nu are un management performant, el cred că pe postura de cercetător științific și de dascăl ar avea un succes fantastic, pentru că aplicarea lui pentru detalii îi vor permite soluții originale și profunde în studiile pe care are resurse să le realizeze, că este bărbat tânăr, în putere și deștept.

(22 iunie 2018)

Cătălin PREDOIU, al treisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Cătălin PREDOIU este candidatul de la primăria Capitalei care în 2016 a pierdut lamentabil. Ca premier interimar nu are nimic notabil căci el este un om care nu ia decizii radicale, vorbște mult fără să spună prea multe.Caracterizarea lui exactă a făcut-o Elena BĂSESCU, mezina prezidentului de atunci, nici ea o strălucire în ale gramaticii. El sau alții și-au dorit funcții pentru Cătălin PREDOIU, dar de fiecare dată a glisat, a glisat până s-a răsgândit. Sunt sigur că pe poziția de avocat Cătălin PREDOIU ar fi fost de mare succes, căci are frază, are verb și știe să-și înfășoare adversarii.

(22 iunie 2018)

Emil BOC, al doisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Emil BOC, al doisprezecelea prim-ministru postdecembrist, a fost mai mult eroul celor de la Divertis, căci oferea prin niște chestii imaginea unei umbre prezidențiale. Eu mi-am schimbat părerea despre el când Andrei MARGA l-a prezentat ca nefiind performanța în persoană. Faptul că a zis că există 3 alternative, mi-a dovedit că nu prea este la el acasă cu construcțiile decente. În plus, nu vreau să scriu nimic despre faptul că în timpul dictaturii sale l-am văzut pe marele Ion LUCIAN plângând. Fi-i-ar rușine, să-i fie acestui premier! Să nu mai vorbesc de legea 1 din 2011 de o brutalitate de-a dreptul criminală. Să nu mai zic nimic de blocarea promovărilor în învățământul superior până și la asistenți. Nici CEAUȘESCU nu a rupt generașiile dein universități. Nu vreau să creadă cineva că prăbușirea lui în gol de la PRO Tv a fost pedeapsă divină, căci nu cred. Însă filmulețul din vestiar în care o țară întreagă i-a admirat poponețul, a fost într-adevăr o pedeapsă, omenească pedeapsă, dar a fost. 

N-am admirat niciodată pe cei ce vorbesc prea repede.

- Vorbește gura fără el!

Zicea mama, Dumnezeu s-o ierte.

În istorie Emil BOC, al doisprezecelea prim-ministru postdecembrist, va rămâne cel care în teza sa de doctorat a admirat bicameralismul, dar s-a răsucit la unicameralism cu 300 de aleși câțiva ani mai târziu. El ca primar era excelent, ca premier însă, nu.

(22 iunie 2018)

Călin POPESCU TĂRICEANU, al unsprezecelea prim-ministru postdecembrist

Despre perioada în care Călin POPESCU TĂRICEANU, a fost al unsprezecelea prim-ministru postdecembrist, se spune că economia duduia. În opinia mea, acea duduială era în realitate o rostogolire a banilor, prin re-revânzări în cascadă a acelorași gogoși. Lupta dintre el și Traian BĂSESCU era o luptă surdă, contraproductivă, așa cum îi era convenabilă fostului prezident, dar era marinar, nu constructor.

Călin POPESCU TĂRICEANU i-a opus rezistență fostului prezident, inclusiv negând existența fondurilor de creștere populistă a salariilor cu 50% pentru dăscălime. După campania electorală s-a desumflat și balonul acesta de săpun umflat cu nesimțire de întreaga clasă politică. Meciurile lui Călin POPESCU TĂRICEANU cu fostul președinte erau dure, spumoase și la ore de maximă audiență. Economicește vorbind, Călin POPESCU TĂRICEANU a făcut câte ceva, dar nu am informația că s-ar fi construit autostrăzi, spitale, prelungiri de metrou și s-ar fi triplat salariul minim pe economie. E adevărat că atunci țara noastră a intrat în UE și-mi aduc aminte că atunci la Brussels a cântat Angela GHEORGHIU și mai îmi aduc că avea un buchet de trandafiri albi, iar ea a fost magnifică. Mai îmi aduc aminte că nește domnițe s-au pierdut în shopping drept care totul s-a decalat.

(22 iunie 2018)

Eugen BEJENARIU, al zecelea prim-ministru postdecembrist

Eugen BEJENARIU a fost premier interimar între 21-28 decembrie 2004 și nu am a spune mai nimic.

(22 iunie 2018)